6,536 matches
-
printre noi. Să spunem că am viziona un film despre un bancher: v-ar mira faptul că personajul în cauză manipulează enorme sume de bani neacordându-le o atenție specială? În ambele cazuri, e vorba de rutină (nu cred că Mireasa a devenit asasin profesionist stând cu mâinile încrucișate și oripilând-se la vederea sângelui) și de detașare, care se poate privi ca deformație profesională: dacă stai să te gândești la durerea pe care i-o produci adversarului, ți-o produce
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
el ție. Așa că ucigașul de meserie ajunge să omoare cu aceeași dexteritate și detașare cu care un puști împușcă ,inamicii" dintr-un joc pe calculator. Cantitatea consistentă de sânge e necesară pentru a de-sensibiliza spectatorul la fel de mult pe cât e mireasa de-sensibilizată. Așa se face sutura, așa ajungem să ne pese de personaj, fiind trași noi înspre ea, nu vice versa. Cum s-ar fi întâmplat dacă filmul ne povestea întâmplări de copilăria ei, extorcându-ne ceva compasiune. Să închei
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
29, p. 256; cf. Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin ..., p. 395. chip paradoxal, într-o fericitoare durere. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din visările iluzorii și prezența lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
și neobosit. I-a dat puterea de a veni și a se duce într-o clipă și de a-L servi cu gândurile sale, acolo unde vrea Duhul. Într-un cuvânt, în așa chip l-a făcut, încât să fie mireasa și părtașa Lui, ca să se amestece cu El și să devină un singur Duh cu El”31. Harul lui Dumnezeu învață mintea să zboare și eliberează sufletul spre prezența lui Dumnezeu prin rugăciune 32. Sfântul Macarie înțelege viața creștină ca
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
se poate odihni, și cu adevărat în acea odihnă de care se bucură Domnul nostru când se odihnește după creație”50. De asemenea, Sfântul Grigorie utilizează imaginea porumbelului ca întruchipare a perfecțiunii, care este țelul sufletului. În mod similar, deși mireasa este o porumbiță datorită perfecțiunii sale anterioare, i se poruncește să devină încă o dată porumbiță prin transformarea sa în ceva ce este mai perfect 51. 49 J. Daniélou, From Glory to Glory ..., p. 198; Comentariu asupra Cântului VI. 50 Ibidem
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
becisnici, iar din când în când ne va cășuna pe Guvern, pe domnul Prim-ministru, pe ministrul de finanțe, ba vom mai asculta și cântece interzise, cum ar fi cel interpretat de Nicolae Furdui Iancu: Hu-iu-iu pe dealu' gol, Că mireasa n-are țol Și i-a face mirele Când a tunde câinele... Evident, că aceste versuri sună împotriva economiei de piață, evident că sunt în contratimp cu realitatea și n-ar mai trebui să fie îngăduite pe nici un post de
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
fără să înceteze să țină sus cele două coroane ale gloriei conjugale, chinul bufonului care o "patrona" pe Natalia îl obligă, la un moment dat, să slăbească efortul. Dezechilibrat de această mișcare greșită, emblema de orfrevrărie se îndesă pe capul miresei, ceea ce îi deranjă coafura și voalul. Cu toate acestea, ea avu prezența de spirit să nu manifeste nici o supărare. în timp ce asistența tăcea, împărțită între un amuzament păcătos și o admirație milostivă, preotul a rostit cuvintele sacre ale unirii, iar corul
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
la un moment dat un suflu afectiv sporit face ca figurile statice să prindă viață, să freamete fantezist, să-și ia zborul precum în picturile lui Chagall: "E nuntă, liniște. Flutură vîntul rufe albe, întinse pe frînghie la ŤBirtul înfrățireať". Mireasa se-nvîrte printre mese. E tînără, strălucitoare. Toți o ciupesc, o cheamă, o sărută. O retușează, o rujează, îi cîntă. Bem. Umbra se-nalță-ncet ca fumul, din pahare. Bunica-i fericită și valsează. Zîmbește tandru de pe etichetă, de pe sticlă. Și
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
în timp ce ea o reprezintă pentru el pe aceea a supremației sociale. Ei sunt atrași de imaginea pe care celălalt o desemnează. Nu o comunitate a corpurilor îi reunește, ci perspectiva reciprocei reprezentări simbolice. Ea se cristalizează aici grație “voalului de mireasă” ce traversează întreg spectacolul ca un leitmotiv. Mai întîi voalurile care domină platoul și care evocă voalul miresei ce apoi apare pe o armură în biroul lui Iago sau - soluție splendidă - decorează, în ultimul act, trupul Desdemonei fecioare ce speră
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
celălalt o desemnează. Nu o comunitate a corpurilor îi reunește, ci perspectiva reciprocei reprezentări simbolice. Ea se cristalizează aici grație “voalului de mireasă” ce traversează întreg spectacolul ca un leitmotiv. Mai întîi voalurile care domină platoul și care evocă voalul miresei ce apoi apare pe o armură în biroul lui Iago sau - soluție splendidă - decorează, în ultimul act, trupul Desdemonei fecioare ce speră astfel să-și consoleze soțul gelos. Virginitatea e proba inocenței! E ceea ce Desdemona expune și Otello, orb, nu
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Italiei” („O, patrie, văd arcuri și coloane / statui, ruine, turnuri solitare / denaintasi durăte /.../ Fara-aparare zaci azi / cu piept și tâmple despuiate”), iar Eminescu cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
fără abis Ce însumă toate abisurile. * Am scris poemul dar de ce l-am scris încă, De ce l-am făcut podoabă Unei săli de sărbătoare pustie în care nimeni nu ridică potirul Pentru a ura noroc soarelui și lunii De pe umerii miresei? Am visat din nou că țineam între palme obrajii Unei femei cristaline. Repede spulberarea mi-a curs printre degete Luând drumul aceluiași nisip îmbrăcat în umbre ce au crezut în veșnicie. Dar cât de veșnic seamănă Cel ce iubește cu
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
de baroase și încă de o mie și de o mie de ori și credeam că duc pe umeri fulgi de struț prin deșertul celor o mie de cămile cu două mii de cocoașe, cocoșat ca un mire pe burta unei mirese în care aruncam singurul bob de nisip pe care-l vor biciui vînturile - nu sunt norii din cer ca norii de praf prin care m-am zbenguit pe cînd habar nu aveam cine sunt, prin cei de sus, îngerii, prin
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
ta fierbe. Buzele ți se înroșesc și sînt moi. / Sînii se întăresc și își ascut vîrfurile / așa cum se ascut niște vîrfuri de suliță - / pieptul meu e străpuns! / Ca un taur rănit îmi simt rana / tot mai adîncă între picioarele tale" (Mireasa). Acest naturalism însă nu poate sugera pînă unde ar fi în stare să ajungă îndemînarea călugărului. Margareta Curtescu este ultima, din cei de la urmă în această carte, despre care se poate spune că simte în ea poezia și este înzestrată
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
pe Dumnezeu din mine fără tunet și fulger fără furtună tu ai rămas ca o }ară-niciodată-ntâmplată ca o biserică a pântecului meu născocitor tu du-te la gingași la cei fără aripi și buze eu te vomit ca pe o mireasă stricată în mijlocul nunții ei mă va împăienjeni păcatul într-o livadă mută mi se vor despica tălpile să calc doar pe pânze de sânge și răni adio adio fetusul meu fără sexul știut tu umbra mea repetată prin porțile umerilor
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
și ziare, reviste de tot felul -, despărțea zona alimentară de cea industrială, cu acel îmbietor magazin universal "5000 de articole", ce te îmbrăca din cap până-n picioare, pentru toate anotimpurile, pentru toate vârstele și sexele, de la șpilhozen la rochii de mireasă, de la salopetă la smoking, de la scutece la giulgiu. De-ar fi fost doar acestea... Fără a face concurență marilor comercianți, o seamă de mici negustori le completau oferta cu magazine specializate de librărie, unde dl. Matias ne scutea să mergem
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Grigorie, dar cercetând mai atent sesizăm că ieșirea din sine este realizată cumva într-o pasivitate specifică stării extatice. Nu este o părăsire a condiției ontologice, ci este o tensiune spre divin, tensiune a sufletului ce se exprimă prin cuvintele miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște cuvintele tainice ale Evangheliei nu va vedea nici o deosebire
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește) de o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Sunt rănită de iubire. Dorința nepotolită a miresei după unirea cu Mirele ei la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care primește sfaturi de la părinți Și care e ca un tânăr fermecat de frumusețea Înțelepciunii - sophia, identificată cu Hristos. Tânărul este invitat să devină mirele Sophiei, iar binecunoscutul pasaj de la sfârșitul Proverbelor, care descrie mireasa ideală, reprezintă căsătoria sufletului cu cea pe care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta ne conduce la cartea Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile exterioare care sunt deșarte Și trecătoare Și pregătește calea Cântării
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]