152 matches
-
de mătușa Marița, să ia loc pe un scaun ce era așezat între cele două ferestre, ce dădeau spre poarta de intrare în curte. - Bună ziua și bine-ai venit Săndele pe la noi. dar ești militar, te știam mai mic de militărie, de unde vii ? - Aveți dreptate, mătușă Mariță. Nu sunt militar în termen cum se spune, sunt elev la o școală militară la Sibiu, și vin în concediu de sărbători și trecând pe aici, așa cum ne este obiceiul, am trecut și pe la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Pe unul îl chema Bușilă și mai nu știu cum, pe altul îl știu că tot se-nvârtea prin casă, parcă vrând să arate că are cizme cu pinteni, tot îi pocnea din când în când, cu o cravașă, parcă era la militărie nu în pețit, și tocmai la o domnișoară ca Emilia. Îmi mai amintesc și de ceilalți dar mai puțin. A da și de cel ce a fost accidentat la ochi mi-aduc aminte, îl chema... Vasile Bilan. - Ei, nu Săndel
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de multe,înapoi nu mai e unde. Aceste sentimente le-au încercat toți pensionarii militari, când a fost musai să pună arma jos, chiar dacă mai erau apți să o poarte câțiva ani buni. Dar cum toate au un sfârșit și milităria, indiferent la ce armă este, trebuie să aibă un capăt, un finiș, care nu trebuie să se sfârșească în cazarmă, inspectorat, sau alte locuri aiurea, dar fără fronturi și cu inamici în față. Un paradox constatat de mine, poate greșesc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
decis să privească lucrurile în relație unele cu altele, le consemnează cu mare acuitate. Există, de pildă, un frumos roman de dragoste în Proprietate și posesiune și el are ca fundal o Germanie devastată de război. Pentru a scăpa de militărie, Erasmus și Cristian sunt trimiși de părinți la studii în Germania și ajung la Universitatea din Altfurt. Pretext bun pentru o proză realistă de a înfățișa o veche civilizație amenințată de dezastru. Erasmus este serios și solitar, asistă la cursurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
în Europa se definește specificul național. În această perioadă încep să apară la Turku, apoi la Helsinki, o serie de publicații precum "Societatea de Sâmbătă"733, "Societatea Literară Finlandeză", care au menirea de a promova scrierile unor intelectuali finlandezi, în vederea militării pentru formarea unei patrii comune 734. Creatorul romanului în literatura finlandeză este considerat Aleksis Kivi, capodopera sa fiind romanul Șapte frați. Prin opera sa, el contribuie la promovarea realismului. Sub influența acestui curent, urmându-i apoi naturalismul, se dezvoltă literatura
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nouă abordare (2001) părăsește tratarea tradițională, pe secvențe, în favoarea abordării acestei categorii a folclorului în relație cu altele, fiindcă, se precizează, formele diverse ale literaturii taberei militare „afectează toate genurile și speciile creației populare”. O altă noutate constă în prezentarea milităriei ca mediu generator de cultură. SCRIERI: Idealul unității naționale în cultura română, București, 1988; Folclorul taberei militare. Armata și războiul în folclorul românesc. O nouă abordare, București, 2001; Enciclopedia culturii tradiționale românești, București, 2001; Folclorul și etnografia sub protecția Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
se dizolvă în sfârșitul tragic. Remarcăm construcțiile poetice: „eram calm ca o ploaie de vară, ca un copac tăiat, ca un ștergar verde”, stropii sunt reci, „ca amăgiri de rugină”, gara este „osândită la insomnii”. Ideea naratorului e că platitudinea milităriei poate fi învinsă prin iluzia iubirii și imaginație ludică. Doar că, așa cum se întâmplă cu Remus, cele două dispar fulgerător, pentru a deveni amintire pentru ceilalți soldați. În Dispariția violonistului, un instrumentist repetă propria compoziție cu „patimă nedisimulată”, inexplicabilă pentru
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
Lupta cu focul are la Timișoara o tradiție triseculară După 70 de ani, pompierii se pregătesc să urce milităria înapoi în pod Pe 1 iunie se împlinesc șapte decenii de când, la cererea profesorului Augustin Coman, primarul din epocă al urbei, și a doctorului Nicolae Table, secretar general, se înființa la Timișoara Compania Pompierilor Militari renunțându-se la „profesioniști”. Peste
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
adulte qui, par humilité et labeur, connaît mieux la langue française que bien d'autres qui l'ont étudiée plus jeunes, et dans des conditions plus favorables. Viețile noastre s-au separat în 1969, când colegul de facultate - și de militărie, vreo două luni - s-a întors la Paris, orașul unde se născuse (iar nu la Periș, cum crezuse un sergent, la Caransebeș!). Încă din primele mele zile pariziene, în ianuarie 1974, ne-am întâlnit împreună cu alți români într-o cafenea
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
să se așeze la cozile infernale, procurarea de oase afumate, văzută ca o mare victorie a familiei, dispariția din comerț a chibriturilor, brichetelor, șampoanelor, săpunului, rujurilor și fardurilor, mizeria alergăturii disperate după un pachet de vată medicinală, stupiditatea "cazonă" a milităriei feminine pe timpul facultății: totul se arată și se înlănțuie, în decăderea generală a unei țări duse, în paranoicul discurs oficial, pe cele mai înalte culmi de civilizație și progres. Finalul Sandei Cordoș, foarte bun, este interogativ la modul grav al
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
nu se potrivea deloc cu foamea...cum mâncam noaptea după îmbrățișările înverșunate... ușa frigiderului General Motors o deschideam...zumzăitul lui continuu se oprea scoțând un pocnet..., un dârdâit electric... și mă gândeam la coșmelia cu pepeni de lângă Caracal unde făcusem milităria... la pepenii bostănăriei și cum într-o duminică mă culcasem cu o țărancă tânără... și cum și băiețelul ei dormea lungit peste pepenii verzi... peste lubenițe cum le ziceau oltenii... și cum un pepene de dedesubt se rostogolise și Săftica
"General Motors" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7956_a_9281]
-
română din Paris. Cu luciditate și bunăcredință, refuză să fie manipulat: „Putea-voi eu să orbesc ochii evidenței și să accept acest loc de zbucium, de pândă diplomatică, de agitaj politic, de slugărnicie, de obligații cine știe cât de necinstite și de militărie bisericească... Ajută-mă, Doamne, să-mi păstrez sărăcia și independența sufletească”. Galaction nu are cum să nu-și dea seama de alunecarea accelerată a României spre comunism și de situația poporului său cotropit: „... lanțurile văzute și nevăzute pe care le
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
copii și tineret. Dar atunci era bine pentru teatru și pentru actori. Pentru noi era greu: turnee multe, căram decorul până la gară cu platforma trasă de cai, acolo încărcam în vagoane, în alt oraș descărcam, montam demontam, totul ca la militărie. Dar era frumos. “ Cea mai grea perioadă? „O, sigur că după Revoluție. Erau seri cu 2-3, poate 8 oameni în sală. În-tr-o sală de 800 de locuri. Multe spectacole se anulau. Dacă nu se adunau 15 oameni, nu se jucau
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
patru părți le făcură și de-acolo, de la hotar, păn cătră Mehadia, pingă drum, roate cu țape era pusă; în țapă un cap, pre roată un cerec și o mână tăiată, pironită. Tot N.S. de Hațeg consemna în 1775: „Cu milităria să începu hoția. Nu numai prin fraiman tăiați, spânzurați, ce și tormente, chinuri, țâță arse, trasă, mâni de vii tăiate, cu roata zdrobiți, obraze cu pecete arse, chinuri erau, capu tescuit, supt unghii țăpușă bătea, le zmulgea, cu peatră de
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
acolo unde ai trimis-o dumneata nu s-a mai făcut maiuri... am fost și la Crănicean și la Anverescu..." Căpitanul urmează indicația ciobanului și obține astfel gradul rîvnit, mișcarea ordonată in extremis fiind apreciată pozitiv și atrăgîndu-i felicitările comisiei. Milităria nu e singurul domeniu care făcea posibile asemenea pățanii. în cartea sa de amintiri (Născut în '02), Sașa Pană povestește cum se desfășurau examenele de neurologie la profesorul Gheorghe Marinescu. Fiecare candidat trebuia să întocmească foaia de observație clinică a
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
nu mai are ce. Da’ care-i dorul tău? Că eu n-am prea priceput. Parcă n-ai ști. Știi foarte bine, dar îți place să despici firul în patru. Îi puțin în patru. Trebuie s-o luăm ca la militărie... Tu vorbești de militărie? Eu ar trebui să vorbesc de armată, nu tu... Ia seama, Dumitre! Adică eu nu sunt om întreg dacă n-am făcut trei ani de armată ca tine? Nu sunt om la locul lui fiindcă îmi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Da’ care-i dorul tău? Că eu n-am prea priceput. Parcă n-ai ști. Știi foarte bine, dar îți place să despici firul în patru. Îi puțin în patru. Trebuie s-o luăm ca la militărie... Tu vorbești de militărie? Eu ar trebui să vorbesc de armată, nu tu... Ia seama, Dumitre! Adică eu nu sunt om întreg dacă n-am făcut trei ani de armată ca tine? Nu sunt om la locul lui fiindcă îmi place să vorbesc mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
părea firesc și la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu hornoaica ceea de lulea. Aici însă - cu băieții - poți suge din muștiuc cât îți poftește inima - l-a contrat Costache. Ba am mare grijă de Dumitru, că de când s-o întors în cărăușie - adică acum câteva ceasuri - o scoborât milităria din pod. Și nu de alta, dar nu-i de nasul lui așa ceva. El ar fi în stare să mă puie și pe mine la șmotru, dar numai că nu am eu față pentru așa o trebușoară - a răspuns Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mă desprind de scaun, de masă și încep să urc, alături de colegii mei de an, să urc, cântând, coasta Răcătăului din marginea Brașovului. Suim, cu pușca în spinare, cu masca în bandulieră, spre terenul de instrucție, în prima lună de „militărie” din cadrul facultății. Suim gâfâind și cântând „Bella, ciao! Bella, ciao!”, cu gândul că acolo, sus, ne așteaptă aerul îmbălsămat al fânului cosit și priveliștea munților, a pădurilor ca niște maluri verzi și înalte. Privesc în jur: plutonul nostru de pifani
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
ispravă chiar merită o bătaie....ce le Învăț eu și ce fac ele... Și-au luat plata fii fără grijă, de data asta au Întrecut măsura. Nu pot să ies pe stradă, că cineva mi se plânge de ele. Dau milităria jos din pod, că așa nu se mai poate. Suntem săraci dar măcar cinstiți să rămânem. Dacă au ajuns să fure de pe la vecini...chiar că nu se mai poate. Ce va fi mai târziu când vor crește și mai mari
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
stăpînul, începe să se șteargă la nas cu batista. — Riști să te trezești lăsat pe pe dinafară, încearcă să-l impresioneze, să rămîi de căruță, adaugă, aprinzîndu-și o țigară nouă. — Astea le-am fumat pe toate, nu se lasă Comandantul, milităria nu-i fustăngeală, deși porcii de civili au avut întotdeauna impesia că Armata e obligată să șteargă națiunea la cur ori de cîte ori face pe ea. Răhățeală, nenicule, adaugă tușind scurt. — Hai, lasă mofturile, încearcă să-l înmoaie, cîteva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu goții, sau Sho-gun, dacă cumva ai norocul să-ți cadă în mînă. — Scuză-mi obrăznicia, reia Regizorul, dar dumneata pe ce lume trăiești, Comandante? — Dacă ar fi să mă iau după tine, ar trebui să o las naibii de militărie, să-mi arunc uniforma de pe mine, să-ți dau cheile unității și să-mi iau tălpășița de-aici. Asta mi-a plăcut întotdeauna la tine, ce e-n gușă e și-n căpușă, se gîndește Regizorul. Colaboratorule, îi spune, știam
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
bine... a sfârșit Costăchel fraza, râzând cu poftă. Ce fel de luptători am eu la masă, dacă paharele sunt pline, iar pastrama râde de noi? Cu așa ostași bicisnici e vai și amar de comandant! Doar nu vreți să cobor milităria din pod! - a glumit și agronomul. Au golit paharele și au întrebat de sănătate pastrama... Atmosfera se încălzise de-a binelea... Chiar și chipul lui Costăchel purta acum o lumină limpede... Dragii mei, nu vreau să vă plictisesc... Povestea voastră
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o fac pe paharnicul - a precizat Petrache. Când totul a fost după dorința lor, s-au așezat pe scăunele, în jurul sobei... Încet-încet, și-au încălzit sufletele... Petrache n-a mai zăbovit și a început a povesti: Apoi îi drept că milităria a coborât din pod chiar de a doua zi. Se făcea instrucție la cataramă. Nu se gândea nimeni la noi, că suntem cam bătrâni pentru tăvăleală... Începuse să se desprimăvăreze... Într-o dimineață, la revista de front, colonelul nu a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]