202 matches
-
că sunt anumite lucruri pe care numai eu le pot face", mărturisește el cu modestie undeva. Adevărul este că foarte multe lucruri numai el le poate face așa cum trebuie. De abia în 1940 - după aproape 13 ani - a renunțat la ministeriatul Finanțelor. Dar la Ministerul de Externe nu poate renunța... Noua Constituție lichidează liberalismul individualist. Cea mai mare problemă politică a erei noastre, spune Salazar într-o importantă cuvântare (9 decembrie 1934), era: organizarea națiunii în planul său natural, adică organizarea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dispoziție programatică de la minister. Era si pe vremea ceea același sistem: un ministru nou avea ca prima grijă să strice tot ce a făcut cel dinaintea lui, fără a se gândi la ce pune in loc. In țara asta românească ministeriatul a fost un mijloc de promovare a ambițiilor personale de aranjamente familiale, de afaceri și scandal.” Nu vi se pare că sună extrem de cunoscute aceste fraze pe care Gheorghe Chiper le scrisese în 1943, despre ministeriatul din perioada interbelică? Dar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
In țara asta românească ministeriatul a fost un mijloc de promovare a ambițiilor personale de aranjamente familiale, de afaceri și scandal.” Nu vi se pare că sună extrem de cunoscute aceste fraze pe care Gheorghe Chiper le scrisese în 1943, despre ministeriatul din perioada interbelică? Dar despre acest aspect, care pentru români este un perpetuu deja vu, vom vorbi altă dată și să focalizăm un pic pe învinuirea adusă autorului cărții, că ar fi fost naționalist convins, învinuire făcută de criticul său
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ea se explica prin motive aproape imponderabile, ce scăpau deocamdată vigilenței victimei. Când Pomponescu ieșise de la Saferian, fusese imperceptibil atins de rămânerea lui Suflețel, pe care o interpretă ca o indiferență față de persoana sa, în ipoteza mai cu seamă a ministeriatului. Gestul i se păru astfel, în comparare cu zelul celor care îl însoțise, în frunte cu Gulimănescu. Acesta din urmă îl întovărășise până acasă, și pe drum, din maliție gratuită, asigurase pe Pomponescu că Suflețel e un mare admirator al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
două picioare portative. Venind la madam Farfara acasă, Ioanide contemplă de sus până jos pe Ioana și se simți cuprins de o decizie inevitabilă. Indolenta era molatică, însă foarte profundă în priviri și ochirile ei părură lui Ioanide din ce în ce mai îmbietoare. Ministeriatul lui Pomponescu nu se realiza și e de înțeles că vreo vocație deosebită pentru ceremoniosul profesor de beton-armat Indolenta nu avea. De aceea, când Ioanide, devenit deodată straniu de imperios și mineral în ochii-i albaștri, o săgetă cu privirea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca sigură intrarea lui în minister într-un timp dat, în vreme ce zvonuri circulau că refuză sau nu e acceptat. Insă cei mai familiari cu firea lui Pomponescu știau că acesta e un om care când a pus în mișcare zvonul ministeriatului nu se lasă până nu-l obține. În acest timp al episodului Ioanide-Ioana, știrea iminentei cooptări în minister a lui Pomponescu se răspândi iarăși și Bonifaciu Hagienuș, Panait Suflețel, Andrei Gulimănescu și Gonzalv Ionescu se repeziră în anticamera sa. Dan
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a ghici câtă spontaneitate este în sentimentul Ioanei, placidă și așa, prin temperament. . - Îmi place să cred, zise Pomponescu, că cel puțin la tinevoi scăpa de titulatura de ministru. . Lucru curios, Pomponescu era sincer în oroarea lui de spleenul ministeriatului, cu toate astea, o satisfacție consta tocmai în faptul de a fi ministru și a gusta micile amărăciuni ale profesiei. Indolenta rezolvă contradicția din sufletul lui Pomponescu într-un chip abil. . - Am să încerc, domnule ministru, zise ea glumeț, să-mireprim
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
slab importunat de Gaittany. Pe urmă află cauza. Acesta nici nu trecea pe la ministru. Cu concursul directorului de cabinet și al celeilalte rude din minister, își rezolva curent toate problemele, dintre care unele erau în curs de lichidare încă de sub ministeriatul antecesorului. Pentru Gaittany, schimbarea titularului reprezenta o modificare neglijabilă, întrucît era aranjat cu toți ministeriabilii posibili. De aci încolo, existența lui Pomponescu se cheltui numai în mondenități și reuniuni, cu o neglijare aproape totală a ministerului (lucru ce convenea sub
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simplitate remarcabilă, arătîndu-se plin de atenții față de fiecare, infatuarea lui tipică trădîndu-se numai într-o oarecare sentențiozitate a frazei. Evită sistematic orice aluzie la politică. Și de fapt Pomponescu era și mai puțin preocupat de chestiunile publice decât Ioanide însuși, ministeriatul îl concepea ca o demnitate onorifică, un fel de cură a vanității. Numai Saferian, care venise foarte cu greu, suferind din ce în ce mai mult de picioare, îl întrebă implorator, împreunîndu-și mîinile: - Domnule ministru, ce ne facem noi, credeți că mai evreo speranță
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce e, tată, propunea el autoritar, să rogi pe madam Pomponescu să-mi dea o recomandare de audiență la Ministerul de Război. Urmăresc eu hârtia. Astfel simplificată, chestiunea se complica pentru Hagienuș. Începu să nu mai vie la masă, blestemând ministeriatul lui Pomponescu. Petrișor găsi altă metodă de a controla și tortura pe Hagienuș. Mergea cu el acasă la Pomponescu și se posta la poartă în așteptare, făcând imposibilă ieșirea Regelui Lear fără un răspuns precis. Pomponescu observă de pe geam manevra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ispitea în ea onoarea ce i se părea că derivă din greutatea accesului. Era singura profesie conferind un soi de nobleță cu trepte după abolirea boieriilor. Treptele se numeau: conferențiar, agregat și profesor (zis și profesor plin, prin analogie cu ministeriatul plin, față de subsecretariatul de stat). Gonzalv nu ignora mizeriile incalculabile strâns legate de această ierarhie, însă ar fi răbdat totul pentru a pătrunde în ea. Din punct de vedere strict social, condiția de extrauniversitar era preferabilă aceleia de conferențiar sau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai fi ministru. De aci Pomponescu înțelese că pentru Indolenta faptul de a nu mai fi ministru era dureros. Ex-ministrul ar fi voit ca Indolenta să-i vorbească astfel: "Ce bine-mi pare că ai demisionat! Pentru un om politic, ministeriatul e o pierdere de vreme birocratică, ce nu sporește cu nimic reputația lui. Cei mai mari bărbați de stat au fost aceia care au refuzat intrarea în minister." Din contra, Indolenta zicea așa: - Gavrilcea! Am auzit că vine prim-ministru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
culturală a teritoriului. El tinde să relaxeze constrângerile obișnuite legate de fiecare teritoriu administrativ, unificând totodată anumite inițiative și repartizând investițiile din orașele-centru. • Instituțiile culturale, emanații procedurale? Statul are puterea de a crea ad hoc instituții: casele de cultură sub ministeriatul lui Malraux, Centre Dramatice Naționale (CDN) sau Centre de Artă Contemporană (CAC) sub guvernul Lang. Unele instituții culturale sunt celebre, ca Uniunea Muzeelor Naționale, Biblioteca Națională, Centrul Național al Literelor. Pot fi percepute încă de la apariție ca emanații procedurale, rezultate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-lea, cel care i-a blocat orice inițiativă, folosindu-se, în perioada 14 noiembrie 1933-31 mai 1934, de „experiența vastă” a lui Mihail Moruzov, ca și de slugărnicia generalului Nicolae Uică, ministrul Apărării Naționale. De altfel, în scurtul interval al ministeriatului său (28 decembrie 1937-10 februarie 1938), generalul Ion Antonescu s-a opus în mod ferm felului în care Mihail Moruzov gestiona fondurile Serviciului Secret de Informații, propunând la 31 ianuarie 1938, Regulamentul de reorganizare a S.S.I. Constatând că acest serviciu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Lohanul” nr.4/2008.) „Alma Mater Hussiensis”- Liceul teoretic „Cuza Vodă” Huși - 1918-2008” se intitulează volumul aniversar al „Academiei de la Huși”, prilejuit de împlinirea a 90 de ani de când fostul Gimnaziu „Anastasie Panu” devenea „Li ceul „Cuza Vodă” din Huși sub ministeriatul omului de catedră Simion Mehedinți. Un mozaic de studii, eseuri, evocări și creații literare întovărășite cu nume de oameni care au fost profesorii și elevii școlii, ori sprijinitorii ei, cu o iconografie selectată și de bun gust, care îmbogățește imaginea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dat mână liberă, că au fost ținuți în frâu de diferite alte forțe existente în interiorul guvernelor respective sau al partidelor care le controlau. Sigur, asta e o simplă impresie de la distanță. S. A.: La Învățământ au fost și sincope, printre care ministeriatul lui Mihai Golu. Un mandat interesant a avut Gheorghe ștefan. Eu am lucrat un timp cu el, de când a venit la post, după plecarea lui Mihai șora, și până în noiembrie 1990, când am plecat la Paris. Chiar de la distanță am
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și buna stare economică a țărănimii”. Școala nu trebuia să-l scoată pe țăran din mediul său social, ci să-l pregătească pentru a se încadra în acest mediu, dându-i cultură și un orizont mai larg. În scurtul său ministeriat, sociologul ieșean a inițiat o orientare nouă școlii, grupând obiectele de studiu pe „unități de viață” și extinzând această concepție (a legării școlii de viață) asupra adulților (învățământul complementar și școlile țărănești) printr-o veritabilă „educație populară”. Asa cum rezulta
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
populare pentru ridicarea nivelului economic al satelor; organizarea de excursii școlare pentru cunoașterea țării și de expoziții școlare pentru punerea în evidență a muncii elevilor și învățătorilor în promovarea talentelor (Bârsănescu, 1983, p. 10). În anul 1898, în timpul primului său ministeriat (1897-1899), Spiru Haret intervine pentru prima oară cerând să fie decorat un învățător (Rădulescu), pentru activitatea cooperativă desfășurată de el (înființarea unei bănci populare). A fost începutul stimulării activității învățătorilor în această direcție. În cel de al doilea ministeriat (1901-1904
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
său ministeriat (1897-1899), Spiru Haret intervine pentru prima oară cerând să fie decorat un învățător (Rădulescu), pentru activitatea cooperativă desfășurată de el (înființarea unei bănci populare). A fost începutul stimulării activității învățătorilor în această direcție. În cel de al doilea ministeriat (1901-1904), marele înfăptuitor de școală nouă a reglementat „activitate extrașcolară”, pentru ca în 1903 să se emită Legea cooperației, întemeindu-se Casa Centrală a Băncilor Populare Sătești (Galan, 1938, p. III). Conștient de faptul că „chestia țărănească” are nevoie de un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a materializat și prin contribuția sa la apariția decretului lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice, votat la 28 martie 1919 în Adunarea Deputaților și la 30 martie 1919 în Senat. Acesta a fost emis la 28 iulie 1919 sub ministeriatul Dr. C. Angelescu. Este vorba de documentul juridic de bază al sistemului românesc de ocrotire a patrimoniului cultural național 58. Deși medievist ca formație, Alexandru Lapedatu a orientat permanent cercetarea și spre arheologie, atât antică, cât și medievală, în așa
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ibidem, p. LXIII. 49 simțământul răspunderii pentru tot ceea ce trebuie să înfăptuiesc din îndemn propriu ori din însărcinarea altora, mă voi sili să conduc acest departament cu aceeași grijă și respect pentru binele obștesc și pentru folosința Statului”6. În timpul ministeriatului său, omul politic a urmărit să pună în aplicare programul lansat de Partidul Național Liberal care viza, sub raport cultural, consolidarea țării, care trebuia să se realizeze printr-o amplă operă culturală, care să asigure trăinicia așezămintelor democratice. Prin intermediul omului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
a contribuit la realizarea unei asemenea opere 7 . Se poate considera, într-un sens larg că în perioada interbelică, marile realizări din domeniul cultural, așezăminte, legislație, modernizare sunt legate și de demersurile și susținerea lui Alexandru Lapedatu. În sfera culturală, ministeriatul condus de omul politic transilvănean s-a dovedit a fi deosebit de bogat. Investigații, ajutoare bănești substanțiale, măsuri bugetare optime, încurajarea inițiativelor a oamenilor întreprinzi, sprijin moral acordat diferitelor compartimente, reprezintă bilanțul conducerii sale8. Legat din tinerețe de cercurile literare, atenția
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
trimisă ministrului Lapedatu la 10 februarie 1926, în legătură cu proiectul de lege pentru crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat, Lapedatu a inaugurat numeroase monumente publice și a organizat comemorarea unor înaintași iluștri, pornind de la ideea că: ,, România întregită e datoare să cultive în amintirea fiilor mari și aleși, care prin muncă și jertfă, prin simțirea și entuziasmul lor, au
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o populațiune care a fost atâta timp lipsită de frumusețea graiului și a gândirii noastre”22. Numeroase instituții, societăți, organizații s au bucurat de sprijin bănesc și moral din partea ministrului. În cursul anului 1925, Muzeul Limbii Române primea subvenții din partea ministeriatului condus de omul politic transilvănean. Institutul de Istorie Națională primea în toamna aceluiași an suma de 500.000 lei23. Ministerul condus de Lapedatu a alocat și alte însemnate fonduri în scopuri culturale Academiei Române pentru tipărirea plachetei comemorative “Vasile Alecsandri”, Teatrului
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
răspuns pozitiv, ministrul Lapedatu urând noului institut, într-o manieră metaforică: ,,Să se orienteze, totdeauna, cu fața spre soare, spre soarele culturii românești ce răsare și apune aici, în capitala țării, la București”42. Pentru activitatea sa din primul său ministeriat, contemporanii i-au evidențiat meritele: ,,Alexandru Lapedatu a dat un plus manifestărilor artistice de tot soiul, a organizat și supravegheat turneele teatrale în țară, a înălțat scaunul mitropolitan la rangul de Patriarh și a contribuit la înălțarea prestigiului clerului nostru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]