220 matches
-
porneam, fâstâcit de suma imensă, către casa lui alde Titel. Strigam la poartă până Îmi ieșeau ochii și mă ustura gâtlejul. Îi vedeam cum se mișcau În fundul curții, sub șopron, și eram sigur că mă auzeau. Mă lăsau, Însă, să miorlăi pe la poartă, să le cerșesc aproape să mă bage În seamă. Voiau să se știe bine că eu aveam nevoie de ei și nu altminteri. Într-un târziu, de sub șopron ieșea Onel. „Ce vrei, mă?” „Am o treabă cu Titel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și acum pe ulițele satului: „Plângeți, copii, să vă ia mamele Înghețată, iar voi, bărbați, să vă ia nevestele țuică!”. Atacul psihologic era de o subtilitate grosolană, dacă Înțelegeți ce vreau să spun, dar efectul era sigur. Copilul chiar se miorlăia la mamă-sa după câțiva leuți. De obicei căpătă sudalme și ciufuleli. Atunci, dacă se Întâmpla să fie acasă, apărea măreț, blând apărător al odraslei, Tatăl: „Ce-ai, fă proasto, de bați copilul pentru un leu. Ia uite a dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
îl dezgustă prin trăirea patologică a lipsei de glorie, în care se vor fi ascunzând spaima de moarte și neîncrederea în sine. Oricum, stau alături alcoolul și gloria. Notează Cioran: „E. telefonează taman la miezul nopții de la Zürich. Plânge, suspină, miorlăie aproape, îmi spune c-a băut în cursul serii o sticlă de whisky, că e în pragul sinuciderii, că-i e frică” (II, 211). Dimineață, din nou telefon. Ionescu se plânge și protestează că nu mai e jucat în Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Noaptea auzeam zgomot în podul casei, nechezături, chițcăituri, țipete, hâlizeli de satisfacție. Patul pe care dormeam se învârtea noaptea ca un OZN la decolare. Animalele de companie și curte, au început să se comporte ciudat, devenind neliniștite, violente, respingătoare. Pisicile miorlăiau scuipând, stufoșându-și cozile, ridicându-li-se restul părului ca țepii ariciului în strategia de autoapărare. Câinii mârâiau arătându-și colții, lătrând și schelălăind la ființe invizibile. Am deratizat podul casei crezând că sunt șobolani. Pisicile și câinii i-am deparazitat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe loc să-mi schimb tactica și strategia în altercațiile mele cu strigoii rebeli. Pregătii o găleată cu mujdei de usturoi, sare și tămâie din belșug. Noaptea au apărut din nou zbierând și chicotind sinistru distrugând totul în cale. Pisicile miorlăiau înfricoșate, câinii lătrau disperați și desorientați. Am aprins tămâia care scotea fuioare groase de fum aromat care se adunau în nori compacți. Din găleata cu mujdei am început să-i stropesc din belșug făcând semnul crucii. Soția și copii îi
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mi s-a părut / în momentele acelea de spaimă / că sunt un fluture / cap de mort / venit la termele lui Caracalla”; „femurul mi-e spart / și din șira spinării mi-au apărut / cocoloașe / pe care felinele blonde le-au lins / miorlăind”). Lumea reală, pe care aparent o transcrie lirica lui G., este în fond fisurată, și de aceea ea încetează să mai fie reală. Prin cărțile sale de rezistență din anii ’70-’80 poetul aparține modernismului târziu, ca, de altfel, toți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
cuști, privesc speriați în jur, schiaună, latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. Pisicile. Înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar din casă. Șobolanii și șoarecii
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
160), paralel cu semantica lor ("implicație intensă în proces din partea subiectului personal"), sugerează rolul reflexivului de focalizator al relației subiect-verb. Deși nu foarte productiv și mai vechi în limbă, fenomenul a fost revitalizat în româna actuală prin utilizare frecventă (a miorlăi - a se miorlăi, a râde - a se râde, a dori - a-și dori; să scap de ele - să mă scap de ele) și a formelor de imperativ ale unor verbe (scoală! - scoală-te!, prinde bara! - prinde-te de bară!), precum și
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
semantica lor ("implicație intensă în proces din partea subiectului personal"), sugerează rolul reflexivului de focalizator al relației subiect-verb. Deși nu foarte productiv și mai vechi în limbă, fenomenul a fost revitalizat în româna actuală prin utilizare frecventă (a miorlăi - a se miorlăi, a râde - a se râde, a dori - a-și dori; să scap de ele - să mă scap de ele) și a formelor de imperativ ale unor verbe (scoală! - scoală-te!, prinde bara! - prinde-te de bară!), precum și prin introducerea unui
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ca turta-n vatră.“ 206 Dacă se va scutura, du-te, iar de nu, nu porni, că nu-ți va merge bine. Se crede că mîța mănîncă cu ochii închiși și-apoi jură că n-a mîncat nimic. Cînd mîța miorlăie noaptea, nu-i curat în casă. Cînd se uită mîța la fereastră îi a vreme rea. Cînd se suie mîța în fereastră și șede acolo mult, are să se îndrepte vremea. Cînd mîța se spală îi a moloșag. Cînd mîța șede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pic! Stiloul se spală, se umple cu cerneală, apoi va scrie. Acesta este secretul? Sorin o sărută pe Sorina. 90. Despărțiți în silabe cuvintele: mie, piept, voie, paie, caiete, piețe, miere, miel, mierlă, cuie, amăruie, viespe, piepten, piersică, piesă, straie, miorlăie, pietre, cărăruie, cuier, poiene, nuiele, ieri, miercuri, vierme, văpaie, oaie, ploaie, cutie, mie, pălărie, prostie, carie, sanie, scrumieră, veselie, servietă. 91. Formați cuvinte și alcătuiți pentru fiecare câte o propoziție: → c c → con → → c ca → → ta → r i → a → duce
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
atunci când el o pierde. Tovarășul Corbu își riscă integritatea corporală, așa cum s-a întâmplat la Spitalul Brâncovenesc, pentru a decide dacă-l dărâmă sau nu. Scăpat din mașina blindată, tovarășul Corbu s-a trezit în fața instinctelor sale și, auzind cum miorlăie o pisică, a rupt-o la fugă, după ea. Pisica vulgaris sau pisica spitalicensis neștiind ce grad de colonel de Securitate are tovarășul Corbu, s-a înfoiat, l-a stupit (vezi celebrul blestem arghezian stupi-l-ar mâțele) și l-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
chiar în restriște își făcuse rost de o brumă de comoditate): nici gând să se miște, să ne vină în întâmpinare. Mai inteligent, cel mare, singura dată când a căzut el de la etaj, ne-a trimis imediat „coordonatele”, semnalele sonore miorlăind sfredelitor (ca o „trompețică” ce este, după cum îl alint eu). Doina a coborât și înotând în zăpadă până la genunchi l-a găsit cu ușurință, în dreptul unei ferestre de boxă. În schimb, dus cu mașina la Snagov, unde ne-am petrecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mîțeasca-i fantazie? Vro cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, or în pod în găvăună? De-ar fi-n lume numai mâțe - tot poet aș fi? Tot una: Mieunând în ode nalte, tragic miorlăind - un Garrick, Ziua tologit în soare pândind cozile de șoaric Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizînd duios la lună. Filozof de-aș fi? simțirea-mi ar fi vecinic la aman! In prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Mă rog, cel puțin pentru tine, că ești tânără și n-ai problemele mele de sănătate. Da' eu, cu ficatu' meu, nu mai suport..." Asistenta o privi cu un aer resemnat: "Vreți să țin eu seminarul?". "Te-aș ruga!", se miorlăie madama. Adaugă cu un gest repezit: În fond, nici nu-i cine știe ce pentru tine. Doar ai mai ținut tu o grămadă..." "Bine, nu-i nicio problemă!", acceptă supusă Milena. Se ridică, explicând: "Mă duc să-mi aranjez cursurile și să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
instaurarea ordinii de către dispozitivul de urgență instituit la începutul erei: "când a apărut pisica, jupuită, dar numai pe jumătate, răstignită, dar numai pe jumătate, umplând jumătate de zare, am înțeles că s-a produs un eveniment fără precedent. Iar pisica miorlăia. Zic "miorlăia", dar nu, era altceva. La fel de bine fluiera sau mugea sau de ce nu răgea, zbiera, boncăluia, clămpănea, cloncănea, mârâia" (p. 161). Este evidentă tulburarea naratoarei la vederea animalului înfricoșător atât prin aspect, cât și prin ceea ce întruchipează. Aspectul naturii
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de către dispozitivul de urgență instituit la începutul erei: "când a apărut pisica, jupuită, dar numai pe jumătate, răstignită, dar numai pe jumătate, umplând jumătate de zare, am înțeles că s-a produs un eveniment fără precedent. Iar pisica miorlăia. Zic "miorlăia", dar nu, era altceva. La fel de bine fluiera sau mugea sau de ce nu răgea, zbiera, boncăluia, clămpănea, cloncănea, mârâia" (p. 161). Este evidentă tulburarea naratoarei la vederea animalului înfricoșător atât prin aspect, cât și prin ceea ce întruchipează. Aspectul naturii din roman
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Angela își regăsește liniștea, adică la ea acasă și nu în Italia. Tot astfel este filmat și un fel de picnic la marginea drumului urmat de o discotecă unde se amestecă un triumfal și prostesc „Noi suntem români" cu maneaua miorlăită din rărunchiul țigănesc pentru că, în mod cert, regizorul face o confuzie la fel de pedagogică asimilând întreaga suflare viatică a emigrației, etniei rome pe care o vrea exonerată de oprobriul compatrioților săi. Foarte frumos, numai că lucrurile stau diferit în funcție de comunitățile de
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
-i urâtă ca porcu!) și ei pufneau și îi băteau pe spate și le spuneau să mai dea una pe gât și cineva avea un aparat de fotografiat și blițul i-a prins la perete. Bineînțeles copilu a început să miorlăie dar au avut grijă de el și petrecerea chiar a început. Aveau un fonograf și o grămadă de discuri mișto Illinois Jacquet și Kenton; și Roberta, un travestit ca lumea din cartier, a venit și a început să dansese și
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
cu botul potrivit între claviculele bărbatului palid și inimos și privindu-l drept în ochi pe bărbatul cu ochi căprui și mari, a țâșnit spre fereastră și a prins din zbor un muscoi uriaș. L-a înghițit, pe urmă a miorlăit ascuțit, ca și cum foamea l-ar fi înțepat în pântece. S-au ospătat grabnic, de bună seamă cu ficat de gâscă, dar nu tras în tigaie, ci la cuptor, mai precis cu felii dintr-o ruladă învelită în boia dulce, ghimbir
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
destul o sută de mii. Pentru-o palmă... Scosese totuși o bancnotă de o sută de mii și o flutura peste masă. Nu știu, io muncesc din greu pă banii ăștia, nu-mi pică din cer. - Hai, tată, dă-i, miorlăi Răzvănel, înduioșat parcă de soarta lui Mărgărit și plângându-l totodată și pe taică-său: să știți că muncește, toată ziua aleargă ca un cal ca să producă. După lungi ezitări, în sfârșit, sobolul bătrân îi întinse bancnota lui Mărgărit. - Că
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
ce bîntuia noaptea prin castelul în care a locuit. Pentru a nu exista nici un dubiu în acest sens, îl citez: , Am intrat toată noaptea-n contesă, în multe rînduri, în multe feluri și-n multe părți, pînă cînd contesa a miorlăit de plăcere în inima patului din inima dormitorului din inima Irlandei, din țara druizilor, a berii Guiness și a lui Joyce". Aș zice că îl privește personal, dar, din păcate, nu este atît de original cît spun admiratorii săi care
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
ce au urmat poetul care povestea tuturor că intrând el odată cu un sac gol aruncat peste umăr să adune pietrele din cimitir și să clădească din ele o casă pe nori cu grădini largi în jurul ei în mâna sa bolovanii miorlăiau ca pisoii pe acoperișuri din ochii lui se înălță urletul câinelui și ca o aripă neagră o tăcere de diamant
Spre faima poetului by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/5034_a_6359]
-
cînd a venit era într-un taxi oranj n-am avut cu ce-l nota și toată dimineața următoare am călătorit cu trenul spre sud mi-au rămas în minte acordurile pianului dezacordat, șuieratul locomotivei și nu mai știu ce miorlăit de renete (renete e cel mai melodios dintre toți motanii melodioși)..." (10 noiembrie). Un debut interesant și promițător - rețineți numele autoarei, ca poetă. Catrinel Popa - Caietul oranj, Jurnal de sanatoriu, Cartea românească, București, 2001, 64 p.
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
maudit, Sweeny face să țîșnească arteziene de sînge din carotidele secționate artist, iar scenele morbide alternează cu cele de o mare suavitate cu trilurile celor doi îndrăgostiți, fiica lui Todd, Johanna și marinarul adolescent, imberb cu un glas de castratti, miorlăind moleșit. Pe cît de meticulos acționează sau mai bine zis secționează bărbierul în hardughia lui de pe Fleet Street unde patiseria care devine restaurant în toată regula duduie de mușterii canibali fără s-o știe, pe atît de fleșcăită este povestea
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]