234 matches
-
de la Brăila am fost îmbarcați într-un șlep și am mers pe Dunăre. Țin minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns și el acolo, Miluță Iacomi, pe un ungur, Balogh Ladislau 15, un băiat de treabă, un oarecare Moș Valer 16 din Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
un alt nivel, de muncă multă. La fiecare întâlnire au evidențiat progresul realizat, fapt care a dus tot timpul la crearea unei motivații superioare în pregătire. Tot cu ocazia acestor meciuri au început și primele selecții pentru performanță. Eleva Ciofu Miluța a fost legitimată de LPS Iași . În urma acestor întrevederi elevele au realizat că fără o condiție fizică foarte bună nu poți juca la un nivel ridicat, ceea ce le-a motivat suplimentar pentru că antrenamentele fizice nu erau deloc plăcute. Acești antrenori
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
deci vor merge spre sportul de performanță. Acest lucru dovedește că elevele din studiu aveau calități deosebite, dar și modul de lucru pe parcursul acestui ciclu a fost unul care le-a atras și le-a descoperit plăcerea pentru handbal: Ciofu Miluța - LPS Iași - Baciu Anca - LPS Iași - Dumitriu Roxana - LPS Râmnicu Vâlcea - Gogan Diana - LPS Iași - Dima Alina - LPS Roman - Liță Mădălina - LPS Roman - Vasiliu Cosmina - LPS Roman Nu știu dacă vor ajunge sportive de performanță, dar prin selecționarea lor de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Pintilei (zis Ghiță ‘ a Adelei), Calistru Macovei, Gh. Ursu, Gh. Giosu, C-tin Răus, Victor Luca, C-tin Chițac, Ion Minciună, Ion Moroșanu, Vasile Olaru, C-tin Gîndac etc.; croitori ca Vasile Fasolă, C-tin Popescu, Chirică Chițac, Vasile Popescu, Miluță Bețianu. Mulți dintre cei de mai sus au lucrat apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și Toader Bostan, la Alba Azâzoaie Gh. și la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
80 km din care vreo 5-6 pe un drumeag prunduit de mântuială, pare-se cu fonduri europene, pe care roțile mașinii lunecau sau patinau haotic, provocându-mi un plus de emoții și dificultăți. După ce am oprit motorul la poarta mamei Miluța (așa îi spun consătenii), am făcut o cruce mare mulțumindu-i Proniei că am ajuns cu bine la destinație, apoi am trecut la introducerea prizonierei în spațiul și atmosfera noii sale reședințe. Cu multe precauții și temeri, care s-au
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și credincios de câine. Găini - se confesa cu durere în suflet mama Miluța - nu mai pot ține; nu mai am pe cine certa când dădeau iama prin straturile cu zarzavaturi și nici pe cine lăuda cu vorbe frumoase atunci când îmi făceau ouă mari și multe. De azi înainte am și eu cu cine
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dar pe care i l-am făcut. Și mai spunea ea, cu multă dreptate, că o gospodărie fără câine este ca o casă fără împrejmuire. Deși ploaia măruntă și deasă începuse iar vântul se intensificase, am plecat fericit din ograda Miluței Cristea pentru că am reușit să-i prilejuiesc acestui suflet ofilit și însingurat momente de reală fericire. De drăgălașa Furnica a început să-mi fie dor acum când încredințez hârtiei gândurile și trăirile mele sufletești. Acest fapt, aparent banal, mi-a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
jos (Tabel III) inventarul familiilor din vatra răzeșească pe la mijlocul secolului 20, reconstituită în anul 2000 împreună cu colegul Hriscu și cu sora sa Elena (căsătorită cu Ouatu Gheorghe). Tabel III Ouatu Pavel (zis Păvăluță) Clapa Ion Ouatu Ștefan (zis Nicuță) Sâlav Miluță Ouatu Mișu Ocraim Ion Ouatu Steriana Stavâr Gheorghe Ouatu Maria Albu Cezar Ouatu Ion (zis Zugravu) Popovici C-tin Ouatu Irimiță Cojocaru Ion (zis Darie) Ouatu Aurica Ganea Neculai Ouatu Aurel Jerebie Neculai Ouatu Marița (mama Titicăi) Jerebie Irimiță Ouatu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
marii actori ai vremurilor bune. Dacă un Radu Beligan, un Constantin Ramadan, un Aurel Ghițescu plecaseră la București iar Ștefan Braborescu la Cluj, pleiada actorilor care au rămas pe loc continua să fie foarte însemnată: inegalabilul interpret al coanei Chirița, Miluță Gheorghiu, apoi creatorul rolurilor dramatice și de compoziție care era George Popovici, maiestuoasa Ani Braesky, Margareta Baciu, artistă a poporului, comicul Ștefan Dăncinescu, inegalat în Revizorul lui Gogol, Constantin Sava, Ion Lascăr, Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui penalist Traian
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alt plan, ca un element de continuitate. Domnițele și prinții lui Conu' Aurică sunt Hortensia Papadat-Bengescu, Sadoveanu, Otilia Cazimir, Băncilă, Haricleea Darclé, Caragiale, Gr.T. Popa, Nutzi Acontz, Camil Petrescu, Ibrăileanu, Lesnea, Pallady, Labiș, Topârceanu, Dăncinescu, Sava, Kiriakoff, Băncilă, Coandă, Codreanu, Miluță, Mărgărit etc. etc. etc. peste 200. "Cafelele" lui dintr-un cotidian ieșean de după '89 vesteau instaurarea echilibrului gazetăresc ne-partizan, într-o vreme tulbure, plină de acute și falseturi pe care, astăzi, mulți și le-ar vrea uitate. -Mă! mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
determinând pe actori să protesteze împotriva unei curbe". Acuza de "sabotare" a curbei de sacrificiu era, de fapt, infinit mai primejdioasă decât toate celelalte la un loc, având caracter acut politic. Se grăbesc s-o susțină în declarații Margareta Baciu, Miluță Gheorghiu, Const. Sava, Eugenia și C. Protopopescu, C. Ramadan, care, desigur, nu pot fi bănuiți de vreun entuziasm că li s-a amputat leafa, dar nici n-au scăpat prilejul plasării gravei delațiuni. Revenind la Ion Sava și încercând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost distribuit conform meritelor și înzestrărilor sale. Și, cum de regulă se întâmplă în teatru, unde despre directorul plin sau cel de scenă, ori se zvonește că agresează damele, ori că-i impotent, apar la rampă acuzele de ordin sexual. Miluță Gheorghiu toarnă cu nonșalanță: "În turneul de la Timișoara, a stat o noapte întreagă închis în camera camaradei X". Athena Marcopol: "Dl. Maican mi-a dat să beau șapte cocteiluri" (probabil, a ținut-o de nas, n.n.) după care, nereușind condamnabila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
extrem de reduse. În afară de rechizitele școlare, pe care le cumpăram de la un micromagazin amenajat într-o clădire anexă, și gestionat de un elev mai mare, nu ne puteam procura nici un fel de alte bunuri trebuitoare decât din Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Madame Angot ou La Poissarde parvenue de Maillot. Personajul rămâne, cu toate acestea, prin implantarea într-un mediu specific, o creație originală, plină de haz, sortită unei cariere triumfale, aceasta și datorită unor interpreți ca Matei Millo sau, mai încoace, Miluță Gheorghiu. În „cânticelele comice”, A. configurează o „galerie de tipuri contimporane”, unele imortalizând figuri pe cale să dispară (Surugiul, Paraponisitul, Barbu Lăutarul), altele înfățișând imperisabili marțafoi (Sandu Napoilă ultraretrogradul, Clevetici ultrademagogul). Satira e mai densă în „cânticele”, siluetele sunt mai pregnante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Trifan, Ilie Sava, George Georgescu, Vasile Brânduși, dar și unii dintre cei care lucraseră pentru Țurcanu - Andrei Andreev, Virgil Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe Iftode, Iorga Pimen, Marin Ivan, Eugen Munteanu, Pafnutie Pătrășcanu, Ilie Sireteanu, Constantin Străchinaru, Dumitru Formagiu, Miluță (probabil Emil) Constantinescu, Vasile Popa1. La 7 iunie 1950 au fost trimiși la Gherla Alexandru Popa, Vasile Pușcașu, Mihai Livinschi, Constantin Bogos, Vasile Andronache, Octavian Zbranca, Viorel Negrilă. După câteva zile a urmat un al doilea transport, care îi cuprindea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Radu Trifan, Ilie Sava, George Georgescu, Vasile Brânduși, dar și unii trecuți de partea lui Țurcanu: Andrei Andreev, Vasile Badale, Dumitru Bârjoveanu, Frederic Cordun, Gheorghe Iftode, Iorga Pimen, Marin Ivan, Eugen Munteanu, Pafnutie Pătrășcanu, Ilie Sireteanu, Constantin Străchinaru, Dumitru Formagiu, Miluță Constantinescu, Vasile Popa2. Aceștia din urmă aveau misiunea de a implementa și în cadrul sanatoriului din Târgu Ocna sistemul de la Pitești, Pătrășcanu mărturisind că Vasile Badale avea ordine precise de la Țurcanu, probabil primite în aprilie-mai 1950, în cadrul „școlii de cadre” din
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
28 Coman Ștefan 28 Comănici Ion 25, 56, 59, 202 Comăniță Gheorghe 58 Comșa Ieronim 53, 55, 112-113, 158, 162, 200 Comșa Ioan 29 Comșulea 29 Condurache Lică 197 Constandache Radu 64-65, 170 Constantin Mihai 29 Constantinescu 121 Constantinescu Emil (Miluță) 50-51, 55, 60, 168 Constantinescu Marin (colonel) 55, 66, 98 Cora Alexandru 28 Cordun Frederic 39-40, 55, 60, 68 Coriciuc Traian 28, 33 Coriciuc Vasile 28, 33 Cornea Corneliu Ioan 16, 53, 125 Costăchescu Cornel 55, 158 Costea Gheorghe 157
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mult Stimată Domnișoară Mihăilescu, Vă adresez aceste rânduri, de la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Deși nu vă cunosc personal, totuși vă știu din relatările unor rude ale Dv., sau ale prietenilor din perioada Dv. fălticeneană. Prin bunăvoința d-lui Miluță Mahulschi 181, alătur o scrisoare a d sale, care, sper să ne ajute în realizarea obiectivelor propuse. Am dori să ne puneți la dispoziție materialul documentar legat de activitatea de publicist a tatălui dv. - Ilie Mihăilescu 182 și a fratelui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
profundei mele stime, Eugen Dimitriu 158 PĂPUȘANU, Elena 213 1 Suceava, 26 decembrie 1970 Mult Stimată Doamnă Păpușanu, Îmi stăruie și azi în minte surpriza plăcută de a vă fi întâlnit, împreună cu distinsul Dv. soț, în casa prietenului comun, Dl. Miluță Mahulschi 214. De asemeni, îmi exprim bucuria de a o fi revăzut pe duduia Mara215, care mă știe de când eram copil, domnia sa fiind colegă de serviciu la poșta din Fălticeni, cu mama mea. Centenarul Liceului „Nicu Gane” a constituit prilejul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ocazia Noului An, vă urez tuturor multă sănătate, viață îndelungată și realizarea dorințelor. Aceleași și duduiei Mara, de care mama și-a amintit cu multă plăcere. La mulți ani ! Eugen Dimitriu 213 Elena Păpușanu, sora actorului Grigore Vasiliu Birlic. 214 Miluță Mahulschi, funcționar la Poșta Fălticeni, prieten apropiat al familiei Vasiliu, îndeosebi cu actorul, și sculptorul Vasile Vasiliu-Falti. 215 Mara Vasiliu, altă soră a lui Gr. Vasiliu-Birlic. 216 Artistul Grigore Vasiliu-Birlic. 159 2 Fălticeni, 8 martie 1972 Mult Stimată Doamnă Păpușanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
219 Secția de literatură și artă a Muzeului Fălticenilor este numele provizoriu a ceea ce a devenit mai târziu „Galeria oamenilor de seamă”. 160 Sâmbătă, D-na Stino face parastas pentru soțul dispărut 220 în plenitudinea forțelor de creație. La Dl. Miluță Mahulschi am văzut câteva fotografii în care apare fratele Dv., Gr. Vasiliu Birlic. Le voi împrumuta pentru reproducere, căci orice urmă, cât de mică, în legătură cu acest titan al scenei, ne e foarte scumpă. Pe la noi, vreme mohorâtă. Suntem în așteptarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de care s-a temut mai mult profesorul în viață, aceea l a doborât. S-au zbătut mult cu pregătirile pentru înmormântare, Dl. Ilioaia - director la Liceul „Nicu Gane”, prof. Bouaru - un tânăr cadru didactic de la același liceu și Dl. Miluță Mahulschi, vecin și prieten cu familia Stino. Conform dorinței dinainte exprimate a defunctului, a fost dus la cimitir fără prea multă pompă. S au făcut numeroase coroane. O mașină la adus pe Dl. Prof. Ciurea cu D na la familia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
că v ați făcut datoria din dragoste și pasiune. Și, pe lângă amintirile legate de copilărie, cred că mai aveți la Folticeni și prieteni care vorbesc frumos despre Dv. Primul care mi-a vorbit și prin el v am cunoscut, este Miluță Mahulschi 459, în a cărui corespondență mai pomenește despre Dv. Din toată inima vă doresc multă sănătate. Gh. Balan și soția 457 am publicat articolul: Aurel George Stino - un harnic cercetător al culturii universale, în „Hierasus” - Anuarul Muzeului Județean Botoșani
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dus pe copcă tot efectul și Chirescu nu mai ajungea la București în același an. Eu nu am făcut parte din cor dar amănuntele de mai sus le-am aflat pe cât îmi amintesc (după 60 de ani) de la colegul meu Miluță Mahulschi, care ar putea să confirme eventual dacă n o fi uitat el. V. - Profesorul G. Stino 516 era un om inteligent, cult, de spirit. Întâmplarea cu violoncelul împrumutat lui Jules are și un epilog. Jules a primit cadou un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
căreia i-a donat suma de 20.000 de lei, de departe cea mai mare contribuție bănească. În acest context, credem că e bine pentru cei care vor scrie cândva, de-adevăratelea, istoria Vasluiului, să cităm din necrologul scris de „miluță” (de fapt, pseudonimul lui E. Vâjâianu) în Gazeta Vasluiului cu ocazia decesului primarului Țaicu, pentru a nu se va mai afirma, vreodată, cum că acesta s-a născut pe pietrele acestui târg, că a fost învățător, etc., așa cum au scris
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]