110 matches
-
întrebat încolo și încoace să aflu cine a fost, dar nimeni nu știa. Eram la prima mea experiență de acest gen. Nu era vorba despre moarte. Cu ea eram obișnuit. Mă obsedau înmormântările minerești. Să făceau întotdeauna seara, cu fanfara minerească. De multe ori auzeam acele melodii, care pe mine mă cutremurau. Era însă primul contact cu un om împușcat. Era perioada când mașinile negre bântuiau prin sat și atmosfera mi-era cunoscută, dar acum, pentru prima dată, vedeam și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
că-l lasă liber după câteva zile (în care să arate lumii victoria armatei) care s-au tot prelungit cu condamnarea la 18 ani de închisoare. Am simțit în lumina combinată de la becuri și lumânări că asist la înmormântarea idealului mineresc și la distrugerea industriei miniere din România. Din perspectiva timpului parcurs, chiar așa s-a întâmplat! Vestita pace politică de la Cozia și sub icoane, a fost o mizerie politică distrugătoare pentru imaginea României! <resume> REZUMAT O activitate de excepție pe
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
și de limpede „mesaj prezidențial” s-a petrecut exact pe 15 iunie când comemoram 15 ani de la evenimentul ce ne-a aruncat undeva Între bolșevism și „nou ev mediu”. Cu acest prilej, televiziunile au reluat esențialul evenimentelor, de la barbaria intervențiilor minerești la mulțumirile pentru „solidaritatea muncitoreasca” adresate de Iliescu „mutrelor negre”,presa curentă nu a lăsat nemarcata comemorarea, procuratura s-a trezit din somnul cel de moarte. Interesant este că, deși scopul mineriadei a fost provocarea unui șuvoi de sânge intelectual
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și România a pierdut statutul de observator), Nastase a criticat... Europa; 3. Încearcă să provoace din partea poporului român o reacție ostilă Europei și de sprijin al regimului; el tuna și fulgeră contra Europei pentru că refuză să ajute România (după barbaria minereasca!) și trece la amenințări, ca de exemplu frază: Dacă Europa va continua să se poarte așa cu România, aceasta se va alătura altor zone ale lumii..." (Alt continent? Chină? Lumea a treia? El nu o mai spune); 4. Face afirmații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
de compartimente și foarte adesea același c. poate fi inclus în două sau chiar trei grupe tematice. După criteriul social, având, deci, în vedere grupul social care le creează și le cultivă , s-a vorbit de c. păstorești, plugărești, ostășești, minerești etc., fără a putea fi supuse unei astfel de taxonomii toate varietățile. Când se are în vedere criteriul muzical, se constată că același conținut literar poate fi cântat pe melodie de doină, de joc sau de leagăn, în timp ce o aceeași
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
stradă, erau dispuși să militeze pentru orice, inclusiv pentru lucruri pe care nu le prea înțelegeau, câțiva compatrioți proveniți din fosta Securitate sau formați la școala bișniței comuniste dădeau tunuri economice devenind peste noapte milionarii (de carton?) ai perioadei postcomuniste. Minereasca acțiune din 13-15 iunie le-a scos multora din cap și ultimele fărîme de idealism, dând semnalul începerii unei interminabile perioade de bălmăjeală politică și economică pe care o numim tranziție. În această tranziție spre nicăieri am avut parte de
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
în consecință. Mare trebuie să fie ticăloșia unor oameni pentru a trece cu buretele peste bestialitatea organizată militar a minerilor și peste culpa morală a beneficiarilor acestei bestialități Ion Ilici Iliescu a ieșit de fiecare dată biruitor din năvala hoardelor minerești: și în 1990, și în 1991, și în 1999. Ca dovadă că există o strânsă legătură între forțele răului pe care le reprezintă, fie că ele acționează la sol sau la subsol. Nu știu care e rolul lui Păunescu în acest scenariu
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
nivelul deplorabil al clasei politice de la noi. Un Vlad Roșca, tuns chilug, apare cu fățărnicie pe posturile de televiziune și, într-un moment de cumpănă pentru soarta țării, afirmă răspicat și nerușinat că serviciile secrete și-au făcut, în timpul răzmeritei minerești, cu brio datoria și că bietul prefect de Râmnic, care deplângea "izolarea informațională" în care fusese ținut, habar n-are ce vorbește! Nu știi ce să mai crezi despre acești oameni: sunt chiar atat de proști? Sau chiar atat de
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
o stare de mocnita revoltă față de concentrarea la București a absolut tuturor pârghiilor puterii. Nimeni nu pare să fi dat importantă că una dintre cele mai virulente lozinci, scandata mai ales de lumpenul care s-a adăugat pe parcurs rebeliunii minerești, alături de "Murim, luptăm,/ Pe Cozma-l apărăm!", a fost "Jos București!". Acest slogan sintetizează, din nefericire, întregul capital de ură, resentiment și oroare față de un spațiu perceput, de către tot mai mulți români, drept un fel de Sodoma și Gomoră din care
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
provocatori. Nu mai vorbesc de faptul că amenințările la adresa unora dintre intelectuali s-au întețit în ultima vreme, ca un scriitor precum Daniel Vighi a fost injuriat telefonic pentru îndrăzneala de a se fi numărat printre organizatorii manifestației împotriva violențelor minerești etc. Trist este că astfel de acțiuni, petrecute departe de centrul Bucureștilor, nu au nici un fel de ecou în presa noastră interesată exclusiv de picanterii politice și de mondenități în care sunt implicate una sau alta din dubioasele vedete ale
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
polițienești trebuie interpretată în altă perspectivă. Și anume, a unui complot urzit până în cele mai mici amănunte, dirijat și controlat de specialiști în tehnică loviturii de stat. Dubioasă mi se pare - nu numai prin contrast - si înaintarea înceată a trupelor minerești, în etape bine cumpănite: o deplasare suspect de lentă pentru niște oameni atât de nerăbdători, în declarații, să ajungă la București! Avansarea această cu încetinitorul trebuia, mai întâi, să adune, ca un fluviu, râurile nemulțumiților de pe traseu - zona fiind cunoscută
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
întâi, să adune, ca un fluviu, râurile nemulțumiților de pe traseu - zona fiind cunoscută pentru marele număr de șomeri, multi provenind de la minele închise în ultima vreme. Apoi, cred că organizatorii din umbră sperau că tensiunea indusă în țara de marșul mineresc va ridica la răscoală întreaga populație, așa după cum profețea și îndemna de mai multă vreme teoreticianul Vadim Tudor. Mă întreb, în aceeași ordine de idei, cum e posibilă organizarea unor forțe de-a dreptul militare (termenul "paramilitar" e prea slab
Si caii se spintecă, nu-i asa? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18148_a_19473]
-
o coasă de argint cu vârful spre dreapta, flancată de trei alune reunite, în învelișul lor, de aur. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o gură de mină neagră, cu zidărie de argint, pe care broșează două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Coasa de argint evocă faptul că, zona fiind bogată în fânețe, locuitorii comunei se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. Așezarea
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
vârful în jos, de argint, cu funie șerpuită de aur; ancora este flancată, dreapta-stânga, de câte un pește înotând, de aur. În câmpul inferior, zidit, roșu, se află o gură de mină cu zidărie de argint, broșată de două ciocane minerești încrucișate, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Brâul undat reprezintă fluviul Dunărea, iar ancora semnifică faptul că localitatea este port. Peștele reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una
HOTĂRÂRE nr. 1.698 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemei oraşului Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162162_a_163491]
-
elementelor însumate ale stemei comunei Cacica, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Cacica, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut albastru, cu un cub de sare, de argint, flancat în partea superioară de două perechi de ciocăne minerești, încrucișate, negre. Chef-ul scutului, din aur, are trei cruci treflate roșii. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Cacica asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
însumate ale stemei comunei Crucea, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Crucea, potrivit anexei nr. 1.20, se compune dintr-un scut, pe fond albastru, cu o cruce de aur însoțită în partea de sus de două perechi de ciocăne minerești, încrucișate, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Crucea asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
4 decembrie 2003, la pagina 15 Anexă 2.42 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Iacobeni, județul Suceava Descrierea stemei: Stema comunei Iacobeni, potrivit anexei nr. 1.42, se compune dintr-un scut de argint, cu două ciocăne minerești încrucișate, roșii; ciocanele sunt flancate de doi brazi dezrădăcinați, verzi. La baza scutului, pe fond albastru, un pește înotând spre dreapta, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
Ostra, potrivit anexei nr. 1.55, se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe albastru, un căprior alergând spre dreapta, de aur. În partea inferioară, pe roșu, în vârful scutului, o gură de mină neagră, cu două ciocăne minerești încrucișate, de aur, cu zidărie din moloane, de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Ostra asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de argint, un brad dezrădăcinat verde, flancat de două flori de filodendron, în culori naturale. În partea inferioară, pe fond roșu, în vârful scutului, o gură de mină neagră, cu două ciocăne minerești încrucișate, de aur, cu zidărie din moloane din argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Semnificațiile elementelor însumate: Propunerea de stema a comunei Șaru Dornei asigura concordanță elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural
HOTĂRÂRE nr. 1.290 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154122_a_155451]
-
și fereastră boltită, despărțită de o coloană, cu un brâu orizontal de piatră sub care se află un crenel, totul de aur. În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broșează o lopată și un târnăcop minerești, de culoare neagră, încrucișate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost distrus în perioada invaziilor tătare. Muntele de argint cu lopată și un târnăcop minerești simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, exploatarea argintului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
Stema comunei Băiuț, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular auriu cu marginile rotunjite. Scutul este încărcat cu un chevron (căprior) roșu, care închide între brațe o gură de mină tăiată, deschisă negru, zidită roșu, cu însemnele minerești negre - dalta și ciocanul - încrucișate, reprezentate în partea de sus a minei. În partea superioară, în dextra și senestra, se află câte un brad verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 968 din 15 decembrie 2016 privind aprobarea stemei comunei Băiuţ, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278505_a_279834]
-
mai multe direcții - ateliere, discuții libere și interviuri cu mineri, soții de miner, pensionari, paznici de mină, lideri de sindicat, oameni care trăiesc din furtul de cărbune, copii. Spectacolul Sub Pământ a fost prezentat, în cursul anului 2012, în comunități minerești și muncitorești din 11 orașe din Transilvania (Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan, Brad, Hațeg, Baia-Sprie, Cavnic, Tăuții-Măgherăuș). Intrarea la spectacole a fost gratuită. Spectacolul a fost gândit ca punct de pornire pentru o discuție cu publicul, despre situația actuală
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
în niște lăzi și trimiși la fiecare acasă. Sunt legat de acești oameni, de mineri. Pentru acest lucru m-am aplecat și eu cu pioșenie asupra demnității acesteia de a fi miner și de-a lungul anilor am cules folclor mineresc. Mă bagă-n ocna de sare, S-aibă domnii de mâncare. Eu puținul ce-l cinez, Tot cu lacrimi îl sărez. Tot ce ați spus dumneavoastră se regăsește în versuri populare. Scrise cu o înțelepciune clară. Omul acela care îl
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89. Elită intelectuală își lua o distanta aseptica față de ceea ce numim România profundă, talpă țării, vulgul. Țin să-ți aduc aminte ca în 1977 au avut loc grevele minerești în Valea Jiului, despre care nimeni nu știa nimic, intelectualii și disidenții ăștia despre care tot vorbim. N-au știut sau se făceau că nu știu?</b> Nu voiau să știe. Iar în ’87 a avut loc grevă de la Brașov, care
„La noi n-a existat o solidaritate între intelectuali și muncitori nici înainte și nici după ’89” () [Corola-website/Science/295664_a_296993]