139 matches
-
sărutul plin"). Gălbenușul reprezintă principiul pozitiv, al plinului, al feminității care vrea să se împlinească prin creație. În oul universal se află cele două principii (imagine a lumii necreate), dar și imaginea plodului care reprezintă spiritul. Alte simboluri: ceasornicul ("fără minutar") care măsoară ritmurile succesiunii între viață și moarte, ca un adevărat cronos universal; în ou gălbenușul înseamnă stingere și moarte, luând forma creatului, iar albușul reprezintă viața. Un alt simbol este acela al roții (ciclicitatea elementelor vii, începutul și sfârșitul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” ș.a. Este autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic și de televiziune. A publicat o masivă antologie - în premieră mondială - de proză umoristică tipărită în alfabet braille (Clepsidra cu minutare, I-II, 1997). În ciuda faptului că este cunoscut în principal ca autor de proză umoristică, U. a debutat cu versuri. Placheta Iasomia cuprinde poezii de factură sentimentală, cu accente ușor ironice și autoironice, sau cu subiecte abordate destul de convențional (patria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
C.U. 55 (autografe pe suflet), Cluj-Napoca, 2002; Salina de cărbuni, Cluj-Napoca, 2002; Republica Valentin, Cluj-Napoca, 2003; Românie dragă, Elveția mea, Cluj-Napoca, 2003; S-a întâmplat ieri, Cluj-Napoca, 2003; Umflați-l pe Mozart, pianul rămâne, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Clepsidra cu minutare, I-II, Cluj-Napoca, 1997; Umorul reformei, reforma umorului, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Petru Poantă, Două debuturi: Mircea Opriță și Cornel Udrea, ST, 1972, 13; Victor Felea, Debuturi poetice la Editura Dacia, TR, 1972, 25; George Pruteanu, „Cu alte cuvinte...”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
la mutațiile pe care generația sa poetică le pregătește. Profilul i se precizează însă în Înger condeier (1939) și în celelalte cicluri de poeme scrise până în 1946 și apărute postum, prin grija Chirei Dragomir (soția poetului), în volumele Dor (1969), Minutar peste netimp (1974), Noapte calmă ( 1980) (foarte puține dintre aceste poeme fuseseră publicate de autor la vremea lor, în reviste ca „Prepoem”, „Luceafărul”, „Tinerețea”, „Adonis”, „Cadran”). Așa cum demonstrează Lucian Chișu în monografia dedicată lui D., anii de până la sfârșitul războiului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
a fost sfârșitul, București, 1962; Poezii, București, 1963; Inelul lui Saturn, pref. I.D. Bălan, București, 1964; Șarpele fantastic, postfață Aurel Martin, București, 1965; Pământul cântecului, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1967; Dor, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1969; Minutar peste netimp, îngr. Chira Dragomir, pref. Aurel Martin, București, 1974; Noapte calmă, îngr. Chira Dragomir, București, 1980; Sărbătorile poetului, îngr. Chira Dragomir, pref. Mircea Scarlat, București, 1987. Antologii: Poeți de la „Flamura”, Brăila, 1940. Traduceri: A. Surkov, Poezii, București, 1951; Vl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
București, 1976), Echivalențe (București, 1978), Gestul împăcării (București 1983), Toata țara-i școala mea (București 1989), ștefan Tcaciuc: Arborele vietii (tălmăciri, 1991), Memorii optimiste (București 1992), Poemele cumplitului canal (Craiova, 1995), Poeme din iad pentru îngeri (București, 1996), Ceasuri fără minutare (București, 1996), Versuri pentru Ina (București, 1996), Naveti un surâs în plus? (București, 1996), Poeme cu umbre de gratii (București, 1996), ș.a. În poezia sa sunt „antrenate fețe desfigurate, abrutizate ce se contopesc de fapt într-o singură față, ștearsă
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
demonstrez prostește că totuși o leacă de „disciplină“ și de „mecanizare“ nu strică scriitoarei a cărei inspirație, spunea, „nu poate fi decât fructul leneviei și al bunului ei plac“, așteptând „darul pe care ceasul i-l aduce fără a Întoarce minutarele cu mâna grăbită“?... Un văl cenușiu s-a așternut dintr-odată peste fața prietenei și scriitoarei, nemaiscoțând un cuvânt până la despărțire, despăr țirea noastră din urmă, fiindcă luni de dimineață am primit la școală telefonul aspru al secretarului tipografiei noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
creației mai adecvat și mai util din perspectiva conturării profilului poetic al lui Mihu Dragomir.” Examenul critic surprinde coerența unei lirici bogate, cu acumulările, viziunea unitară și modernitatea ei. Accentul principal este pus pe cercetarea ineditelor. Versurile din volumele Dor, Minutar peste netimp, Noapte calmă și Sărbătorile poetului sunt racordate la scrierile din prima fază de creație a poetului, situată în deceniul al patrulea. Cu o intuiție critică fină, C. descoperă chiar și în creația marcată de realismul socialist a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
sine, într-un efort de înțelegere a propriei esențe. Poetul vibrează și simte intens nevoia comunicării pentru a-și disimula singurătatea, efemeritatea, absurdul, fiind interpretul unui cântec de demult, desuet și sentimental. Înseși ritmurile, caracterul reiterativ al vieții („Ca niște minutare pe un cadran / Ne învârtim pe-același loc închis / Ne deșteptăm și iar cădem în vis”) fac versul „banal”, „trist, monoton și vechi”. Poezia lui B. are o atmosferă specifică, tenebroasă și apăsătoare. Metaforele relevă sensuri și conotații negative, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
izbăvitoare. Refuzată pe o cale convențională, poezia se reconstituie pe calea spontaneității, favorizată de abordarea unor reprezentări prea puțin frecventate, marginale. Ferită de uzură, lumea obiectelor neînsemnate trezește conștiința din letargia poncifelor redundante: “Mereu față-n față cu pagina goală, minutarele zac neatinse de praful insomniei și de pe targă se rostogolește buchetul de crini.// Cîte zorzoane într-un decor pustiu, eu zac mototolită în cel mai jalnic colț,// aștept să se deschidă ușa, cu fascicolul orbitor de lumină și vocea mult
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
te mișca nu te mișca Ești prinsă în lanțuri de păpădii Fluturii sînt priponiți de-o ciupercă Degeaba încearcă să zboare spre tine Nu te mișca nu te mișca Ești țintuită-n rubine Ca un ceasornic de carne pe iarbă Minutar secundar picioarele tale Nu le mișca nu le mișca Înțepenește-mi viața în șoldul tău moale Emil cel cu frunze!!!
Groaznică este crima mea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11068_a_12393]
-
Emil Brumaru Mă simt curat ca un pahar Din care nimeni n-a băut. Din suflet, blînd, un minutar Taie minut după minut, Oh, păpădii stau pe cîntar Și crini pe-al dimineții scut, Și fluturii au iar habar De dragoste și-ntr-un sărut Sfîșietor cad în mărar Acuma ca și la-nceput. Mă simt curat ca un
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9002_a_10327]
-
vreun semn. nici în seara asta n-am să uit dar nici nu-mi amintesc destul de limpede ca să mă ridic. nici în noaptea asta n-am să dorm dar încă o dată nicăieri n-am să pornesc. în tâmple îmi zvâcnesc minutare bolnave pândind eliberarea exploziei sub umărul stâng carnea străină pulsează în silă. dus-întors el era puțin nord puțin sud puțin briză și uragan rouă soare în deșert ea îl întâlnea atât de rar încât aproape îi uitase chipul numele dogoarea
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
a fost niciodată bolnavă și dacă lucrurile s-ar fi desfășurat la fel bătrînul îngrijitor ar fi căpătat vîrsta lumii și ar fi trăit la nsfîrșit. Dar într-o dimineață bătrînul îngrijitor așteptă zadarnic bătaia sonoră a ceasornicului, al cărui minutar se mișca totuși. Ceva rău intervenise în funcțiunile delicatului mecanism. Cu o supremă încordare, urcă schela interioară și începu să meșterească delicatul mecanism. Constată, speriat, că mecanismul se defectase, chiar dacă el împinge de unul din acele lui. Izbuti, cu mîinile
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
ceasornic sau cu motor sincron (de exemplu ceasuri de pontare, ceasuri cu data, ceasuri contoare): 9106.10.00 - Ceasuri de pontaj; cronografe p/st 20 9106.20.00 - Marcatoare de pontaj p/st 20 9106.90 - Altele 9106.90.10 -- Minutare și contoare de secunde p/st 20 9106.90.90 -- Altele p/st 20 9107.00.00 Întrerupătoarele orare și alte aparate care permit declanșarea unui mecanism după un interval de timp prestabilit, prevăzut cu un mecanism de ceasornic sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
nu tulbură/ crizantemele". Poemul, în esență unul de dragoste, continuă cu evocarea unei întâlniri amoroase, dar nu lipsesc versurile de profundă meditație existențiala: o terțina tulburătoare a lui Constantin Severin, de data asta, spune, ceva mai la vale - "păsări inversând/ minutarul din turnul/ astrologilor", completată de Șerban Codrin cu "din clipă despărțirii/ a trecut un mileniu", iar, catre final, un alt distih al lui Codrin - "aceleași brazde hrănesc/ și râma si-mpăratii". O meditație asupra cuplului în lume, supus rigorilor universului, dar
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
colectiv au legi mai implacabile și, poate, în unele cazuri, mai ne-drepte decît cele ale timpului. Dreptate, cîtă e, numai literatura poate face, uneori. Mai e și ceasul fără limbi ce străjuiește intrarea în Furtuna lui Ciulei. Ceasornic fără minutare, care nu trimite la romanul lui Carson McCullers sau care, dimpotrivă, poate că-l asimilează, adică îl înglobează, transformîndu-l, însă numai în acel sens foarte larg în care Shakespeare - și Ciulei, ca și Dumas - asimilează. Nu mă simt tentată să
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
animale, în mod democratic. în loc de piramidă, așadar, un Ou absolut, cu miezul, cu centrul omagiat de poetul matematician, care introducea în planul edificării și legenda, avertismentul, punerea în gardă: Și mai ales te înfioară/ De acel galben icusar,/ Ceasornic fără minutar./ Ce singur scrie când să moară/ Și ou și lume. Te-nfioară/ De ceasul galben, necesar... E drept că ideea Oului-monument ar fi putut să-i aparțină și lui Salvador Dali cu efectul suprarealist știut. Plagiatul nu e însă în firea
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
uite că aveam, am meșteșugul ăsta înnăscut de-a demonta mașinării de timp. La început, maică-mea, lăsîndu-mă, oarecum neglijentă, lîngă un ditamai obiect ticăitor, rotund, burtos, cu două emisfere goale deasupra, protejînd un ciocănel de alarmă... alăturîndu-mă minunăției cu minutar, secundar și-ncă o limbă, lentă, orar... uitîndu-mă neînfășat, m-a regăsit borfăind viscerele delicate, gîngurind fericit că am reușit să rup arcul, să zmulg niște pîrghii vinovate, să despart în titireze de mărimi varii întreaga ferecătură a drămuirii clipelor
Nu vă lăsați momiți de orologii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15242_a_16567]
-
1-a dovedi cu țipăt uliul și buha cu scurte jelanii. [1931] * ȚARĂ Pe dealuri se-nalță solare podgorii albastre și sonde. Râuri spre alte seminții duc slava bucatelor blonde. Țara și-a-mpins hotarele toate până în cer. Pajuri rotesc - minutare în veșnicul ceas - peste câmp și oier. Fluturând în veșminte de culoarea șofranului, ard fetele verii ca steaguri în vântul și-n râsetul anului. [1931] La curțile dorului 1938 * LA CURȚILE DORULUI Prin vegherile noastre - site de in- vremea se
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
demult poetul, cuvântul strivindu-și, a îndurat năpastele toate cu bărbăție și cele mai mari, cele mai crunte dureri, și le-a stins în muntele singurătății, ce și-a ales. Când la un semn s-au surpat albăstrimile cerului, și minutarele vremii treceau ca tăișuri prin toată făptura, în anii aceia, poetul voi să uite de semeni și vatră. În anii cumplitelor pâcle când pământenii cu sfânta lor omenie și carne s-au destrămat fără număr, și viața - atâta s-a
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Nu putem porunci timpului să stea pe loc, nici putem face ca evenimentele să încremenească pe câteva ceasuri împrejuru-ne, ca să le putem fotografia, căci ele 'și urmează cursul lor necontenit, puțin păsîndu-le daca ne dor ori ne bucură. În zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alături cu el, și numai omul, având pururea în față ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar între lucruri ce au trecut pentru totdauna și fixează pe orizontul negru al viitorului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari ocupă primul loc educațiunea și instrucțiunea tinerimei noastre, toți românii trebuie să aibă un singur sentiment, o singură inimă, și-n ea trebuie să fie gravate cuvintele: progres și moralitate! [29 octombrie 1882] ["PRECUM ASTRONOMUL... Precum astronomul așteaptă cu minutarul în mână trecerea unui corp ceresc printr-un anume punct cătră care își îndreaptă instrumentul său optic, tot astfel și noi am putea sta cu ceasornicul înainte-ne, să urmărim cum se scurge nisipul și cum se apropie din ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pacienți, fiecare cu boala și personalitatea și poveștile lui. Cum până luni dimineața nu am fost examinat de nimeni, am avut destul timp să urmăresc, pe de-o parte, extinderea progresivă a paraliziei feței mele, înglobarea lentă ca mersul unui minutar de ceas a comisurii gurii, a mușchiului bărbiei, a pometelui stâng, a pleoapei (pe care apoi n-am mai reușit s-o închid, timp de luni întregi, decât cu degetul), până ce fața mea - și asta se vedea mai ales când
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca-n oglindă, dueliștii ridicară piedicile și-ncremeniră astfel pentru un timp atât de lung, încît puteai auzi cum se dezagregă protonii în carnea densă a gloanțelor de plumb de pe țeava, cum galaxiile își încetează expansiunea și, cu încetineala unui minutar de ceas, încep să se reapropie unele de altele, cum devin una singură, cum spațiul dintre constelații dispare, cum dispare și spațiul dintre atomi, apoi dintre particulele elementare, cum dispare în cele din urmă și entitatea imposibil de numit spațiu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]