168 matches
-
diferența va fi suportată de stat. 4. Transportul mobilierului, al inventarului gospodăresc și al produselor agricole se va plăti tuturor locuitorilor expropriați. Evaluarea cheltuielilor de transport se face conform celor indicate la pct. 1. Locuitorii expropriați care se mută în afara microregiunii Bicaz vor primi și contravaloarea transportului pe C.F.R. sau auto, pînă la noul domiciliu, pentru ei și familia lor. 5. În cazuri cu totul excepționale, pentru bătrîni, bolnavi, văduve cu copii minori, infirmi avînd invalidități mai mari de gradul ÎI
DECRET nr. 254 din 31 mai 1957 privind exproprierea unor bunuri situate în zona lacului de acumulare al Hidrocentralei "V.I. Lenin" Bicaz, reg. Bacău (Condiţiunile de strămutare a populaţiei din zona lacului de acumulare al Hidrocentralei "V.I. Lenin" - Bicaz, regiunea Bacău. Stabilite prin H.C.M. nr. 877/1957 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106168_a_107497]
-
au suferit maghiarii "în epocile post-Trianon și postcomunism", ei cerând în schimbul teritoriilor pierdute drepturi, "inclusiv autodeterminare limitată și orice formă de autonomie". - În luna iulie 2010, domnul Tőkés László a declarat la Universitatea (Școala) de Vară "Tusvanyos" că, ”dacă o microregiune precum Kosovo și-a dobândit autonomia, același lucru ar fi posibil și în Ținutul Secuiesc, iar, dacă va fi nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă”. - În luna iulie 2010, domnul Tőkés declara: "În 2008, am lansat o scrisoare către
De Ce i-a fost retrasă "Steaua României" lui Tokes. Vezi MOTIVAREA by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33175_a_34500]
-
și acest lucru". Ulterior, Kelemen Hunor a adăugat: "Eu aș vorbi mai mult de regionalizare, eu aș vorbi mai mult de regândirea regiunilor de dezvoltare, ținând cont de tradițiile istorice, ținând cont de relațiile culturale, economice și sociale între diferite microregiuni și acest lucru, în acest moment are o greutate deosebită, mai ales în ceea ce privește perioada 2014-2020".
Hunor: Autonomia nu va fi monedă de schimb la negocierile de după alegeri () [Corola-journal/Journalistic/41919_a_43244]
-
vor organiza regiuni de dezvoltare sau nu. Noi considerăm că județele trebuie să rămână în forma actuală, iar peste acestea trebuie să apară noi regiuni de dezvoltare ținând cont de tradițiile culturale, tradițiile istorice, legăturile economice și sociale între diferite microregiuni, pentru că aceste tradiții, aceste identități regionale sunt puternice și noua organizare a regiunilor de dezvoltare trebuie să țină cont de aceste aspecte fundamentale, altfel nu vor fi eficiente, nu vor fi coerente aceste regiuni”, a subliniat Kelemen.
Hunor: Limba maghiară trebuie recunoscută de viitoarea Constituție () [Corola-journal/Journalistic/42068_a_43393]
-
euro și maximum 5.000.000 euro pentru cele două tipuri de ajutoare cumulate, sumele menționate fiind calculate în lei la cursul de schimb Inforeuro, valabil la data deschiderii apelului de proiecte, cu respectarea regulilor de cumul aplicabile pentru investițiile realizate în microregiunea Valea Jiului, județul Hunedoara. ... ... 2. Anexa nr. 2 la schemă „Lista codurilor CAEN neeligibile“ se modifică și se înlocuiește cu anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578
ORDIN nr. 1.146 din 12 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299194]
-
specialitate în domeniul turismului În perioada 20-22 octombrie, la Szeged, se desfășoară o expoziție și conferință de specialitate în domeniul turismului, organizată de Agenția de Dezvoltare a Euroregiunii Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. La conferința ce a avut loc în 20 și 21 octombrie, microregiunile, organizațiile și societățile expozante au avut posibilitatea de a afla date despre proiectele de dezvoltare turistică transfrontalieră din Euroregiunea TriRhena și de a se informa despre reglementările legislative din domeniul turistic. Manifestarea de la Szeged urmărește ca, prin trecerea în revistă
Agenda2005-43-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284322_a_285651]
-
de protecția mediului Marți, 5 iulie, Centrul Regional de Afaceri Timișoara va găzdui o conferință de prezentare a proiectului „Model de protecția mediului prin cooperare transfrontalieră“, organizat în cadrul proiectului Phare CBC 2002 HU-RO Fondul Proiecte Mici de Asociația Consiliilor din Microregiunea Makó în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara. La eveniment vor participa reprezentanți ai primăriilor din zonă, ai Inspectoratului de Mediu, ai Gărzii de Mediu, ai A.N. Apele Române (Banat și Mureș), ai S.N. Îmbunătățiri Funciare
Agenda2005-27-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283894_a_285223]
-
la hotel, în timp ce numai o mică parte au optat pentru cabane și mai puțini cazându-se la moteluri, vile sau pensiuni, iar durata medie a unui sejur a fost de circa 2,5 zile. ( A. M. P.) Ecoturism în Maramureș Asociația Microregiunea de Dezvoltare Economico-Socială a Țării Maramureșului a dezvoltat, pe lângă activitatea de consiliere a cetățenilor, și o rețea de 64 de pensiuni agroturistice clasificate, prin intermediul a două proiecte derulate de asociație. De asemenea, mai sunt 12 pensiuni în curs de omologare
Agenda2005-28-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283938_a_285267]
-
parte următoarele localități: Lugoj, Balinț, Bara, Bârna, Criciova, Darova, Găvojdia, Ghizela, Nădrag, Secaș, Știuca, Topolovățu Mare, Victor Vlad Delamarina, Buziaș, Racovița, Nițchidorf, Făget, Bethausen, Curtea, Dumbrava, Margina, Mănăștiur, Pietroasa, Tomești, Traian Vuia, Recaș. Asociația își propune să contribuie la dezvoltarea microregiunii Timiș-Est, accesând fonduri europene de preaderare și fondurile structurale ce vor fi disponibile cu începere din 2007, pentru reabilitarea rețelelor de apă și canal, a stațiilor de epurare a apei și a infrastructurii drumurilor. Au fost stabilite cuantumurile cotizației (750
Agenda2005-24-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283801_a_285130]
-
de implementare trebuie să fie adecvat pentru implementarea proiectului. Zona vizată prin apelurile de proiecte reprezintă teritoriul administrativ al județului corespunzător priorității. În cazul apelului de proiecte pentru ITI Valea Jiului, locația de implementare a proiectului este exclusiv cea asociată microregiunii Valea Jiului, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 901/2022 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030, respectiv Orașul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Orașul Aninoasa, Municipiul Petroșani, Orașul Petrila, inclusiv
SCHEMĂ DE MĂSURI din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296657]
-
din următoarele județe: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova, Mureș, cu respectarea prevederilor de la art. 4 din prezenta schemă. În cazul apelului de proiecte aferent investițiilor productive pentru ITI Valea Jiului, locația de implementare a investiției este exclusiv cea asociată microregiunii Valea Jiului, în conformitate cu prevederile HG nr. 901/13.07.2022 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului, pentru perioada 2022-2030, respectiv Orașul Uricani, Municipiul Lupeni, Municipiul Vulcan, Orașul Aninoasa, Municipiul Petroșani, Orașul Petrila, inclusiv satele
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
euro și maximum 5.000.000 euro pentru cele două tipuri de ajutoare cumulate, sumele menționate fiind calculate în lei la cursul de schimb Inforeuro, valabil la data deschiderii apelului de proiecte, cu respectarea regulilor de cumul aplicabile pentru investițiile realizate în microregiunea Valea Jiului, județul Hunedoara. ... (la 23-06-2025, Alineatul (1) , Articolul 12 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 1. , Articolul I din ORDINUL nr. 1.146 din 12 iunie 2025, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 23 iunie 2025 ) (2) Finanțarea
SCHEMĂ din 19 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275560]
-
optime de practicare a activităților fizice la scara întregii populații, precum și practicării sportului de performanță: () descentralizarea infrastructurii sportive; () reabilitarea infrastructurii aflate în patrimoniu; () recensământul bazelor sportive din România. • Construirea de baze sportive multifuncționale, în aer liber (outdoor). Crearea de „microregiuni sportive“ prin programe speciale pentru dezvoltarea activităților sportive în orașe mici și mediul rural - „Sportul la sat“ • Reabilitarea infrastructurii sportive - „Bazele sportului românesc“ Obiectiv 14: Investiții susținute în infrastructura sportivă pe tot teritoriul țării • Îmbunătățirea infrastructurii sportive prin construirea de
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
acordul de parteneriat prevede finanțarea de investiții teritoriale integrate, iar programele aprobate prevăd alocări financiare aferente unor acțiuni de importanță strategică pentru România pentru implementarea investițiilor teritoriale integrate, iar pentru aceasta mecanismele de accesare a fondurilor trebuie să permită accesul microregiunilor la fondurile externe nerambursabile, având în vedere necesitatea adoptării prezentului act normativ în regim de urgență, determinată de cerința lansării apelurilor de proiecte care vizează investițiile teritoriale integrate, astfel încât beneficiarii care depun proiecte pe mai multe apeluri să dispună
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 12 din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279509]
-
negative asupra absorbției și utilizării fondurilor externe nerambursabile alocate prin Politica de coeziune 2021-2027, întrucât nu se vor putea lansa apelurile de proiecte pentru investițiile teritoriale integrate, luând în considerare efectele negative preconizate în lipsa unor măsuri urgente privind finanțarea microregiunilor care înregistrează decalaje de dezvoltare, cu riscul de accentuare a disparităților și cu impact negativ la nivelul populației vulnerabile, luând în considerare faptul că în cursul anului 2024 se realizează evaluarea intermediară la nivelul tuturor programelor aferente Politicii de coeziune
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 12 din 28 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279509]
-
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAȘI. PIAȚA CHIRILĂ<footnote Acest material redă într-o formă apropiată conținutul comunicării „Documente inedite referitoare la microregiunea Tătărași. Piața Chirilă”, susținută de autor în cadrul Sesiunii de comunicări a profesorilor de istorie, organizată de Asociația Profesorilor de Istorie din Iași
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAȘI. PIAȚA CHIRILĂ<footnote Acest material redă într-o formă apropiată conținutul comunicării „Documente inedite referitoare la microregiunea Tătărași. Piața Chirilă”, susținută de autor în cadrul Sesiunii de comunicări a profesorilor de istorie, organizată de Asociația Profesorilor de Istorie din Iași și I.S.J.-Iași în data de 27 mai 2010, sub egida Zilelor Culturii Ieșene, context în care este
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
prin apariția de noi descoperiri, observarea dinamicii așezărilor, din diferite contexte geografice și istorice. Acest scop a fost urmărit în cuprinsul monografiei, relevând permutări de populații, datorită factorilor interni și externi, determinând plecări, reveniri, sau, dimpotrivă, locuiri neîntrerupte în unele microregiuni (Anexa 2, hărțile I-III). Considerații metodologice (obiectivele urmărite, abordarea tematicii, structura lucrării) Preocuparea pentru valorile culturale din arealul geografic menționat a fost dublată și de necesitatea constituirii unui scurt, dar concis repertoriu arheologic, susținut de rezultatele cercetărilor de teren
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele văilor, platourile înalte, de regulă zonele de podiș, întrucât puteau furniza condiții propice de viață: terenuri pentru agricultură, ape și păduri (datorită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre ele doar în opt s-au făcut cercetări sistematice: Încă de la prima vedere a hărții (Anexa 2, harta I), cele 98 de situri medievale timpurii indică pe lângă o locuire oarecum uniformă a teritoriului Bazinului Bârladului și existența mai multor microregiuni, care au fost mai dens populate, fapt demonstrat prin distanța relativ mică dintre câteva situri contemporane (cazul stațiunilor de la Dodești și Gura Idrici). Această situație impune două explicații plauzibile: locurile respective au dispus de condiții mai bune traiului, raportate la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
populate, fapt demonstrat prin distanța relativ mică dintre câteva situri contemporane (cazul stațiunilor de la Dodești și Gura Idrici). Această situație impune două explicații plauzibile: locurile respective au dispus de condiții mai bune traiului, raportate la restul arealului, ori în afara acestor microregiuni nu s-au întreprins ample cercetări. Totodată, evoluția etno-culturală din orice regiune românească a fost determinată de factorii geografici, astfel că teritoriul inclus bazinului amintit dispune de un relief variat și armonios, compus din văi, terase, depresiuni colinare și microdepresiuni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai bune condiții așezării umane: pârîuri, izvoare, râuri (pescuit și udat recolte), păduri (vânătoare, lemn de construcție și de foc), văi și șesuri pentru ocupațiile de bază, precum agricultura (semănat-recoltat cereale) și creșterea animalelor (pășunatul ovicaprinelor și bovinelor). De regulă, microregiunile erau mărginite de terasele râurilor, fapt ce favoriza cultura plantelor sau procurarea argilei pentru modelarea vaselor ceramice. Acestor factori pozitivi li se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se adaugă existența unui sol din categoria cernoziomurilor (prielnic agriculturii), cu ușoare porțiuni nisipoase și un climat temperat, care a permis sistemul rotațiilor și bogăția culturilor. Pornind de la aceste considerente, se observă predilecția stabilirii populațiilor în multe din văile și microregiunile bazinului bârlădean, cum este cazul așezărilor de la Podu Turcului - Bacău, Gohor - Galați, pe valea Zeletinului, Rădăcinești - Vrancea, pe valea Berheciului, Bogdana, Tunsești, pe valea Bogdanei, Alexandru Vlahuță, în valea Similișoarei, Coroiești, în valea cu același nume, Dumeștii Vechi, Todirești, Negrești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Negrești, Buhăești, Albești, pe valea Bârladului sau Rateșul Cuzei, în valea Rebricei, ultimele fiind de pe raza județului Vaslui. Majoritatea acestor văi au adăpostit în cuprinsul lor multe așezări (cazul văilor Bârlad, Șacovăț, Idrici, Rebricea, Similișoara), unele grupate, dând aspectul unor microregiuni intens locuite și dominate de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
conjuncturală ne indică un minim de doi-trei copii pe familie (potrivit unui criteriu convențional), adică un număr constant al populației, poate ușor marcat de unele creșteri demografice, favorizate de diferiți factori: perioade de acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]