101 matches
-
Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele I 4, 17, II 11
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
brasiera. Atunci ce? mai aveam trei minute sigure. Da, trebuia să mă mulțumesc cu izmenele, cu toate că mă mai Îmbrăcasem cu ele c-o zi Înainte. Măcar aveau o despicătură În față, la vintre, așa că nu mă jenau deloc. Încă două minte sigure - mai Întâi din profil, apoi toată silueta - și invers - Încă un minut - dacă Îmi strângeam picioarele - dar dacă mă Întorceam și mă aplecam - nu, repede, jos izmenele - la naiba - de ce nu - ciorapii - s-au prins de - fir-ar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și dincolo, cel viu era mereu reticent și dubios. Ceea ce însă convenea minunat Adei era că putea să mintă în voie. Toate întrebările lui Maxențiu cereau și dobândeau minciuni. El știa, dar îi plăcea că e silită să-1 186 187 mintă, că se teme și că se ferește. Era o victorie asupra atâtor înfruntări din trecut, și era singura lui ocupație. In timpul acesta se apropiau ultimele curse de toamnă și Ada voia să-și lanseze caii. Să facă cel puțin
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
drahme) de silitră, aceeași cantitate de piper, 4 zolotnice (4 drahme) de apă tare, 1/2 cvartă (4 uncii) de oțet, , 4 zolotnice (4 drahme) de naftă albă, 2 linguri de untdelemn de măsline și 1 pfund (6 uncii) de mintă pipărată, mixtura fiind lăsată la loc cald timp de 12 ceasuri înainte de administrare pe cale orală, în doză de 1/4 sau !/2 uncie, într-un pahar de rachiu, vin alb sau ceai de mentă. Concomitent, bolnavul era fricționat și pus
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
minut de joc. Eseul fusese marcat chiar de Bull. Era în grămadă, înconjurat de falanga aceea de bărbați cu greutate, cu umerii presați de cei ai colegului din față, care i se opunea și de clavicula mică a lui Mickey Minto, jucătorul maltez al celor de la Wanderers. Mingea venise rapid, chiar la locul din grămadă unde se afla Bull, îndesat în oponentul său. Un șut rapid al lui Bull imobilizase adversarul (care urla acum din pricina lipsei de sportivitate), iar un altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Paris, revista Ann�e Sociologique, colec?ia Bibliotecă general? a ?tiin?elor Sociale. Alcan, Mame, Giard & Bri�re, Flammarion, Gustave le Bon editeaz? sociologie. Disciplină beneficiaz? de binefacerile unui mecenat privat, de daruri ?i dona?îi f?cute a?ez?mintelor sale publice. �n zorii secolului XX disciplină are autoritate, are mijloace de a difuza propriile lucr?ri, are instrumente specifice. �n Belgia, sociologia este o ?tiin?? social? aplicat?, �n Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie g�ndirea social? este marcat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
o autorizeaz?, omul poate accede la o viziune diferit? despre el �nsu?i ?i despre modul s?u de a interveni asupra naturii. � ?tiin?a social? propriu-zis? nu poate fi dec�ț ț�rzie, c?ci ea profit? de �nv???mintele ?i de descoperirile altor ?tiin?e. Ea este mai ales sintetic?, �n timp ce celelalte r?m�n mai mult sau mai pu?în analitice. Dar de unde �?i trage aceast? ?tiin?? superioritatea? (Societatea nu este nicidecum o simpl? aglomerare de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lucrurilor, Spencer afirm? sus ?i tare c? fenomenele umane ?i culturale � că toate celelalte fenomene naturale � cer observa?ie, experimentare ?i, cu prioritate, un demers de tip cauzal. Lecturile sale, numeroase ?i variate, �l �ndeamn?, �ntre altele, s? cunune �nv???mintele din Smith (marele economist clasic) cu cele din Lamarck (naturalistul, teoreticianul transform?rîi speciilor ?i al eredit??îi caracteristicilor dob�ndite) ?i s? formuleze o doctrin? evolu?ionist? care trece drept una dintre cele mai coerențe pe care ?tiin?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu scap? acestei reguli generale. Se constat? chiar existen?a unui mecenat privat care se exercit? prin mai multe canale. Sociologia trage avantaje din legea care dota facult??ile cu personalitate civil?. Darurile ?i dona?iile f?cute a?ez?mintelor publice se �nmul?esc. Astfel, contele de Chambrun nu se mul?ume?te s? prezideze destinele Muzeului social; mereu pasionat de devenirea �economiei sociale� � alt nume de �mprumut al sociologiei � decide s? subven?ioneze catedrele cu aceast? denumire de la ?coală
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nou? de ani (1917) ?i a discipolilor promotori pe c�mpurile de b?ț?lie o priveaz? de lider ?i �i ipotecheaz? re�nnoirea demografic?. �n afar? de aceasta, dac? legitimitatea să este puternic? ?i prestigiul la zenit, a?ez?mintele sale institu?ionale s�nt fragile, at�ț �n domeniul �nv???m�ntului (ea nu mai de?ine, dup? 1910, dec�ț patru catedre universitare) c�ț ?i �n cel al cercet?rîi . �n sf�r?it, �ncep�nd cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin pe masă, / Lângă sticlă păhărele, / Să cinstim și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
confuzie �ntre Vichy ? i De Gaulle; �ntre Heine ? i Hitler; �ntre Mazzini ? i Mussolini; �ntre Legiune ? i Iorga; �ntre ? ovinism (sau rasism) ? i na? ionalism; �ntre �sol� ? i necuprinsul largului m? rîi. Diferen? ele acestea au constituit unul dintre deznod? mintele majore ale celui de al doilea r? zboi mondial. Aceste concepte s�nt la fel de incompatibile că ? i barbarismul fă?? de civiliza? ie, ca ? i a? a?numitele mores ale Urwald? lui teuton fă?? de Declară? ia noastr? a Drepturilor Omului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ile poli? iene? ți s? mearg? chiar ? i mai departe. Evreii erau supu? i umilin? elor ? i unei permanente b? ț? i de joc, o tr? s?tur? omniprezent? a antisemitismului est european: erau imitate accentul lor, afectarea, religia ? i ve? mintele lor. �ntr? un cuv�nt, caracterul lor uman. Antisemi? îi din Europa de R? s?riț nu �nv?? aser? c?, indiferent de ceea ce devenise evreul �Leg? m�ntului coloniz? rîi� (gra? ie secolelor de umilin? e ? i persecu? îi necre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ierta o altă din acest motiv. În absență total] a altor ființe, un practicant jainist singur nu poate acumula atât de meritoria karma! Uneori, c]lug]rii fac apel la consecințe sociale adverse pentru a explica gravitatea nerespect]rii jur]mintelor, dar asemenea considerații prudente și utilitare sunt mai degrab] raționaliz]ri expeditive decât justific]rile lor. S-a pretins, oarecum în contradictoriu, de c]tre unii scriitori moderni c] virtuțile de genul ahimsa au valoare intrinsec] și c] justificarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inevitabil, dac] avem în vedere cele dou] defecte majore. În primul rând, nu a existat niciodat] un astfel de contract, iar în lipsa lui nici cet]tenii și nici guvern]mântul nu sunt obligați prin vreo promisiune. În consecinț], toate guvern]mintele existente, oricât de bune și drepte, nu se bucur] de legitimitatea acordat] de teoria contractului social. O ipotez] neplauzibil]. Se consider] în mod normal c] legitimitatea guvern]mântului este determinat] de justețea acțiunilor sale și nu de natură contractual] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sarul de stocare a gunoiului de grajd, ținând seama de peri- │necesarului de stocare a gunoiului de │ │tecția apelor împotriva poluării │oadele cele mai lungi de interdicție pentru aplicarea îngrășă-│grajd în raport cu producția de gunoi │ │cu nitrați proveniți din surse │mintelor organice. art. 4 și 5; Depozitarea gunoiului de grajd se realizează în spații special│de stocare; Planul de acțiune pentru protecția│amenajate (platforme și/sau bazine de colectare impermeabile) b) respectarea perioadei optime de │ │apelor împotriva poluării cu │în conformitate cu prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235438_a_236767]
-
pentru protecția apelor împotriva poluării │nul agricol, respectiv calendarul de │ │cole, aprobat prin Hotărârea │cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul │interdicție pentru aplicarea îngrășă- │ │Guvernului nr. 964/2000, cu modi- │ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului │mintelor organice, conform cerinței │ │ficările și completările ulterioa-│agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale │prevăzute la pct. 1 lit. b); │ │re: art. 5 și 6 și anexele nr.3 și│nr. 1.182/1.270/2005, denumit în continuare Codul de bune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235438_a_236767]
-
sarul de stocare a gunoiului de grajd, ținând seama de peri- │necesarului de stocare a gunoiului de │ │tecția apelor împotriva poluării │oadele cele mai lungi de interdicție pentru aplicarea îngrășă-│grajd în raport cu producția de gunoi │ │cu nitrați proveniți din surse │mintelor organice. art. 4 și 5; Depozitarea gunoiului de grajd se realizează în spații special│de stocare; Planul de acțiune pentru protecția│amenajate (platforme și/sau bazine de colectare impermeabile) b) respectarea perioadei optime de │ │apelor împotriva poluării cu │în conformitate cu prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235439_a_236768]
-
pentru protecția apelor împotriva poluării │nul agricol, respectiv calendarul de │ │cole, aprobat prin Hotărârea │cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul │interdicție pentru aplicarea îngrășă- │ │Guvernului nr. 964/2000, cu modi- │ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului │mintelor organice, conform cerinței │ │ficările și completările ulterioa-│agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale │prevăzute la pct. 1 lit. b); │ │re: art. 5 și 6 și anexele nr.3 și│nr. 1.182/1.270/2005, denumit în continuare Codul de bune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235439_a_236768]
-
sarul de stocare a gunoiului de grajd, ținând seama de peri- │necesarului de stocare a gunoiului de │ │tecția apelor împotriva poluării │oadele cele mai lungi de interdicție pentru aplicarea îngrășă-│grajd în raport cu producția de gunoi │ │cu nitrați proveniți din surse │mintelor organice. art. 4 și 5; Depozitarea gunoiului de grajd se realizează în spații special│de stocare; Planul de acțiune pentru protecția│amenajate (platforme și/sau bazine de colectare impermeabile) b) respectarea perioadei optime de │ │apelor împotriva poluării cu │în conformitate cu prevederile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235434_a_236763]
-
pentru protecția apelor împotriva poluării │nul agricol, respectiv calendarul de │ │cole, aprobat prin Hotărârea │cu nitrați din surse agricole, aprobat prin Ordinul │interdicție pentru aplicarea îngrășă- │ │Guvernului nr. 964/2000, cu modi- │ministrului mediului și gospodăririi apelor și al ministrului │mintelor organice, conform cerinței │ │ficările și completările ulterioa-│agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale │prevăzute la pct. 1 lit. b); │ │re: art. 5 și 6 și anexele nr.3 și│nr. 1.182/1.270/2005, denumit în continuare Codul de bune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235434_a_236763]
-
din Programul de acțiune b) respectarea perioadei de │ │ Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 ,│pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din │interdicție în aplicarea îngrășă- │ │cu modificările și completările │surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC din 12 │mintelor organice și/sau minerale pe │ │ulterioare: art. 5 și 6 și anexele│iunie 2013 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune │terenul agricol, conform cerinței │ │nr. 3 și 4. │pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați │prevăzute la pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261109_a_262438]
-
din Programul de acțiune b) respectarea perioadei de │ │ Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 ,│pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din │interdicție în aplicarea îngrășă- │ │cu modificările și completările │surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC din 12 │mintelor organice și/sau minerale pe │ │ulterioare: art. 5 și 6 și anexele│iunie 2013 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune │terenul agricol, conform cerinței │ │nr. 3 și 4. │pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați │prevăzute la pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261108_a_262437]
-
din Programul de acțiune b) respectarea perioadei de │ │ Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 ,│pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din │interdicție în aplicarea îngrășă- │ │cu modificările și completările │surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 221.983/GC din 12 │mintelor organice și/sau minerale pe │ │ulterioare: art. 5 și 6 și anexele│iunie 2013 a Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune │terenul agricol, conform cerinței │ │nr. 3 și 4. │pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați │prevăzute la pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261125_a_262454]