245,696 matches
-
ar fi fost niciodată posibilă. Tocmai de aceea în toate marile înfăptuiri istorice ale Neamului, în fruntea dorințelor, a luptelor, a suferințelor, a sacrificiilor, a frângerilor, a biruințelor și a împlinirilor Nației milenare a stat continuu Biserica: în frunte, la mijloc, peste tot, căci Voievozii, boierii, țăranii și Oastea țării erau Trupul și Sufletul drept măritor creștin al Moșilor și Strămoșilor Strămoșilor noștri. Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent și fără viitor! Când apostolatul uniunii religioase există, când
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
În Țara Românească mitropolitul Nifon Rusescu a desfășurat o activitate revoluționară febrilă, cu multă abilitate diplomatică, fiind tot timpul în miezul evenimentelor până la alegerea definitivă a lui Cuza, știind că: „unirea este înălțarea clerului la adevărata sa vrednicie,... pentru că dă mijloace de a i se înlesni o învățătură largă, trebuincioasă pentru răspândirea cuvântului lui Dumnezeu, pentru că ridică nevoia în care se află astăzi cea mai mare parte din mădularii clerului, nevoia de a se josura cerșind de la fiii lor sufletești pâinea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
a binelui obștesc... Suntem puși în împrejurarea cea mai glorioasă și cea mai delicată. Să avem... bunul simț de a ști să ne folosim de urmările sale, dreapta judecată de a prețui bine trebuințele și rara înțelegere de a alege mijloacele cuvincioase spre a le împlini. Priviți-vă... și veți vedea că toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
o pălărie mare și albă cu flori roz pe cap. Însă fără Dionysos-copil ne va fi foarte greu la toate acum, se lamentă aceiași doamnă, care se pare că era prima dintre Președintele femeilor venite la congres ce interveni din mijlocul Doamnelor în roz, schimbând oarecum sensul discuției. - Ok, zic eu, stați să vă explic despre ce Okeanos este vorba acum: născut de Gaia de la Uranos, cel mai în vârstă dintre titani, căsătorindu-se cu sora noastră Tethys, Okeanos a fost
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
câte voiește. De aceea ne și rugăm: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu miluiește-ne și mântuiește-ne pe noi, cum se arată în Canoanele Maicii Domnului (Bogorodicina) ale Sfântului Ioan Damaschin. Ca și în alte probleme dogmatice, Ortodoxia ține calea de mijloc, nu extremele. Părinții Bisericii așa ne-au învățat, să mergem pe calea de mijloc, calea împărătească. Așadar, cinstirea pe care Biserica Ortodoxă o acordă Maicii Domnului se numește supravenerare și este superioară cinstirii sfinților (venerare). Aceasta se reflectă foarte frumos
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
mântuiește-ne pe noi, cum se arată în Canoanele Maicii Domnului (Bogorodicina) ale Sfântului Ioan Damaschin. Ca și în alte probleme dogmatice, Ortodoxia ține calea de mijloc, nu extremele. Părinții Bisericii așa ne-au învățat, să mergem pe calea de mijloc, calea împărătească. Așadar, cinstirea pe care Biserica Ortodoxă o acordă Maicii Domnului se numește supravenerare și este superioară cinstirii sfinților (venerare). Aceasta se reflectă foarte frumos și cuprinzător în rugăciunea “Cuvine-se cu adevărat...”: “Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
povestitor. În orice caz, el rămâne un personaj de vază și de bază. Să-l numim, convențional, barosanul. Să ne închipuim așadar că Barosanul vine ca oaspete în casa unui om oarecare, un cetățean din stratul mijlociu al clasei de mijloc, salariat. Onoarea e mare, cartierul așteaptă evenimentul de vreo trei săptămâni. Barosanul nu vine la masa respectivului pentru că nu are ce mânca acasă la el. Înainte de a sosi, deja se gândește cum să plece cât mai repede fără să-i
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
cineva, hoțește, ia apă din luna, norii se tot plimba, lunecând cu jale, însă fără apă, nici măcar pe poale. Se-opintește vântul, haide, poate-poate, degeaba-i efortul, el n-are nici roate, nu se știe cine, când și prin ce mijloace, s-a ascuns pe lună și face ce-i place. Soarele se-nalță, trece de zenit și-și urmează calea tot spre asfințit, crede că-i o glumă, n-are chef de glume, nu vrea să se-oprească și să
ȘCHIOAPĂ MI-A FOST ZIUA de DORA PASCU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463545301.html [Corola-blog/BlogPost/380180_a_381509]
-
șef la mai multe reviste de prestigiu din Baia Mare precum „Archeus”, „Babylon de Maramureș”, „Clipa Zilei”, „Informația Zilei”, „Măiastra” și din capitală precum: „Expres Magazin” și Evenimentul Zilei”. Cărți publicate: „Adunarea și scăderea punctelor cardinale”, „Aștept metropoliții” „Gâlceava scopului cu mijloacele”, „Memorandum liric”, „Viața la țară cu și fără Tănase Scatiu”, „Tratat de aristologie” și altele. A tradus din limba franceză cartea lui Tenney Merill: „Isus Cristos în istorie”. (GR, Romanian VIP) Referință Bibliografică: Pana la urma ... s-a dus si
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
ca un îngeraș, dar cu două ore în urmă, clar, nu arăta deloc așa. Ce aveți de gând să faceți, domnișoara Ana-Maria Bejan? - Știți, astăzi nu prea putem face prea multe... Este vineri după amiaza, apoi, sâmbătă și duminică la mijloc... - Este o scuză puerilă, cu care nu sunt de acord și pe care nu vă permit să o lansați. Vă voi argumenta și de ce. Dacă primeați un apel, cum că acest copil a fost abandonat, undeva, pe marginea străzii, cum
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
pietros, de pe marginea podului. Pe ea scrie SPOR DACIA 107 DECEBAL 98-106 DACIA FED DRAGAN 2001. Este înconjurată de două rânduri de lanț gros de fier, care sunt prinse de niște piloni micuți de metal, rotunjiți la cap și la mijloc. Puțin mai în colo, cam la vreo cincizeci de metri distanță de această tablă, este și o mănăstire micuță și albă, cu trei turnulețe și cu trei cruci, numită Mănăstirea Mraconița. Pe pod se vedea o mașină roșie Ford Focus
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
că este un loc care merită să fie văzut și ți-am promis că o să te aduc să-l vezi, îi răspunse Sandu, și-ți promit că nu este ultima oară când venim aici. O cuprinse cu brațul drept de după mijloc. Când ea se întoarse spre el, se îmbrățișară și se sărutară, apoi îl întrebă: - Dar nu putem să ajungem aproape de el? Și privind podul, întoarse privirea spre partea dreaptă. La un moment dat, zări coasta, pe care trebuiau să urce
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
nu putem să ajungem aproape de el? Și privind podul, întoarse privirea spre partea dreaptă. La un moment dat, zări coasta, pe care trebuiau să urce câțiva pași, pentru a se apropia mai mult de el. Trebuiau să se întoarcă de la mijlocul podului, pentru a ajunge acolo. - Ba da, se poate ajunge la el, exact pe acolo, pe unde te uiți tu acum. - Hai, mergem să-l vedem? - Da, normal! Cum să nu? Și o porniră înapoi, pe picioare, în direcția din
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
se opri în spatele mașinii lor. Din ea ieșiră trei persoane, o doamnă și un domn în jur de cincizeci de ani, și un domn în vârstă, ce părea să fie tatăl unuia dintre cei doi. În acel moment simți cum mijlocul lui era înlănțuit de două brațe. Zbătându-se ușor, până să se întoarcă să vadă cine este, auzi la ureche un hohot râs și o voce: - Ce-i iubitule, m-ai pierdut? - Ceee? Doamneee! Unde ai fost? Că m-am
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
venim nu se zărește-n cavalcadă decât o înfocată SPADĂ JOACĂ DE ÎNGERI la cină - Dumnezeu zahăr le-a-mpărțit îngerilor : în zvăpăiată joacă - ei alb zahărul l-au împrăștiat - dulce viscolire a iernat - peste pomii pământului stau în mijlocul lumii - ca-n mijlocul unui tort de nuntă - în care urmează lumânările să se-aprindă mirii să intre-n colindă somnoroși - îngerii s-au dus la culcare: să strângă - de pe mese Sărbătoarea - nu se știe cine va avea grija rigoarea fierbinte - afundat cu genunchii
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
realitățile de la noi. Această povestire impune o viziune relativizantă asupra universului, prin asocierea motivului lumii răsturnată, prin distrugerea proporțiilor firești dintre lucruri, am amestecat regnurilor, am caracterizat existența umană redusă la absurd. Am construit o lume utopică negativă, realizată cu mijloace satirice, ale grotescului, umorului negru și sarcasmul violent. C-am asta am dorit să spun. Între timp ceața se ridicase din orașul de la poalele Yurei și Ghon își băuse tequila din pahar. S-a ridicat de la masă, a ieșit pe
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
dacă ar fi căzut grindină n-ar fi sunat atât de cumplit. - Cât e ceasul? - Abia a trecut un sfert de oră, îi răspunse George calm, pescuindu-și creionul cu capătul ronțăit. Putea înțelege de ce picătura de apă devenise un mijloc de tortură. Zău că putea! Sau de ce atunci când ajungeai cu nervii la pământ se spunea că ți s-a umplut paharul. Brusc, se hotărî că în acea seară va sări peste etapa dușului. N-ar mai fi putut suporta să
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459164115.html [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
citea, schimbând accentele și, dacă nu-i convenea, mototolea hârtia și-o arunca aiurea. În aceste clipe, de obicei, își trăgea spirtiera lângă el, o aprindea să-și pregătească o cafea tare, aprindea și o țigară, se-așeza turcește-n mijlocul camerei și își sorbea cafeaua în liniște. În acest timp, cărțile și caietele pline cu însemnări se răspândeau prin pat, pe masă, pe jos până la ușă, într-o dezordine desăvârșită; patul rămânea zile-ntregi cu așternuturile neridicate, fumul gros de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
vrea să plec, domnule Eminescu, mă așteaptă soțul, apropo, mi-a spus doamna că ai stat și tu acolo, așa că nu-ți e străină, poți oricând să-mi faci o vizită... -Voi veni, doamnă, negreșit voi veni... Și-i cuprinse mijlocul pentru a o conduce în hol să-și îmbrace pelerina. Ieșiră afară... Peste Viena se lăsase perdeaua de peruzea a nopții, plutea parcă prin aerul primăvăratic al serii valsul atât de drag tuturor,Dunărea albastră, al lui Straus, adus de
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
i se păru cel mai ciudat loc pe care il văzuse. Valurile erau pictate în culorile curcubeului, iar zeci de pescăruși pluteau fără să dea din aripi. Aproape de țărm se legăna o barcă. Solaris sări în ea și vâsli până în mijlocul mării. Simți, deodată, că mâinile îi înghețară pe vâsle și se ghemui de frig. Privind în depărtare, observă că începu să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți de foc, iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
să ningă. După câteva minute, soarele aruncă săgeți de foc, iar apoi începu o ploaie deasa. − Acum înțeleg de ce se numeste Marea Anotimpurilor! Aici vremea se schimbă mereu. Vâsli mai departe, până ce zări un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu la ușă și auzi o voce
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
sufletului! Acum vreau să îmi văd fratele. − Dar cum ajungeți înapoi? Eu nu vă pot duce pe amândoi! spuse speriat pescărușul. − Timpul are mereu o rezolvare! Și pocnind din degete, apăru un armăsar înaripat, ce-i purta că gândul până în mijlocul Mării Anotimpurilor, unde pescărușul se opri: − Eu aici rămân! Voi mergeți cu Dumnezeu! * ** Și Solaris, însoțit de Timp, ajunse într-un târziu la palat. În întâmpinare le-a ieșit chiar împăratul Darius, ce-și recăpătase puterile. Era din nou puternic
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
nu vin, ori vin pe o direcție distorsionată și conțin explicații stupefiante sau superflue! Dacă nu ar fi existat umorul negru și grobianismul, l-ar fi inventat clasa politică românească de azi care edifică pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României contemporane, Majestatea Sa Regele Mihai, a insultat istoria însăși. Președintele guvernator, după propriul
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
cunoaște sistemul reprezentativ. În lucrarea Politica a filozofului grec, partea cea mai ingenioasă a acestei opere monumentale o constituie teoria revoluțiilor. Aristotel pornește de la principiul că cel ce cunoaște cauzele cărora se datorează căderea unui guvernământ cunoaște ipso facto și mijloacele prin care poate conserva acest guvernământ: cauzele reale ale revoluțiilor sântîntotdeauna foarte grave, deși prilejul care la va da naștere poate fi foarte neînsemnat. După filozoful grec, un izvor foarte des de revoluții e lipsa unei clase de mijloc (pe
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
și mijloacele prin care poate conserva acest guvernământ: cauzele reale ale revoluțiilor sântîntotdeauna foarte grave, deși prilejul care la va da naștere poate fi foarte neînsemnat. După filozoful grec, un izvor foarte des de revoluții e lipsa unei clase de mijloc (pe care Stagiritul o consideră indispensabilă pentru a asigura armonia și trăinicia statului). În democrație, zice el, cauza cea mai frecventă a revoluțiilor e turbulența demagogilor, uneori revoluțiile pot avea cauze exterioare, când de pildă, un guvernământ are ca vecin
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]