908 matches
-
lăudăm,Genialoizi cu mamă și tată, Devin canibali pentru o treaptă,Ce fericiți sunt microbii, nu știuCe este gloria de mai târziu.Bule și bale și biți ne împart,Intergalactici pân-la infarct.Nu vor să creadă că-i plâng, fiind milos,Lumea a fost mereu cam pe dos.Tot ce-i ușor e vizibil, astfelUrcă și morții din ape, blestem,Lumea se-nchină, au înviat? Nu, dragii mei, ei n-au decedatPentru că nu au ce da, niciodat,Încep însă a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
a asigurat că le-am învățat bine, nea Mitică s-a uitat la noi și ne-a spus: -Uite, mă! acum mergeți la poarta aia cu gard nou și faceți strigarea pe care v-am învățat! Acolo este o femeie miloasă. Tare miloasă! Când o să vă audă ce-i spuneți, vă umple coșul cu ouă. O să luați ouă... și în buzunare! Zâmbeam, cu ochii lucind de lăcomie... -va urma- Referință Bibliografică: povestirea CÂȚU-MÂȚU (partea-ntâi) / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
că le-am învățat bine, nea Mitică s-a uitat la noi și ne-a spus: -Uite, mă! acum mergeți la poarta aia cu gard nou și faceți strigarea pe care v-am învățat! Acolo este o femeie miloasă. Tare miloasă! Când o să vă audă ce-i spuneți, vă umple coșul cu ouă. O să luați ouă... și în buzunare! Zâmbeam, cu ochii lucind de lăcomie... -va urma- Referință Bibliografică: povestirea CÂȚU-MÂȚU (partea-ntâi) / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
drept si suveran. Au apărut chiar sfaturi pentru bieții ciobani. De exemplu, ar putea să angajeze câtiva jurnaliști profesioniști de la Antena 3, multilaterali competenți, care pot înlocui atât câinii, cât și intermediarii sau agenții de vânzare. Mai mult, unii parlamentari miloși au șoptit ciobanilor din experința lor. De exemplu, prin acte potrivite, se poate demonstra că poți avea mai multi câini per turmă, dar trecuți pe numele părinților, ibovnicelor sau unor prieteni. Dar atentie, DNA-ul veghează sau poate fi informat
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
de viață și ca realitate instituțională, apoi ca posibilitate, ca simbol, ca soluție (acceptată sau respinsă). Sunt observate câteva zeci de motive desprinse din tema detenției, cum sunt, între altele, ajutorul divin, blestemul, calul năzdrăvan, căsătoria, cătănia, conducătorul nedrept sau milos, destinul implacabil, diavolul, educația, eliberarea, eroul milostiv, evadarea prin vicleșug, execuția, fârtații, fratele și sora, frații regăsiți, gospodăria părăginită, incestul evitat, infracțiunea. Un set bogat de cântece bătrânești (815-1039) ilustrează toate articulațiile temei. Filolog versat, Marian Munteanu examinează lexicul detenției
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
alta este atitudinea ei când este vorba de ceilalți. Privindu-le pozele reale sau păstrate în amintire, le reconstituie personalitățile așa cum erau ele în copilărie, și le analizează din perspectiva destinului ulterior. Iar cu unii, viața nu a fost deloc miloasă. Dimpotrivă! Amintindu-și un episod din copilărie când doi colegi au scos-o dintr-o criză de plâns luând-o mai mult pe sus să învețe jocul Alunelul, Adriana Babeți meditează pentru o clipă la ceea ce le-a rezervat destinul
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
Lézard, 1957) i-a urmat la scurtă vreme cel cinematografic, cu scenarii pentru Pierre Etaix si Jacques Tati. Colaborarea cu Buńuel (care a durat 19 ani) îl plasează în rândul scenariștilor de renume internațional. Lucrează cu Volker Schlöndorff, Louis Malle, Milos Forman, Jean-Luc Godard etc. În paralel, scrie piese de teatru (colaborează cu Jean-Louis Barrault și mai ales cu Peter Brook), face adaptări pentru ecran, realizează filme de televiziune, publică romane și eseuri. În România succesul cel mai mare a fost
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
secvențe concentrate în câte o metaforă-emblemă, proiectată pe fundalul de o claritate difuza ("Durerea/ Din zile se desface pură/ Închid ochii O căprioară fuge-atinsă/ Își scutură săgețile"; "Sterge-ti lacrima-mi zise Nu te teme/ Ia de mână durerea Fii milos/ E un biet rege orb care te calcă/ fiindcă nu te vede Nu te dușmănește/ Vrea de la tine numai steaua ochilor"), autentică descoperire a lumii apărând ea însăși că proiecție a luminii lăuntrice asupra obiectelor desprinse din întunericul nopții: "Astfel
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
soare, sub cerul gol, cu brațele căzute de-a lungul trupului, pândind agonia și dogoarea care-o învăluia de la picioare, și se temea ca de moarte să se miște, să nu înceapă a plânge. Ce faci, fată? se răsuci bătrâna, miloasă, spre ea. Dar unde să mă duc, mamă? La cine să mă duc? Cine vine? Fugi! Nu sta! Eu rămân lângă el să-l țin în viață până te-ntorci cu doctorul. Du-te la spital. Du-te la prefect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
hămăie de mama focului. Noroc mare că Ilinca se afla prin apropiere și alungă javra. Apoi deschise poarta să vadă ce se-ntîmplă în uliță. Cînd colo dădu cu ochii de Bărzăun. În primul moment începu să rîdă, apoi se apropie miloasă de el. Ce-i cu tine, Ticule?... Ți s-a întîmplat ceva? Eh, nimic deosebit, răspunse cu indiferență Bărzăunul, deși obrajii începură să-i ardă. Mi s-a desfăcut un șiret și tocmai îl legam. Numai că a sărit javra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
văd viitorul, pot spune că sunt chiar disperați. Am avut mai multe Încercări, În mai multe țări, prin persoane vorbitoare de limbă română, prin care a vorbit Lucifer. La Început a Încercat să mă sperie, mai apoi să mă facă milos, după care a Încercat să mă cumpere, fel de fel de lucruri de genul ăsta, numai să trec de partea răului, ceea ce nu se va Întâmpla În vecii vecilor. Dar pentru un om simplu, pentru un muritor de rând, această
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
tip ascuns. Nu mă scoteai decît la spectacole stupide cu regi și prinți care se omorau. Instincte sadice! Pot depune cu mărturie că bietul om intrase doar să se-ncălzească. CHARLES: Era un ocnaș evadat. EMMA: De unde să știu! Eu, miloasă, l-am primit. Tu, coleric l-ai văzut și: haț! Vei beneficia de circumstanțe atenuante! CHARLES: Adică mă vei trăda. EMMA: Fără milă. CHARLES: Am vrut să te salvez. EMMA: Pe dracu'! M-ai omorît zi de zi. Ai extras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
care să se apere.Văzând flăcăii una ca asta, se rugară și ei de Zâna cea bună să nu-i lase ,să faca ea o vrajă ca ei s-o poată urma pe harnica albină.Zâna, fiindcă era bună și miloasă, dar mai ales fiindcă le era datoare, Îi transformă și pe ei, În trântori. Albina ajunsese departe, căci trântorii n-au mai ajuns-o din urmă, ori poate că ea s-a ascuns bine Într-un stup, pe undeva , dacă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să-ți fie calea, Ochii ca două zambile, Zâmbetul de crizantime.” - zahăr „Ca zahărul să cii dulce, Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe grâne Să cii bună ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești ca o grădină.” - Biblia (sub covățică) „Și să ai copchii frumoși Cu credință să îi crești, Să ții minte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
melancolic adunînd în jurul său oglinzi ca refugiu în fața timpului și a amintirilor la o graniță peste care Jiri Menzel nu a trecut-o laolată cu regizorii noului val care au fugit în străinătate după Primăvara de la Praga în 1968. Alături de Milos Forman, refugiat în America, unde semna filmul Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975) după romanul lui Ken Kessey, ca o regard éloignée asupra regimului concentraționar din propria sa țară, Juraj Herz, Vera Chytilova, Menzel făcea parte din cineaștii noului
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Virgil Ardeleanu, Mircea Iorgulescu, Daniel Cristea-Enache, rapizi și necruțători în sentințe, replicând cu legea în mână clienților nemulțumiți, arătându-le încruntați că nu au dreptate. De cealaltă parte sunt generoșii de tip Perpessicius, găsind ceva bun în orice carte, obsecvioși, miloși, înțelegători cu toată lumea, în genul Lucian Raicu, N. Steinhardt, Victor Felea și, împotriva aparențelor de polemism temperamental, Gh. Grigurcu. Ei sunt harnici, scriu mult și fără relieful unor opinii personale. Cel mai adesea, în cronicile lor literare, judecățile estetice sunt
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
șir cu metroul. Sau Denis Johnston cu Jesus'Son și farmacopeea psihedelică a unei rătăciri fără noimă. Ce altceva este vagabondul Randle P. Murphy, personajul principal din Zbor deasupra unui cuib de cuci, cartea lui Ken Kesey, ecranizată memorabil de Milos Forman, decît un ciudat care hoinărește într-una și de bunăvoie intră într-un azil de nebuni pentru a scăpa de poliție, și unde ciudații sunt așa pentru că li s-a inoculat că sunt ciudați, sunt învinși pentru că au fost
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
comandant militar din antichitate, Hannibal. Prima capitală a statului otoman a fost Brusa (Bursa). Din 1331, Orchan pune stăpânire pe Niceea, pentru ca în 1337 să cucerească Nicomedia. Iată, ce spunea un cronicar otoman, pe nume Sükrüllah despre Orchan: „Emirul era milos față de musulmani, dar necruțător față de ghiauri”. După cronicile turcești și bizantine, turcii otomani au cucerit în permanență, ajungând până la Marea Marmara, după care vor încerca și cucerirea unor teritorii bizantine din Peninsula Balcanică. Căderea cetății Gallipoli, punct important în sud-estul
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
însuși plânsetul nopții albite, căinându-și neodihna și veghea. pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o lunecare-n poveste, în somnul cel bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
tutulor cetățenilor în regimul trecut, ea părea să aibă predilecție pentru chinuirea suplimentară a femeilor. Modelul real sau hollywoodian al perechii autocrate este ca El să fie inflexibil, necruțător, tiran egal cu sine; iar Ea, ceva mai impresionabilă, poate chiar miloasă, să intervină uneori la Conducător pentru a salva situații omenești fără ieșire. La noi, ca la nimeni, a fost invers. La ambițiile "masculine" s-au adăugat cele "feminine", într-un înfiorător ceaușism la pătrat. Control absolut plus răutate joasă, exercitată
Ceaușism la pătrat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8209_a_9534]
-
Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Elie Malka - directorul Uniunii Teatrelor Europene, Manfred Beilharz - președintele Institutului Internațional de Teatru(UNESCO), Daniel Benoin - directorul Teatrului Național de la Nisa, Jean Claude Berutti - președintele Convenției teatrelor europene, Jose Monleon - directorul Institutului Teatrului Mediteranean, Milos Mistrik - critic de teatru pentru "Slovenske Divadlo", Marina Davydova, critic pentru "Izvestia", Franco Quardi, critic pentru "La Republica" și Arthur Sonnen - director artistic al serviciului central pentru activitățile culturale internaționale. Această decernare strînge breasla teatrală europeană și nu numai. Mari
Teatrul și marea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9687_a_11012]
-
nu trebui sî faci zarvî ca sî nu vii miliția, partidul sau securitatea, Domni ferești!, cî atunci Îi vai di noi tăți! Nu vă supărați de Întrebare, dar chiar sunt pe pământ și mata ești o doamnă de treabă și miloasă? Nu pot crede și sunt sigur că mă voi trezi imediat din acest vis frumos! Au, capul meu, nu pot ține ochii deschiși, am foc peste tot! Da, ești pi pământ, la noi acasî, la Poianî undi vineai cu băietu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
studioul din România se orientează și bagă publicitate. Când îi revine vocea lui Triplu Ve, manifestanții sunt deja departe. În urma lor au rămas două borcane goale la picioarele statuii, în care s au strâns deja câteva monede aruncate de trecători miloși. Freneticul reporter se uită mai atent la statuie. Mutra imigrantului necunoscut i se pare cunoscută. Seamănă leit cu Sandu Mutălăul, mimul care făcea bani pe litoralul românesc reușind să stea nemișcat minute-n șir, ca o statuie. Cei mai mulți bani îi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
scriitori care-mi trimit cărțile lor, somîndu-mă să scriu despre ele. N-am fost În viața mea critic literar, dar lumea nu vrea să știe asta: ei vor să aibă cronici bune și știu că pe lume e un fraier milos care s-ar putea s-o facă și pasta...Nu am vreun salariu de recenzent literar, dimpotrivă, și-n curînd voi muri de foame, deoarece Îmi voi petrece timpul citind romane, piese, versuri, studii și apoi scriind despre. Ulterior, voi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Să ne obișnuim ochiul nostru să le vadă pe cele bune, căci ochiul bun vede bune, iar cel rău vede rele. Să nu ne liniștim cu gândul că suntem buni pentru că nu facem nimănui rău, ci să învățăm a fi miloși și a face bine! Să nu ne zgârcim a spune cuvinte bune, nu ne costă nimic, dar cât folos pot aduce ele celor din jur! Și nu numai lor, ci și nouă în același timp. Aceasta vrea Dumnezeu de la noi
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]