252 matches
-
Caragiale este o caricatură și a-i cere „adâncime psihologică”, așa cum făceau C. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu, ar însemna să se vrea înlocuirea comediilor și a prozei cu altceva. Criticul mai constată că arta lui Caragiale este „artă vorbită și mimată”, că dramaturgul a reabilitat stilul comic, pe care gustul comun îl considera radical inferior celui tragic și epic. Această idee reprezintă una din principalele opinii estetice ale eseistului, alături de aceea a artei ca meșteșug, ilustrată în mod exemplar de opera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
versuri, ultimele două cuprinzând în bună parte selecții din cele anterioare: Poezii, și alte poezii (1970), Arte & meserie. Versuri vechi & noi (1979), Versuri. 1948-1993 (1995). Încă de la început V. intră în arena literaturii cu o siguranță de sine în parte mimată, în parte autentică, aruncând mănușa confraților contemporani sau celor din timpuri trecute. Într-un poem, Neo-epigon, revolta se îndreaptă chiar împotriva mitului eminescian, de fapt împotriva unui cult dogmatizat și exclusiv, ceea ce pare o ireverențiozitate stupefiantă fiind un refuz al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
un loc important. Excelența versificației, frumusețile lexicului, consistența imaginii nu explică în sine și întru totul importanța incontestabilă a poetului. La originalitatea și valoarea liricii sale participă substanțial inteligența temperatoare a hedonismului pătimaș, autoironia, „parodia” omniprezentă și afectarea hâtră, candoarea - mimată și efectivă, într-o formulă sofisticată -, fascinația îmbătătoare a anodinului și „privatului”, magnificarea derizoriului, cu poftă și cu chef, până la săvârșirea unui „salt” - relevant și grav - la nivelul ontologicului. O viziune panerotică, o senzualitate generalizată îi este specifică acestui poet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Accentul acesta pe negură, pe noapte, pe întuneric e mai degrabă o replică ironică dată romantismului decât o prelucrare a lui. Imaginea spânzuraților a stat, probabil, printre altele, la baza apropierii de Villon, dar la Tonegaru e un villonism jucat, mimat și parodiat ca și restul literaturii. E mai aproape de conștiința postmodernilor decât de epigonism. Structura ironică și parodică e mult mai evidentă în penultima strofă, "Dânsul ținea sub braț un motan/ negru-violet, smuls din noapte;/ trebuia să-i plombeze un
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
renunța la capacitatea de a se lega afectiv de ființe de sex opus; preia puterea devenind stăpâna propriului destin, dar totodată devine victima trăsăturilor masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă dovadă. Combinarea acestor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
capacité de croire en elles et de rapporter à elles tout ce qui existe dans le monde. Cette apparente faiblesse est leur force, et elles nous imposent leur croyance" [p.130, subl.n.]. Am putea deci conchide despre o supunere mimata a Parizienei, respectând toate legitățile unui joc de teatru bine montat. Ea găsește o formulă subtilă și elegantă de guvernare, care este cea din culise. Confruntarea directă este mai puțin specifică pentru Pariziana, jocul de culise este stihia să. Această
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Dumnezeu (1994), Despre mirare (1996), Portrete și trei amintiri de pușcăriaș (1996). Tot în 1992 i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. Formula care i se potrivește lui A. este aceea a jurnalului. Trăite autentic, și nu mimate livresc, neliniștile sale de „pseudo-filosof” frământat de dileme privesc moartea, absolutul, existența lui Dumnezeu. Într-o lume pecetluită de „veșnica taină”, omul, „finit” în alcătuirea lui, nu poate decât să bâjbâie printre atâtea lucruri „insondabile și minunate”. Tot ce obține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
asigura un management riguros al tranziției la economia de piață. Spre deosebire de alte țări vecine, România a intrat într-un tunel al căutărilor și încercărilor. S-a învățat din greșeli pe fondul unui haos și a unei corupții fără margini. Conservatorismul mimat al vechilor structuri de partid și securitate a oprit accesul economiei la privatizări cu firme mari ale economiei globale. În vreme ce industria, de exemplu, avea nevoie urgentă de capital financiar și tehnologii, ziarele feseniste criticau "capitalismul" sub sloganuri gen "nu ne
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
dimensiune esențială a operei sale vizează studiile electorale și influența acestora asupra sistemului politic. La fel ca și în cazul analizelor cu privire la elitele politice, primele sale studii s-au concentrat asupra comportamentului electoral din cazul românesc, propunând noțiunea de "democrație mimată". Bazat pe sufragiul universal, pe pluralism politic și alternanță la guvernare, modelul democratic din România interbelică dezvăluia o serie de disfuncționalități structurale precum natura tradițională a dominației șefului statului sau faptul că formarea noului guvern preceda alegerile și determina rezultatul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
pluralism politic și alternanță la guvernare, modelul democratic din România interbelică dezvăluia o serie de disfuncționalități structurale precum natura tradițională a dominației șefului statului sau faptul că formarea noului guvern preceda alegerile și determina rezultatul scrutinului 17. Noțiunea de "democrație mimată" a rămas o referință în descrierea regimului politic interbelic și a fost utilizată, pe baza unei logici de omologie formală, pentru a analiza continuitățile și rupturile dintre perioada democrației interbelice românești și perioada postcomunistă 18. Studiile ulterioare ale lui Dogan
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
și democrație nu poate și nu ar trebui să fie extinsă la întregul univers. Aspectul cel mai izbitor al relației dintre mărime și regimul politic este acela că cele mai multe țări ale lumii nu sunt democrații autentice. Autoritarismul, dictaturile, semidemocrațiile, democrațiile mimate, cvasidemocrațiile și oligarhiile structurale pot fi găsite în tot felul de țări, mici, medii sau mari. Bineînțeles, configurarea puterii, gradele de libertate și respectarea drepturilor civile nu sunt legate de dimensiunea comunității naționale. În fapt, multe societăți sunt impregnate mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
întâi alegerile și apoi formarea guvernului. Această inversare poate fi explicată prin profundele realități sociale, culturale și politice ale țării. Regele a fost obligat să inverseze ordinea pentru a salva fațada jocului democratic. Inversiunea a creat ceea ce eu numesc democrație mimată. Iată care este modul în care funcționează democrația mimată. Regele putea revoca guvernul fără votul de neîncredere al Parlamentului. Se numea un nou guvern care îi cerea imediat regelui să dizolve Parlamentul. După un interval de maximum două luni, cum
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
fi explicată prin profundele realități sociale, culturale și politice ale țării. Regele a fost obligat să inverseze ordinea pentru a salva fațada jocului democratic. Inversiunea a creat ceea ce eu numesc democrație mimată. Iată care este modul în care funcționează democrația mimată. Regele putea revoca guvernul fără votul de neîncredere al Parlamentului. Se numea un nou guvern care îi cerea imediat regelui să dizolve Parlamentul. După un interval de maximum două luni, cum specifica formal Constituția, se țineau noi alegeri. Așa cum am
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Țărănesc își construise o organizație mai bună, recrutând mai mulți membri și militanți capabili de a controla evaluarea rezultatelor alegerilor din satele îndepărtate. El a primit 20,4% din votul național în aceste alegeri. Dar principalul motiv al prăbușirii democrației mimate a fost ascensiunea Gărzii de Fier, care a obținut 15,6% din voturi. În absența oricărui studiu sociologic, este dificilă evaluarea semnificației acestei explozii electorale. Era în mare parte un protest împotriva inegalității sociale, dar mai era și rezultatul exacerbării
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
putea să-și mărească ponderea electorală, așa cum făcuse partidul nazist în Germania în anii 1930-1933. Căderea Republicii de la Weimar era încă actuală în amintirea vechilor clase politice din România. Contextul internațional a jucat un rol decisiv în prăbușirea fragilei democrații mimate. În acest moment, multe dintre țările europene deveniseră deja dictaturi, în special vecinele României, cu excepția Cehoslovaciei. Dar Münchenul era la orizont și chiar Cehoslovacia urma să fie sacrificată în câteva luni. Dizolvarea Parlamentului a fost hotărâtă la două luni după
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
douăzeci de alte țări încercaseră în acea perioadă să adopte instituții democratice și eșuaseră deja. România este una dintre ele, la fel ca alte țări învecinate: Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Austria și "surorile" ei latine Italia, Spania, Portugalia. Avantajele democrației mimate, așa cum a fost ea practicată în România pot fi cel mai bine evaluate printr-o trecere în revistă a țărilor vecine. Prin comparație cu aceste țări, virtuțile acestui tip de democrație apar mult mai clar. În Iugoslavia, la alegerile din
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
pe care îl cunoaștem. Proporțiile și potențialul lor militar au condiționat viața politică în cordonul sanitar, din Finlanda până în Grecia. Din 1945, vocabularul s-a schimbat, multe din aceste țări fiind numite "sateliți". Într-un astfel de context internațional, democrația mimată apare, retrospectiv, ca cel mai mic rău. Jocul alternanței la putere, chiar dacă este în parte artificial, este preferabil monopolizării puterii de către un singur om sau un singur partid pentru o întreagă generație. Sistemul politic românesc a avut aparent, în aceste
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
justiție independentă, o armată aflată sub control politic, respect pentru libertățile civice de bază și drepturile politice (în special, libertatea cuvântului, a presei, a întrunirilor), occidentalizarea claselor politice. Dar sistemul avea, în parte, la temelie, alegeri fictive. Într-o democrație mimată este sau poate fi multă democrație! În politică, ficțiunea este, câteodată, inevitabilă și chiar necesară. Dacă am face un clasament al sistemelor politice din acea vreme în funcție de gradul lor de democrație presupunând că o asemenea măsurătoare ar fi posibilă democrația
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
este sau poate fi multă democrație! În politică, ficțiunea este, câteodată, inevitabilă și chiar necesară. Dacă am face un clasament al sistemelor politice din acea vreme în funcție de gradul lor de democrație presupunând că o asemenea măsurătoare ar fi posibilă democrația mimată românească ar fi fost probabil evaluată ca a douăsprezecea în Europa și a douăzecea în lume, lăsând în urmă nenumărate țări. Noțiunea de democrație mimată nu trebuie luată în sens peiorativ. Analitic, este neutră. În cimitirul democrațiilor La izbucnirea celui
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
vreme în funcție de gradul lor de democrație presupunând că o asemenea măsurătoare ar fi posibilă democrația mimată românească ar fi fost probabil evaluată ca a douăsprezecea în Europa și a douăzecea în lume, lăsând în urmă nenumărate țări. Noțiunea de democrație mimată nu trebuie luată în sens peiorativ. Analitic, este neutră. În cimitirul democrațiilor La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial existau în lume puține democrații pluraliste. În acel moment, în 1939, Europa era cimitirul a cincisprezece democrații care se prăbușiseră
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
trebuie să fie o emanație a Parlamentului, au fost inversate în aplicarea principiilor democrației în România, Parlamentul devenind astfel expresia guvernului. În practica electorală românească nu s-a întâmplat niciodată ca guvernul să fie pus în minoritate la alegeri. Democrația mimată are trăsături sistemice care o diferențiază clar de orice alt sistem politic: 1. În contrast cu oligarhiile cu sufragiu restrâns, cum a fost Anglia înainte de 1867, aceasta este bazată pe sufragiul universal; 2. Este un sistem bipartit sau multipartit, nu un sistem
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de spus, voi puneți întrebări și după aia trecem mai departe. Și noi știam [că] trebuie să trecem mai departe [...]. Știam că Ceaușescu e de fanfaronadă, dar asta-i treaba" (M.L.). Copiii departajau ceea ce era real de ceea ce trebuia doar mimat, fiind uneori părtași la paradoxale acte de justiție publică, așa cum au fost ele posibile imediat după căderea regimului: "[după 1989], marea revoluție la liceul Roman-Vodă [...] a fost [alegerea ca] director a secretarului de partid al școlii [deși el preda materiile
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în „România literară” și în „Apostrof”, precum și două piese de teatru: Artistul și Moartea, publicată postum, și Dialogii Psihopatului, rămasă în manuscris. Proza de debut a lui I. preia, în registru parodic, poza romantică a artistului nebun; nebunia este aici mimată, lucidă, ironică, autoironică și de sorginte livrescă. „Personajul”, care se poate identifica cu „autorul” (proza este o mică scenetă scrisă la persoana întâi), se trezește dintr-un vis revelator și, după un scurt monolog reflexiv, declară retoric: „Da, eram nebun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
opinia lui, există o „sărăcie esențială” a obiectului ireal, care este menținut în viață în mod artificial, dar nu poate împlini dorințele subiectului, întrucât poate dispărea în orice moment. Datorită lui putem „simula” satisfacerea dorințelor, dar această satisfacere este doar mimată. Prin reverie putem încerca să regăsim o fericire trecută, dar efortul este inutil, căci trecutul nu poate fi retrăit. Lagache (1963a/1984), care are totuși păreri pozitive despre reverie, admite că satisfacția pe care ea o aduce poate „să se
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
amăgitor de tragedie, triumfător în fond, gîndul glorios al morții Lenorei nu este trăit din perspectiva unui viitor îndoliat, de soț părăsit, ci din aceea, încă nenumită, a unui eroic deznodămînt, a unei îndelung visate dezlegări. Viața (ca și trucată, mimată) alături de Lenora făcuse prin acea nouă convenție, fățișă, a căsătoriei o variantă acceptabilă a legăturii convenționale cu Salema Efraim. Aceeași convenție îl va purta pe doctorul Walter către angajamentul, cerut cu limbă de moarte de Lenora, care-i va aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]