188 matches
-
din fibre musculare mici, dispuse în straturi parțial suprapuse, alcătuind un sincițiu funcțional (o structură unitară din punct de vedere electric și mecanic). Mușchiul cardiac prezintă striații transversale mai estompate decât mușchiul striat, formate tot din filamente de actină și miozină. În jurul miofibrilelor se află reticulul sarcoplasmatic, cu rol de transmitere a excitației. Mușchiul cardiac funcționrează ca un sincițiu datorită a trei tipuri de joncțiuni intercelulare: macula aderens sau desmozomii (care realizează legături intercelulare longitudinale), fascia aderens sau discuri intercalare (care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
calciu care au rol declanșator al contracției realizată de sistemul contractil cu energia furnizată de mitocondrii. Contracția musculară se face după același mecanism ca și la mușchiul striat. Sistemul contractil este alcătuit din sarcomere, formațiuni celulare care conțin fibre de miozină, fibre de actină, tropomiozină, troponină. Sursa de energie este acidul adenozintrifosforic rezultat din fosforilarea oxidativă. În scopul obținerii energiei, fibrele miocardice folosesc oxigenul furnizat de hemoglobină pentru utilizarea unor cantități mari de acid lactic. În cursul efortului fizic consumul de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
banda H, prezentând în centru linia M. Această organizare se repetă la același nivel în toate miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miofibrilele, ceea ce conferă aspectul striat transversal. Electronomicroscopic miofibrilele apar alcătuite din miofilamente, dispuse în sensul axului longitudinal. Miofilamentele sunt alcătuite din proteine contractile fundamentale (miozina, actina și troponina) și proteine contractile reglatoare (troponina, α și β actinina). Miofilamentele groase de miozină, sunt situate în mijlocul sarcomerului, intrând în structura benzii A, iar miofilamentele subțiri de actină, la care se adaugă tropomiozina și troponina, se întind dea lungul întregului sarcomer, între membranele Z. Zona H conține numai miofilamente groase, solidarizate prin punți transversale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acțiune (fenomen ce poartă numele de contractură). Contracția musculară este strâns legată de fenomenele chimice și mecanice ce au loc la nivelul aparatului contractil al fibrei musculare. În fibra musculară aflată în repaus filamentele de actină pătrund printre filamentele de miozină până la limita zonei centrale a discului întunecat, reprezentată de zona clară H (a cărei lungime de repaus este de 0,2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
2 nm). Întinderea mușchiului este urmată de ieșirea filamentelor de actină în afara benzii A și în consecință mărirea atât a benzilor I cât și a zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri grele și 4 lanțuri ușoare. Lanțurile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zonei H. Contracția fibrei musculare se produce prin pătrunderea filamentelor de actină printre cele de miozină, ca urmare se micșorează benzile I, dispare zona H și devine evidentă linia M, deoarece la acest nivel se suprapun filamentele de actină. Structura miozinei este de polimer, în constituirea căruia intră 2 lanțuri grele și 4 lanțuri ușoare. Lanțurile grele, răsucite în dublu helix, formează corpul, și au extremitățile sub forma de dublu cap polar, cu activitate ATP azică, fiecărui cap polar atașândui-se 2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
G (globulară) constituind actina F (fibrilară) cu configurație de dublu helix. Polimerizarea necesită ATP și ioni de calciu, ADP-ul format prin scindarea ATP-ului rămânând legat de actina F și constituind zona activă de interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
interacțiune cu capul polar al miozinei. De actina F sunt legate două filamente de tropomiozină (rezultate prin polimerizarea longitudinală a moleculelor de tropomiozină), rolul lor în repaus fiind de a acoperi zonele active ale actinei F, împiedicând astfel contactul cu miozina. De-a lungul filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
filamentului de actină, la intervale regulate, se găsesc complexe formate din trei subunități globulare: troponina T (cu afinitate pentru tropomiozină), troponina I (cu afinitate pentru actină) și troponina C (cu afinitate pentru ionii de calciu). În repaus capul polar al miozinei are o dispoziție perpendiculară pe filamentul de actină și nu este atașat acestuia. Componenta HMM are o activitate ATP azică redusă, la aceasta contribuind se pare factorul de relaxare Marsh-Bendall, de natură miofibrilară, activat de ionii de magneziu și inhibat
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
capului polar. Ionii de calciu se fixează pe troponina C, ca urmare este modificată afinitatea troponinei I pentru actină, iar prin modificarea tropomiozinei se descoperă zonele active de pe filamentele de actină. La acestea din urmă se atașează capetele polare ale miozinei, formând punțile transversale actină-miozină. Modificarea încărcăturii capului polar determină flexia punții transversale spre centrul benzii întunecate, în această mișcare fiind antrenată și actina care va aluneca spre mijlocul sarcomerului. Această flexie a capului miozinei se produce cu eliberarea de ADP
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmă se atașează capetele polare ale miozinei, formând punțile transversale actină-miozină. Modificarea încărcăturii capului polar determină flexia punții transversale spre centrul benzii întunecate, în această mișcare fiind antrenată și actina care va aluneca spre mijlocul sarcomerului. Această flexie a capului miozinei se produce cu eliberarea de ADP și P, rămânând astfel o zonă liberă de care se leagă o nouă moleculă de ATP. Consecutiv desfacerii punții transversale și scindării noii molecule de ATP capul polar își reia poziția perpendiculară pe filamentul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
detașare de pe durata contracției) și cu forța dezvoltată de mușchi (proporțională cu rata cuplării adică cu numărul de punți transversale ce se fixează în fiecare moment al contracției). Lipsa ATP-ului din fibra musculară duce la persistența punților transversale actină miozină, care nu se mai detașează, astfel explicându-se contractura fiziologică în oboseala musculară și rigiditatea cadaverică. Refacerea ATP-ului consumat se poate face pe calea scindării creatinfosfatului de către fosfocreatină (reacție reversibilă), pe calea catalizată de miokinază (care acționează asupra ADP
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
structuri numite caveole, cu rol în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fie prin stimularea directă și de lungă durată a fibrelor prin mecanisme hormonale, se suprapun contracții fazice, provocate de descărcările ritmice a impulsurilor contractile din peace-makerul propriu. Mecanismul contracțil al mușchiului neted este miozinodependent, pentru producerea contracției fiind necesară activarea miozinei. Pentru realizarea cuplării excitației cu contracția trebuie atinsă o anumită concentrație a ionilor de calciu din sarcoplasmă. Depolarizarea are drept consecință deschiderea canalelor ionice activate de receptor, numite voltaj dependente, calciul din mediul extracelular pătrunzând în mediul intracelular. Ionii de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fosforilare a lanțului ușor miozinic, în prezența ATP și a Mg2+. Prin activarea ATP-azei miozinice se realizează hidroliza ATP-ului, în acest mod eliberându-se energia utilizată pentru constituirea punților transversale actomiozinice și alunecării filamentelor de actină printre cele de miozină. Relaxarea mușchiului neted se poate produce prin mai multe mecanisme, cum sunt defosforilarea miozinei de către miozinfosfatază (producându-se astfel detașarea punților), desfacerea complexului Ca2+ calmodulină și scăderea concentrației Ca2+ din sarcoplasmă. Deoarece pompa de Ca2+ din sarcolemă are eficacitate mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
miozinice se realizează hidroliza ATP-ului, în acest mod eliberându-se energia utilizată pentru constituirea punților transversale actomiozinice și alunecării filamentelor de actină printre cele de miozină. Relaxarea mușchiului neted se poate produce prin mai multe mecanisme, cum sunt defosforilarea miozinei de către miozinfosfatază (producându-se astfel detașarea punților), desfacerea complexului Ca2+ calmodulină și scăderea concentrației Ca2+ din sarcoplasmă. Deoarece pompa de Ca2+ din sarcolemă are eficacitate mai mică decât pompa de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic, concentrația intracelulară a Ca2+ scade lent
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
energie pentru activitatea contractilă a mușchiului neted. Această adaptare funcțională se datorează faptului că organele interne trebuie să mențină o contracție tonică bazală în mod permanent. Datorită duratei mari a menținerii punților transversale dintre filamentele de actină și cele de miozină, forța maximă de contracție a mușchiului neted este foarte mare. După atingerea maximului contracției, gradul de stimulare poate fi redus la valori mult mai mici față de cele inițiale, datorită consumului energetic redus. Scurtarea fibrelor musculare netede cu 2/3 din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Proprietatea de plasticitate are la bază faptul că mușchiul neted posedă capacitatea de a-și modifica diametrul longitudinal fără modificări importante de tensiune. Această caracteristică, numită relaxarea prin întindere, se explică prin rearanjarea reversibilă a filamentelor de actină și de miozină în funcție de gradul de tensionare. 6.2.3. Aspecte privind evoluția filo-ontogenetică a funcției contractile musculare De-a lungul timpului au fost emise mai multe ipoteze privind evoluția filogenetică a tipurilor funcționale ale mușchiului striat. Cea mai veche ipoteză, elaborată de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care se impun; 3. sistemul efector (mușchii) - impulsurile care vin pe căile eferente ajung la placa motorie, de unde sunt transmise fibrelor musculare, determinând contracția acestora; practic, mișcarea, percepută cu ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
1988, citați de BARNOUIN J., 1990). Astfel că, orice mecanism care afectează eliberarea prostaglandinei F2α va afecta și eliberarea calciului și implicit va scădea contractilitatea musculară, în special a uterului postpartum la vacă. Calciul intracelular activează sistemul miozinkinaza, catalizează fosforilarea miozinei și promovează tonusul muscular. Această acțiune este crescută printr-un nivel ridicat al PGF2-α (PĂUȘESCU E., și col.1980,1981). Pe de altă parte prostaglandina(PG) F2-α, facilitează acțiunea acetilcolinei în mușchi pe calea unei inhibiții a activității colinesterazei (BORDA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor mecanograme relevă corespondența temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
temporală globală între fenomene electrice și mecanice (fig. 40). Contracția se produce prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul fiecărui sarcomer, ce duce la acel interval optim de lungime pentru dezvoltarea forței maxime, explicabil prin gradul optim de suprapunere a filamentelor de actină și miozină. La sfârșitul diastolei în ventricul se află un volum maxim de sânge (volum telediastolic, de 120-130 ml, care poate să crească până la 200 250 ml), iar la sfâșitul sistolei un volum minim (volumul telesistolic, de 50-60 ml, care poate să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aparatului contractil față de calciu. O diferență majoră față de mușchiul striat constă în faptul că, în mușchiul neted interacțiunea actină-miozină este activată de creșterea calciului citosolic printr-un mecanism dependent de filamentele groase. Pentru a interacționa cu actina în mușchiul neted miozina trebuie activată prin fosforilarea lanțurilor ușoare de către o kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul vascular, un strat de celule plate dispuse pe suprafața internă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]