34,199 matches
-
să rămîi acolo unde ești - probabil nu vei mai putea rămîne niciunde definitiv... R.B.: Cred că între emigrație (Auswanderung) și călătorie, plimbare (Reise, Wanderung) pot fi stabilite unele asociații semantice dar și cîteva disocieri relevante... Ce este un scriitor aparținînd minorității germane din România atunci cînd emigrează: un Reisender (drumeț, călător), un Auswanderer (emigrant), un Einwanderer (imigrant), un Aussiedler (strămutat), sau toate laolaltă? R.W.: M-da, devii ușor un Auswanderer. Problema începe atunci cănd, fiind emigrant, te stabilești în noua
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
pricină chelnerului. Care este elementul comun al tuturor acestor oameni din sfere sociale atât de diferite? Agresarea voluntară sau involuntară a celor din jur. Și imposibilitatea acelora de a-i determina să-și schimbe comportamentul. Dacă există o dictatură a minorității, cu siguranță patria acesteia este arealul nesimțitului. Odată declanșată, acțiunea nesimțitului, nu mai poate fi oprită, nici cu rugămintea, nici cu vorba bună, nici cu amenințarea. Pentru simplul motiv că nesimțitul este incapabil să se pună în pielea celuilalt, să
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
de ordine și disciplină în interiorul unei comunități, iar un echilibru social nu poate fi închipuit într-o societate în care majoritatea oamenilor încalcă legile. Și atunci totul e o chestiune de proporție: cei care încalcă legea trebuie să fie o minoritate în rapot cu cei care o respectă. Așa că rolul justiției este să pătreze această proporție în limitele unei homeostazii sociale viabile. De acest rol de conservare a homeostaziei organismului social, o homeostazie fără de care orice societate s-ar prăbuși în
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
Guvernul României, o spunem pentru a nu știu câta oară, mimează la nesfârșit grija pentru minoritățile naționale din jurul frontierei. Evident, ignorarea acestora, nu întotdeaua este rea credință, dar, fără supărare, este incapacitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni (D.P.R.R.P.) de a gestiona un fenomen. În locul unei STRATEGII, teoretic (în viziunea pseudostrategilor) bine formulată, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
de control-financiar clandestine și să-și primească banii ce li s-au stabilit. De aceea există, firesc, nedumirirea: D.P.R.R.P. plătește doar anumite persoane care le sunt fidele și cu care împart arginții cei sus pomeniți sau valoarea proiectelor este destinată minorității românilor? Dacă cineva ar vrea să se convingă de faptul că banii contribuabilului român se duc în pușculița unor rumunculi, și nu a celor care au nevoie de ei, ar putea efectua un control prin documentele contabile trimise din Serbia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
poate să fi fost. Să fi fost prigonit tocmai pentru că era evreu. Astea, însă, se spun în șoaptă. Jidov, da, pribeag, că nu spune chiar el că era pribeag? El însuși spunea; pribegi, cine erau? Veneticii, ăștia. Eminescu era o minoritate. Hotărît lucru! Ce, putea fi el majoritate? Dacă era, acum toți am fi arătat ca el. Ar fi fost modern, daa, foarte modern chiar, să ai lues pe picioare? Să ai ulcerații, și toată lumea le-ar fi pictat - și toată lumea
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal, înțelegeam grabă Seniorului de a vedea restabilit cât mai repede un regim democratic autentic. Dar cum puteai să neglijezi faptul că oamenii anului 1990 nu mai erau aceiași cu oamenii anului
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
al evreilor din România.” Iată, după treizeci de ani, Occidentul nu era convins că România își ținuse promisiunile. Ionel Brătianu a părăsit Convenția de la Paris, guvernul a demisionat și abia succesorul său, un guvern de coaliție națională, a semnat tratatul minorităților, și asta, după aproape un an de tergiversări. Ca să revin de unde am plecat: chiar dacă dubla alegere a lui Cuza s-a dovedit cu noroc pentru noi, românii, grăbind procesul Unirii Principatelor, nesocotirea, ca regulă generală, a tratatelor internaționale pe care
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
de vină pentru înghețarea procesului de reconciliere din anii ’30 ar fi numai partea română, deoarece atunci „[...]viața politică și spirituală românească a fost umbrită de o puternică raliere spre dreapta, de o intoleranță naționalistă și de sentimente xenofobe față de minorități.” Dar oare nu și „viața politică și spirituală” maghiară care, după scurtul episod bolșevic, a suportat consecințele instaurării primului regim fascist din Europa? Să apelăm la un arbitru, William M. Johnston, pe cât de documentat, pe atât de imparțial: „Între 1920
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
de fair expusă de György Konrád: „Putem fi prieteni numai dacă vom învăța să ne iertăm unii altora în numele a zece secole de istorie comună, răul făcut reciproc. Putem fi prieteni numai în condițiile în care vom înceta să privim minoritățile ca pe niște obstacole în calea unității și numai dacă vom înceta să încercăm a le asimila.” 3 Iată, într-adevăr, testul de neocolit. Cartea d-lui Pomogáts Béla repune în discuție toată această largă și sensibilă problematică, avansând totodată
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
energii înnoitoare născute de Primul Război Mondial. Unii voiau să recupereze satul original, construind în același timp closete și vaccinînd țăranii contra variolei, ceilalți, să ardă din temelii țara și să construiască alta mai bună, mai frumoasă și golită de minorități. Vocația inaugurală a Școlii de la București e imposibil de negat: au înființat instituții (Școala Superioară de Asistență Socială, de exemplu), pe altele le-au sprijinit (cum s-a întîmplat cu Institutul Central de Statistică al lui Manuilă), au creat reviste
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
tocmai de aceea, n-am văzut, până la urmă, struțul. Ulterior am mai însumat câteva rateuri majore, cărora cu chiu cu vai le-am supraviețuit superb... Tragedia fundamentală a anilor �30-'40 ar fi fost, în viziunea lui Iordan Chimet, problema minorităților, rană necicatrizată a secolului al XIX-lea, prilej de a aborda delicatul contencios al antisemitismului. întru care, un întreg capitol - Stelă funerară pentru Draculaland - discută contribuția regelui Carol al II-lea - condotier balcanic! - la alterarea sistemului democratic în România. Sunt
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
previzibilă și din linearitatea studiului critic, deci din periculoasa monotonie. Operațiunea de istorie literară pe care Constantin Călin o stăpânește cel mai bine și o exploatează cel mai mult este contextualizarea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, poeții "constituiau o minoritate exotică și misterioasă care contraria" (p. 11), cu atât mai evident cu cât luăm în seamă un târg de provincie cum e Bacăul. Numărul poeților crește simțitor în Regat în intervalul 1899-1916, adică de la debutul lui Bacovia în revistă până la
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
fapt nu evreu, ci negru! Întrebarea care persistă - și la care filmul nu răspunde - e de ce se dă drept evreu?! Bun, că, având tenul deschis, minte în legătură cu rasa sa e de înțeles, din cauza discriminării. Dar de ce, negând apartenența la o minoritate, să pretinzi că faci parte din alta? Nu era mai simplu să se prefacă majoritar, adică american get-beget? Deja se văd falii narative... Faptul că spectatorul află secretul care apoi îi e revelat în final prietenului lui Coleman nu e
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
Ion Vianu într-o întâlnire cu alți doi psihiatri români: în Elveția, la Zürich, etica protestantă își plasează populația de drogați chiar în centrul orașului, pe Bahnhoffstrasse, dealtfel un loc extrem de elegant. întreaga societate se consideră vinovată de existența acestei minorități și de aceea n-o ascunde, ci își conservă luciditatea în fața bolii, printr-o exhibare inestetică dar curativă. Neacoperit de machiaj, coșul purulent din obraz se cere tămăduit. Istoria drogului poate fi privită ca o istorie a avataturilor conștiinței, corolarul
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
pentru propria-mi liniște interioară îmi permit măcar luxul de a spune ce cred. S-a văzut, mai ales la turul al doilea al prezidențialelor, politica absolut oneroasă a UDMR-ului. Slaba participare a maghiarilor spune două lucruri: primul, că minoritatea maghiară e departe de a împărtăși idealul unei Românii democratice, și doi, că actuala conducere a formațiunii este una prin excelență clientelară. În rest, să ne vedem cu toții în Europa! Mai ales acum, după ce ungurii din România au apucat să
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
din societatea suedeză de azi, tranziția românească, fauna grotescă a politicii dîmbovițene (în frunte cu "fostul poet de curte al Dictatorului", Corneliu Vadim Tudor, ajuns lider al unui partid ultranaționalist, cel care promisese să "curețe țara de evrei, țigani, alte minorități și homosexuali" " vezi pp. 231-232), peisajul sordid (amestec de megalomanie și sărăcie cruntă, dominat de clădirea faraonică a Palatului Parlamentului), corupția și goana bezmetică după cîinii vagabonzi apar obsedant în gîndurile autoarei. Bucureștiul copilăriei și tinereții ei a fost de
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
de magazine speciale, de automobile și de tot ceea ce ține de confortul unei vieți tihnite. În decembrie 1989, România avea vreo 23 de milioane de locuitori. Raportat la acest număr, și disidenții regimului comunist, și foștii nomenclaturiști reprezintă o infimă minoritate. Care era viața românului obișnuit în anii "50-"60? Iată o întrebare pe care nu și-o pun doar tinerii născuți sau formați după 1989, ci și noi, cei care am trăit o bună parte din viață în timpul regimului comunist
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
că nu este. Reluându-se, după acest "incident", firul discuției, Vasile Tărâțeanu a readus în atenție problema românilor din spațiul fost sovietic, arătând că "statul ucrainean ultranaționalist" (a cărui deviză este "Ucraina pentru ucraineni") duce o politică de asimilare a minorităților. La rândul ei, Mariana Baba Ivanovici a evocat soarta celor 30 de mii de români din Voevodina, amenințați de pierderea identității. Zoltan Terner a vorbit despre "nebunia divin-diabolică a acestor vremuri", în care și-a făcut apariția "fiara-înger" care este
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
care ar fi indeciziile autorului și impreciziile prefeței: 1. Tocmai pentru că Șchiop, naratorul-personaj, deși își afirmă identitatea sexuală, nu-și povestește/problematizează homosexualitatea. Ce alt pretext narativ mai bun pentru nonconformism, într-un spațiu cultural cu dificultăți în a accepta minoritățile sexuale? Păi aceasta ar fi fost cea mai tare "kestie"! În rest, scenele de sex (povestite) sunt, iarăși, plictisitoare. În literatura, sexul fie e scandalos (violent, pervers etc.), fie poetic (magic, în ambele sensuri). Altfel, mai bine lipsește. De aceea
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal, nu mai e dispus, după 1916, a recunoaște drepturi similare minorităților apărute în România întregită. E o decepționantă contradicție a militantismului care se bucura odinioară de o îndreptățire nu doar etnică, ci și generic democratică, umbra sinistră ce-i însoțește patriotismul. Suspiciunea împotriva orașului, socotit "cuib al pierzaniilor", pe care conservatorul
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
vorbitori. Horia Gârbea a făcut distincția între singurătate și izolare, arătând că pentru el a fi singur în interiorul globalizării e un privilegiu. "Iubesc, a spus Gârbea, singurătatea care îmi lasă loc unei alegeri". Colin Torbin (Irlanda) a vorbit despre singurătatea minorităților sexuale pe care totuși Internetul le ajută să comunice, iar Constantin Abăluță despre singurătatea ca mediu benefic pentru poezie, despre "strategiile singurătății" și despre satul global ca "purgatoriu sufletesc". Gabriel Chifu s-a referit la "neo-tribalismul" din satul planetar computerizat
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
demagogică. Probabil că dl Tăriceanu a fost atenționat la Bruxelles că mult prea mulți români ajunși în Occident au un comportament de sălbatici. E posibil să nu se fi menționat, din cauza ravagiilor corectitudinii politice, că e vorba de o anumită minoritate mai puțin civilizată, dar asta, evident, nu e o scuză: orice guvern responsabil, orice țară normală își educă mai întâi cetățenii, și abia apoi emite pretenții de onorabilitate continentală. Personal, am serioase dubii că doar țiganii aruncă cu noroi în
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
-și pune cizme pe cap!) sunt reflexe perverse ale devastatoarei ideologii a corectitudinii politice, combinată cu terorismul ce transformă ideea "economiei de piață" în "economie de neuroni". Situația e cu atât mai sinistră, cu cât semnalul transmis astfel arată că minoritatea celor care gândesc sunt pe cale să piardă aproape orice drept de reprezentare publică. Intrăm, pe zi ce trece, în zodia subneuronalului, în care spiritul e confiscat de grozăvii gen "Ciao Darwin" și "Big Brother", iar gândirea e lăsată în seama
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
de a nu-și ține cursurile decât acolo, în apă; eu însumi le aminteam celorlalți despre alte asemenea nopți, dialogul era calm, în ciuda agitației din jur. Să plutești așa, în plină noapte, încântătoare uitare de sine. Formam, în mijlocul lacului, o minoritate redusă, bucuroasă că se află acolo, dar totodată exasperată de agresivitatea noii generații care o înconjura. Două plăceri distincte, două nopți opuse. La ieșirea din apă, prins de un tremur brusc și nestăpânit, m-am repezit să mă urc în
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]