156 matches
-
voi, mă? Profu’, e jale Ce-i, mă, ce naiba ați mai făcut? A trebuit să-i las să-și tragă răsuflarea și să-și bage la loc în cap ochii ieșiți din cauza goanei. Jale, profule! Mădălina; Iuliana și Coceanu au mierlit-o! Băi, voi sunteți drogați! Nu, șefu’, noi eram la Los Vitanos, cârciuma de lângă Sere, ș-am am auzit o bubuitură de-am scăpat berea din mână. Când am ieșit să vedem ce dracu’, o Dacie verde era toată băgată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Au zis că ei nu stau la chimie. Dacă tot i-a dat bătrânu’ lu’ Coceanu mașina, ei se duc până în piață la Bobocica după gogoși. Încă Mădălina și Iuliana se certau care să stea în față. Ș-acu au mierlit-o cu toții, începu să se smiorcăie Gogoașă. Între timp mai sosi un elev cu limba de un cot: aoleu, Coceanu e zob, Mădălina are fața spartă, iar Iuliana e tăiată la gât și are maxilarul rupt, da’ trăiește. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
revenim de-acum, la oaia noastră neagră. La năpârstoc. La imp. La prichindel. La Antichristul in spe, din coșuleț. Acesta trebuie distrus! Distrus pentru vecie, de îndată și în fibra lui cea mai intimă. O.K.! se-nveselește Sile. Îl mierlim imediat pe pezevenghi! Să dăm cu o cărămidă și să încheiem petrecerea! Mă ofer eu! Nu! Nu! Nu! Nu merge astfel! Îngerul nu ne-a spus să-l omorâm, să-l stâlcim pur și simplu fizic, pe drăcușor, căci acesta
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
după ce a fost mai înainte uns și el, de către Înger, cioc-poc, la botu' calului! Îmi dau și lacrimile de emoție, zău! ricanează agentul. Numai că pasarea răspunderii pe umerii mortului, e manoperă veche, de când hăul! Cu alte cuvinte, Sile a mierlit copilașul, nu? Dar, atunci, lui însuși, cine i-a făcut de petrecanie? Cine l-a răcit? Ăă...?! Doi demoni, unu' mic și ghebos, care încercase să-l și ispitească la rele și altu', înalt și puternic, care i-a înfipt
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
avea zvâc și argument la orice! E de rău! Lăsă-l pe el, tată! insistă Avocatul. Fă bine și ascultă-mă! N-am cum să mă-nșel! Și iată de ce! Ții minte ce-a zis Horus, papagalul, până s-o mierlească? Păi, parcă se văicărea. Nu? Se aolea. Făcea încet, au, au... Ba a spus aum, l-am auzit chiar eu, când l-am culcat lângă Nae! intervine Vierme, care trăgea profesionist cu timpanul. Băi, Boss, vrei să te pumnăcesc? Tu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mâna noastră și unde mai pui că între timp am semnalat la cele două grupe ale noastre ca tot ce este mașinărie în perimetrul lizierei să fie oblojite cu niscai explozibil. Să îndrăznească domn’ sărjănt să chițcăie doar, că a mierlit-o. Înțelesu-m-ai, domn’ sărjănt?! Am înțeles! După dumneavoastră, domn’ sărjănt - l-a îmbiat Toaibă în zeflemea, împungându-l cu țeava pistolului în ceafă. Trestie îl flanca la un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care îi vorba și despre secretul militar... Măi Toadere, cum de ești, doar soldat? Eu te-aș face sergent cât ai clipi. Apoi cât timp am făcut instrucție nu s-au făcut avansări. Mai târziu, cine știe?... Dacă n-o mierlesc, poate ajung și sărjănt. Locotenentul a rămas pe gânduri: „De ce l-am lăsat eu pe sergentul Limbosu să-l tăvălească prin toate glodurile și mărăcinii câmpului de instrucție? Drept să spun, la început nici eu nu-l aveam la suflet
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
precum vodă prin lobodă... Locotenentul a privit spre grupul de copaci, evitând un răspuns. S-a gândit, însă, că trebuie să fie mai atent, 37 fiindcă în fața inamicului nu merge cu „ las-o, că mergeașa”. N-ai fost atent, ai mierlit-o! Și asta încă n-ar fi mare lucru, dar poți aduce informații false și trimiți oamenii la moarte sigură. În gura lupului. Și asta ar cam însemna Curtea Marțială! Ocolind totuși o privire directă către Toaibă, gândea: „Asta îmi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
viitoare, o să-ți dăm un ac hipodermic, o sticluță cu adrenalină și-o să te aruncăm afară. Bineînțeles că dacă asta s-ar întîmpla în America și taică-tău ar fi bogat, te-am cocoloși trăgînd de tine pînă a-i mierli-o. Consideră-te norocos. Acum o să ne uităm la inima pastorului de la biserica parohială Cowlairs. Paravanele, vă rog. Thaw zăcea tremurînd de indignare. După ce profesorul plecă din salon, se luptă să se scoale, își puse halatul și ieși în grabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
țină minte... Melania Lupu izbucni în plîns: ― Domnilor! Vă rog, domnilor... Gîndiți-vă... ― La ce, cucoană? La ce să ne gîndim? Sculptorul se mișca dezordonat. Murim ca muștele! Nici n-a apucat bine nenorocita să spună de Miliție că a și mierlit-o! E cumplit! ― Cretin! scrâșni Grigore Popa. ― Nu cred că de aceea a murit, reuși să spună bătrâna înecată de suspine. Acum însă... Vă implor, liniștiți-vă. Să ne adunăm puterile! Avem atâtea de făcut! Sculptorul își înfundă nervos pumnii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
stabilesc acolo. Tic-tac... O locuință decentă, un club bun... O menajeră... Poate o văduvă, în fine, cineva distins... Tic..." Telefonul începu să sune. ― Cine era? ― Maiorul. ― Iar? Doru Matei rânji. ― Își bate joc de noi! Știe precis că Valerica a mierlit-o și totuși se interesează dacă nu s-a întors. ― Nu știe, accentuă Melania Lupu liniștită, și acesta e un punct câștigat. Trebuie să fim doar atenți, să nu ne pierdem cumpătul. Grigore Popa își înghiți saliva. ― Nu-mi place
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mașină de război pe care o lansez Împotriva lui. — Ce tot spui acolo? — Mă temeam că apariția cărții mele va atrage moartea tatei. Crezi că era suficient ca tatăl dumitale să parcurgă trei-patru capitole din carte, și gata, ar fi mierlit-o? Ar fi făcut stop respirator definitiv? Cum Îți imaginai treaba asta, dragul meu? Ca o comă profundă? Ca stadiul 3? Stadiul 4? — Încetează! — Tăcerea actuală a tatei la adresa dumitale n-are nici În clin, nici În mînecă cu tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care conduc la simptome asemănătoare. În orice caz, va trebui să găsesc pe cineva care s-o ajute pe mama. Bănuiesc că nu cunoști pe nimeni, nu-i așa? — De fapt, s-ar putea. Una din vecinele noastre tocmai a mierlit-o și avea cea mai minunată menajeră. O să-ți dau numărul ei. Henrietta intră în casă, continuând să-l ignore pe Simon, care începea să revină la sentimente mai bune și să-și amintească de stilul de viață foarte comod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
tată, deși e frig, rece de la betoane, trage a rece. Stau la papuci, bine, și eu sunt terminat cu reumatismurile, de la betoane. Dimineața deschidem pe Prima televizorul, muzică, n-ai la ce să te uiți... Ascult știri, cine a mai mierlit-o... - pe la șapte, umpli timpul. Plimbarea e la nouă până la unșpe. Plimbarea ce-o fac... E pusă dimineață, e mică curtea, nu mai e ca acum doi ani de zile, te plictiseai să mergi atunci. Ai mersul mai repede să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu spuneam de ce disperam. Apoi, am început să spun și eu. Mă tăiam, ieșea sânge și eram calm. Dar îmi luam măsuri să nu mor, era la șto. Bine, aici, pe Rahova, am tras cu cuțitul și era s-o mierlesc. Dacă nu mă duceau la spital în cinci minute... Ziceam ceva la apel, nu se rezolva, pac, mă tăiam. Veneau și mă întrebau de ce. Și spuneam de ce. Că vroiam să-mi dea pastile. Să mă ducă la cabinet. Bine, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai încolo. Și Toma îl bătea pe ăla, de ce l-a dat în primire cu gecile, că: „Uite, acum mă duc la pușcărie pentru tine, că m-ai dat în primire. Dar, până mă duc la pușcărie, te rup, te mierlesc“. Treaba asta a durat cam o oră și ceva. Băutura începuse să urce la cap. Acuma, Toma zice la Mortu: „Pe Marius de ce l-ai dat în primire cu Măgura?“. Nu mi-a intrat bine la cap chestia asta. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
rău, n-am vrut să te supăr. Tot ce vreau e să facem în sfârșit ceva. Să mișcăm ceva. Orice, numai să mișcăm ceva. BĂRBATUL CU BASTON: E prea târziu ca să mai facem ceva. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Crezi c-a mierlit-o? BĂRBATUL CU BASTON: Nu știu. Tot ce știu e că se întunecă. Uite cum se întunecă. Nu putem face nimic când se întunecă. BĂRBATUL CU PALĂRIE: Unde vezi că se întunecă? BĂRBATUL CU BASTON: Peste tot se întunecă. BĂRBATUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și matale ce-a fost cu mine la viața mea, nu mă mai lua cu apropouri la durerile mele. Nici bunicu-miu, că n-a mai apucat. Nici tata lu’ bunicul, că el a lupat la șap’șapte. Era s-o mierlească când să suie la Grivița. Ca-n Pene și Curcanu. Nu-i tot burghez de-al lor și ăsta de i-l dau acuma? - Dacă n-are tija, șopti părintele Macovei. - Parcă l-a controlat careva de avea tijă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o înjurătură. Polizasem nenorocirea de sudură prea mult și acum era denivelată. Ia lucrurile pe rând, Sam. Acum trebuie să iau totul de la capăt. —Sam! O auziși pe ultima? Iar au venit polițaii! Au aflat cine era tipa care a mierlit-o! Lurch coborî scara tropăind, doldora de vești. Mda, tocmai au trecut pe aici, să-mi stea mie pe cap. Auzi, poți să rezolvi tu asta? Tocmai am făcut-o praf. I-am explicat pe scurt ce voiam să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu era cine știe ce, ca să nu mai zic de chestiile care apar acum. Se gândesc că el i-a făcut felul tipei ăleia de-au găsit-o moartă, nu? Am ridicat din umeri. — E o ipoteză. — Păi da, după ce-a mierlit-o ea, s-a omorât și el. Încântător, nu? Nu cred că Vi dădea doi bani pe el. Ieșea cu el numai ca să se asigure că o să obțină rolul ăla din Casa păpușilor, nu-i așa? Pun pariu că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
turuit dintr-un pliant.... - ...Nu, că șobolani nu primește decît: Unu: dacă trag la cântar mai mult de 800 grame... Doi: dacă prezintă dovadă că s-au bucurat de-o sănătate perfectă... Și Trei: dacă nu există îndoială c-au mierlit-o în timp ce erau călcați de tren... P-ăștia borșiți cu căruțe ori basculante - continuă el - nu-i primește pe motive că n-ar fi îndeajuns de înfiorători... Câți gudulani n-am cunoscut numai eu, care, în timp ce-și neglijeau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a ajunsese băutura. O dată se schimbă. Glasul îi era altfel. Se spovedi: - Și când mă gândesc că a lui Sandu a fost întîi... -Cine? - Didina. El a scos-o din Cruce, c-avea peștele ei, ehe, era mai tînără! A mierlit Mînă-mică doi comisari în noaptea aia. Parcă-l văd. Eu îi strigam: "Nu te lăsa, Sandule!" și el tăia. Bătaie mare. Veniseră poterele grămadă. Presării erau în razie. Tocmai atunci îl găsise s-o fure. Oacă ținea taxiul și eu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trei și-au făcut pardesiu de scânduri de pe urma lor. Copiii nu prea înțelegeau limba păsărească a lui Oprică, dar tăceau din gură. Al Măritei se dezlegase la limbă: - Unuia-i zice Bozoncea, unuia Gheorghe. Șef peste toți e Bozon-cea. A mierlit un comisar și-a dat multe găuri. -Lau dus legat la pârnaie, dar pe drum a rupt lanțurile de la picioare și de la mâini. J)in doi pumni, a pus gardienii jos. Au tras sticleții-n el, -lau găurit, sită-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cădulit pe grânari. Florea a ridicat țeava scurtă a puștii și-a tras un foc spre cer. Caii din fată s-au speriat și-au răsturnat săniile. Din mestecăniș, au sărit ceilalți cu pari în mână. - Ho! a strigat Nicu-Piele. Mierliseră negustorii. - Banii! a zis Oacă. Florea le-a descheiat chimirele, le-a deșertat băierile și când le-a strâns sutele în nădragii lui, Sandu-Mînă-mică a lovit caii, și săniile au luat-o razna pe câmpul întins și nesfârșit. În urmă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
său, unde se simțea portefelul plin. Locul se mai golise. Piculeață tot mai cânta la urechea lui conu Galeș: Of, of, Foaie verde firul ierbii, Of, of, Leano, Păi, mă sui pe dealul Cernii, Of, of, Leano, Unde cântă puiul mierlii, Of, of, Leano, La mfndra cu ochii negri... Nea Mihalache Tobă a scos o sută și-a lipit-o cu scuipat de fruntea guristului. - Așa, mă, suferă! Piculeață a lăsat ochii în jos și-a schimbat-o: De-ai fi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]