238 matches
-
ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate n-a făcut nicicând politică militantă, din contra, ea a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi, al căror scop e încurajarea muncii naționale. Asociindu-se cu un club eminamente politic, [î]i dă acestuia o importanță pe care n-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt escamotate înclinațiile religioase ale tânărului Stănescu (numele adevărat al scriitorului), care devine frate de obște la mănăstirea Cernica, locuind în fosta chilie a lui Tudor Arghezi. Sunt trecute în revistă ruptura cu viața de călugăr și angajarea în publicistica militantă de stânga, supralicitată în critica anilor ’50. În mod semnificativ, M. deplasează accentul de pe nuvela Uzina vie, cu tematică proletară, către povestirea Ploaia din iunie, înfățișând viața țăranilor din Bărăgan; drept consecință, viziunea realistă a lui Sahia este considerată de
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
trei ani de apariție, numai 230 de numere, din cauza faptului că uneori nu a ieșit bisăptămânal, ci săptămânal, iar alteori, mai ales în anul 1880, la intervale de timp și mai mari. Directoarea publicației a fost Maria Flechtenmacher, publicistă și militantă feministă. Revista avea un conținut variat. Secretar de redacție este tânărul ziarist socialist Paul Scorțeanu, iar printre colaboratori se numără Sofia Nădejde și C. Mille. Programul publicat în primul număr anunță articole de morală și educație, de știință și literatură
FEMEIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286979_a_288308]
-
poate fi definit mai degrabă printr-o dublă opoziție: una față de regimul politic din țară, dar și una față de tentativele de a reconstitui sau a Întreține În exil o legătură de tip comunitar, de a reduce exilul la o dimensiune militanta („singură opoziție” ori singură „elită autentică”). Este ceea ce distinge exilul intelectual de exilul mobilizat. Din cauza heterogenității sociale, politice, religioase, etnice etc. a exilului, mobilizarea și unitatea să simbolică nu pot fi realizate decât În circumstanțe excepționale - de la colocvii la petiții
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Erika Hoerning (1995). Povestirile vieții gravitează În jurul modalităților de socializare ale diferitelor grupuri și ale schimbărilor de statut al intelectualilor În raport cu partidul și cu propriul grup profesional. „Birocrații” au fost criticați mereu cu speranța că Își vor regăsi vocația militanta originară. Cuvintele „birocrat" sau „aparatcik" sînt eufemisme injurioase pentru cadre. În ce priveste numai cadrele partidului comunist, este de reținut diferența dintre „activist" (mai folosit În română decît În germană, trimițînd la desemnarea aparatului drept „activ" al partidului) și „funcționar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
articole referitoare la actualitatea politică și culturală, iar Ovid Densusianu scrie cronici politice și literare, precum și note (semnate D.), în care abordează chestiuni de artă, literatură, știință. Tot cu cronici literare colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte ale problemei naționale, aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc.
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
îl va absolvi în 1915. Este directoare a liceului de refugiați din Iași (1917-1919), a Școlii Normale „Elena Doamna” din București (1919-1926), profesoară la Școala de Puericultură și Educatoare (1926-1936) și consilier în Ministerul Instrucțiunii (1932-1936). S. este o strălucită militantă pentru noile curente în pedagogie, în primul rând pentru ideile școlii active, are o viziune modernă în problema învățământului pentru fete și a educației lor, inițiază la noi și susține metoda Mariei Montessori (1916). Este autoare, împreună cu C. I. Angelescu
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
comorii de Robert Louis Stevenson. S-a remarcat, de asemenea, ca o perseverentă luptătoare pentru emanciparea femeii (în 1923, ca delegată la Societatea Națiunilor și în Biroul Internațional al Muncii, va susține cu ardoare principii feministe) și ca o lucidă militantă antifascistă (din 1936 este secretară a Comitetului Național Permanent pentru Pace, al cărui președinte de onoare era Nicolae Titulescu). Debutează în 1890, cu poezii, semnate Izabela Andrei, la „Școala nouă” din Roman, alături de G. Ibrăileanu ș.a., dar își începe cariera
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Cucuruzeni (1929), Școala de Viticultură (1934) și Facultatea de Agronomie din Chișinău (1941). Debutează în 1932, cu versuri, la „Adevărul literar și artistic”. În „Viața Basarabiei” și în alte reviste publică, până la război, poezii, multe de factură modernistă, și publicistică militantă de stânga, semnând cu pseudonime, între care L. Andriu și A. Cudric. Între 1946 și 1962 a fost președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, iar din 1956 până în 1971, secretar al Uniunii Scriitorilor din URSS. Din 1956 a deținut numeroase
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
și 1937. Semnează frecvent cu pseudonime: I. T-ov, T. Odorov, Gheorghe To-v, I. T. Todorov, George Tudor, Iurii Amaro, Stâncăuțeanu, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej ș.a. Pe lângă strădania managerială, în toate acestea T. este prezent cu versuri, schițe și cu publicistică militantă, de factură superior culturală (articole și contribuții de istorie literară, recenzii și note privitoare la actualitatea literară ș.a.). Alături de poeziile cu caracter religios din „Luminătorul”, compuse în preajma primului război mondial, i-au apărut și altele, rod al experienței dure de pe
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
Mulți limbi-n loc a-i da folos,/ Dau șchioapă Românie”. Figură emblematică a vieții culturale din epocă, la ale cărei principale evenimente a avut o participare hotărâtoare, V., autor al primelor încercări în lirica de concepție și în cea militantă, râmâne în istoria poeziei românești datorită efortului de a aduce, fie și sub forma juxtapunerii cumulative ori a căutării repetate, intensitate spirituală în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
între membrii de onoare în aceeași ședință în care e primită și Anna de Noailles, în 1927 patria adoptivă o recompensează cu Legiunea de Onoare, iar în 1933 e distinsă cu Ordinul Coroana României în grad de Mare Ofițer. Neobosită militantă pe tărâm cultural, V. a deschis în 1898 un salon literar în apartamentul său din Paris, în 1912 a fondat împreună cu N. Iorga, Dimitrie Gusti, O. Goga ș.a. Cercul Analelor din București - importantă instituție a Conferințelor franco-române, afiliată la Cercul
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
întoarce vântul, Editura Academia Civică, București. Chauchat, H. (1999), „Du fondement social de l’identité du sujet”, în H. Chauchat, A. Durand-Delvigne, De l’identité du sujet au lien social, PUF, Paris. Chouvier, B. (1986), „Le paradoxe de l’identité militante”, în P. Tap (ed.), Identités collectives et changements sociaux, Privat, Toulouse. Costalat-Founeau, A.-M. (1997), Identité sociale et dynamique représentationnelle, PUR, Rennes. Deconchy, J.-P. (1989), Psychologie sociale, croyance et idéologie, Méridiens Klincksieck, Paris. Deschamps, J.-C., Morales, F., Paez
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică documentară cu dinamica ficțiunii epice moderne. Un prim volum din Critice, intitulat Realități și exigențe literare (1947; Premiul Academiei Române), adună publicistica militantă a lui P., cronicile sale de întâmpinare, îndeosebi din revista „Cadran”. Câteva eseuri au fost bine primite de critică: Poezia trubadurilor (1942), Van Dyck (1969), Michelangelo. Vremea, omul, opera (1970). A tradus din Montesquieu (Scrisori persane), Marivaux (Țăranul ajuns), Iannis
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
în marile biblioteci -, O comoară de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același Mircea Damian, „exclusiv de chestiuni femeiești, feminine și feministe”, P. se agită pentru drepturile semenelor ei, punându-și speranțe în „femeia nouă”, cu felul ei de
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Lumea nouă”, „Gazeta săteanului”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să părăsească partidul în 1899, odată cu Ioan Nădejde. Crezând în puterea de influență a scrisului, N. a făcut deseori și din literatură o prelungire a jurnalisticii militante. Debutase literar în 1885, la
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
raționalist, atașat sincronismului mai degrabă decât tradiționalismului, favorabil unui „autohtonism deschis, receptiv, asimilator”, M. nu simpatizează cu ideologia gândiristă, dar apreciază uneori superlativ creațiile scriitorilor gândiriști. Concluzia lui, judicioasă, este că acestea nu s-au conformat, de fapt, ideologiei gândiriste militante: „«Gândirea» trebuie disociată de «gândirism». Gândirismul a poluat și infectat spiritualitatea românească. «Gândirea» a constituit în epocă - în măsura în care n-a rămas un simplu organ al gândirismului - unul dintre focarele culturii românești”. Între 1984 și 1988, criticul dă o lucrare ambițioasă
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
articol și indică În ce fel trebuie făcută critica literară. Cerând Vieții românești să promoveze literatura originală, care tratează temele luate din viața și lupta oamenilor muncii din R.P.R., să axeze numerele pe opere mari, să stea pe pozițiile principiale militante ale luptei Înverșunate Împotriva formalismului (cu aplicare concretă și consecventă la materialul publicat), Lupta de clasă arată că revista noastră trebuie să Întărească legăturile cu scriitorii, să organizeze consfătuiri cu colaboratorii și cititorii, să colaboreze strâns cu Uniunea Scriitorilor, să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de compromitere a democrațiilor occidentale, etichetate drept imperialiste, „ațâțătoare” la un nou război mondial. Astfel se explică și faptul că numeroase discursuri rostite la acest Congres, printre care și cel al Anei Pauker, erau marcate de dogmele propagandei sovietice. Fosta militantă a Cominternului, exponenta grupării promoscovite a P.C.R., președinta de onoare a U.F.A.R. a susținut în fața asistenței că „autenticul regim democratic instaurat prin venirea la putere a guvernului Petru Groza” ar fi reprezentat pentru femeile din România garanția câștigării drepturilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Magdalena, Dan Brown propune o adevărată remitologizare a personajului. Intenția sa nu mi se pare deloc străină de ideologia postmodernității și a „teologiei feministe”. Nu Întâmplător nume ca Esther de Boer, Ann Graham Brock, Jane Schaberg sau Karen King, toate „militante magdaleniene” și exponente ale acestei teologii feministe, susțin, printr-o campanie bine articulată, bestsellerul brownian. Pentru discipolele Elisabethei Schüssler-Fiorenza, Maria Magdalena este prima victimă feminină a unei conspirații machiste, orchestrată de apostoli. Faptul că ea ajunge să fie etichetată drept
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
un comentariu asupra titlului domnitorilor autohtoni, apoi Studii critice asupra istoriei române, schițe bibliografice. Aici apare scrierea Copilăriile lui Iancu Moțoc de B. P. Hasdeu, prima versiune a Ursitei, cu indicația că este un fragment dintr-un roman. Cu publicistică militantă, antirosettistă, dar și cu poezie satirică, participă și C. D. Aricescu, un timp și administrator al gazetei; versuri scriu Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, precum și Gh. Tăutu, G. Baronzi, M. Zamphirescu, Al. Depărățeanu; lui V. Alecsandri i se republică, sub pseudonimul
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
Îngrijorare pentru noi toți. Pentru moment, identitățile celor dispăruți nu sunt făcute publice, ținând cont de situația incertă În care se află aceștia.“ Anzenberger a refuzat să confirme știrea conform căreia una dintre femeile dispărute este o cunoscută ziaristă și militantă pentru o organizație care luptă pentru drepturile omului, Free to Speak International. Regimul militar nu permite cu bună știință accesul ziariștilor străini, a spus Anzenberger. Dar Philip Gutman, purtătorul de cuvânt al Free to Speak din Berkeley, a declarat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
a însemnat sfârșitul regatului. Prima femeie care a mers la un serviciu era din casa regală, dar ea făcuse studii în Vest. Și-a dat vălul jos, a pretins serviciu și a început să lucreze. Ea a devenit o mare militantă pentru drepturile femeilor la educație și locuri de muncă. Jowida are 33 de ani. Îmi povestește, separat și în secret față de colega ei, chiar dacă acolo cele două creau impresia de siameze, îmi povestește ca unei străine, adică fără rezerve, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
localistele” aflate la marginile construcției europene, dar cu acces să vedem cum merge Uniunea în sistemul de referință al domeniului nostru. Vălului. Nici la noi nu a fost foarte diferit, de aproape un secol mai devreme. Femeile care au devenit militante pentru drepturile femeilor erau din familii sus-puse, înstărite, adesea nobiliare (vezi, de pildă, Alexandrina Cantacuzino). În timp ce țeseam forma finală a acestui manuscris am citit primul capitol din cartea Ioanei Baetica. Da. Mă bucur că a putut să fie scris, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să dispară, era prea periculos și prea costisitor. Și apoi, nici nu voia, își închinase întreaga viață lui George, în mod nechibzuit, stupid, dar cu aceeași tandrețe și cu același devotament ca și cum i-ar fi fost soț. Un grup de militante pentru Libertatea Femeii din Burkestown o abordaseră și o încunoștiințaseră că oricând ar avea nevoie de ajutor o vor „sprijini“, o vor adăposti - parcă i-ar fi sugerat că o vor volatiliza. Îi făcuseră impresia că sunt bine intenționate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]