199 matches
-
despre principalele adevăruri de credință, și-a manifestat în vreun fel intenția de a primi Botezul și să promită că va respecta poruncile religiei creștine. Can. 866 - Dacă nu se opune vreun motiv grav, adultul care se botează să fie miruit îndată după Botez și să participe la celebrarea euharistică, primind chiar Împărtășania. Can. 867 - § 1. Părinții au obligația de a se îngriji ca proprii lor copii să fie botezați în primele săptămâni; îndată după naștere, sau chiar înainte de naștere, să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
grijă să fie administrat de un alt Episcop; dacă este necesar, poate să acorde unuia sau mai multor preoți, bine precizați, facultatea să administreze ei acest sacrament. § 2. Dintr-un motiv grav, Episcopul și preotul înzestrat cu facultatea de a mirui în virtutea dreptului sau a unei concesiuni speciale din partea autorității competente pot, în cazuri particulare, să ia ca asociați alți preoți, ca să administreze și ei Mirul. Can. 885 - § 1. Episcopul diecezan are obligația de a se îngriji ca sacramentul Mirului să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
administreze în mod valid nimănui, cu excepția cazului prevăzut de can. 883, nr. 3. Can. 888 - În teritoriul în care pot să confere în mod valid Mirul, slujitorii sacri îl pot administra și în locurile exempte. Capitolul III Persoanele ce trebuie miruite Can. 889 - § 1. Este capabil să primească Mirul orice botezat, și numai el, care nu este încă miruit. § 2. Cu excepția pericolului de moarte, ca cineva să primească în mod licit Mirul este necesar, dacă are uzul rațiunii, să fie instruit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
vârstei priceperii, dacă nu s-a stabilit o altă vârstă de către Conferința Episcopilor, sau nu există pericolul morții, sau dacă, după aprecierea slujitorului sacru, un motiv grav nu sugerează altfel. Capitolul IV Nașii Can. 892 - Pe cât e posibil, cine se miruiește să fie asistat de un naș care are datoria de a se îngriji ca cel miruit să se comporte ca un adevărat martor al lui Cristos și să îndeplinească în mod fidel obligațiile inerente acestui sacrament. Can. 893 - § 1. Ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în apropierea locuinței sihastrului. În timp, au mai sosit și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Sf. Ioan cel Nou din Suceava (1514-1522), în timpul domnitorilor Bogdan al III-lea și Ștefăniță Vodă. După unele surse (o scrisoare trimisă de arhiereul Narcis Crețulescu către preotul Simion Florea Marian), numele de Mirăuți provine de la faptul că aici erau miruiți domnii Moldovei înainte de a fi înscăunați. Aici a fost uns ca domn al Moldovei și voievodul Ștefan cel Mare. Alte surse spun că numele ar proveni de la o familie boierească (Mirea sau Mereuță) pe al cărei teren sau în apropierea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
aceasta. În momentul încoronării și al ungerii cu sfântul mir, el trebuia să facă o mărturisire scrisă a credinței sale și să jure solemn că va susține orodoxia. Dar cine, întreba el, mai poate să te încoroneze sau să te miruiască, sau să-ță primească, acum, mărturisirea de credință? Avem un împărat fără coroană, unul al cărui cap se distinge numai datorită unui soi de pălărie (pilon) lipsită de semnificație; și avem o cârmuire care prețuiește corăbiile, banii și ajutorul din Apus
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a reconfirmat autonomia regatului Lombard și a continuat să înainteze spre sud, ajungând la Roma, unde a depus, la cererea papei, un jurământ prin care se angaja să-I restituie patrimoniul. Pe 2 februarie 962, în basilica Vaticanului, a fost miruit și încoronat ca împărat de Papa Ioan XII, probabil având nevoie de protecție. Procesul de acumulări politice s-a încheiat. În cronică lui Widukind s-a scris despre originea neromana a ideii imperiale, derivând rangul imperial obținut de Otto din
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
După aceasta se întorceau iarăși cu fața spre preot, iar acesta termina „dezlegarea”. Apoi preotul lua copilul și-l muia în apa din „crestelniță”. Mai tîrziu tundea copilul, adică îi tăia cîteva fire de păr de pe creștetul capului și-l miruia cu untdelemn sfințit, care avea miros foarte plăcut. Nașele înfășurau copilul într-o pînză, după care unul din ei spunea „Crezul”. Cînd se întorceau acasă, nașul închina mamei copilul în fața icoanelor, spunînd cu această ocazie: „să-i dea Dumnezeu noroc
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
au zidit Ștefan vodă bisérica lui sfeti Nicolae din târgul Iașii; de nu crezi, caută la vă leatul ce scrie deasupra ușii biséricii, iară nu cum scrie înapoi." După mutarea la Iași a capitalei țării, în această biserică au fost miruiți, după stilul ungerii împăraților bizantini, și încoronați aproape toți domnitorii Moldovei, fiind considerată ca biserică domnească. Dimitrie Cantemir descrie acest obicei în lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae" (1714-1716). La o milă de Iași, alaiul domnitorului nou-ales era întâmpinat de caimacamii
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Joia Mare prunii... Altul tace - și pe față, / îi stă gândul ca o ceață. / Tace și-n frunzar se stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
săvârși toate sfintele slujbe, cu excepția celor pe care nu le poate sâvârsi decât episcopul. Un preot nu poate săvârși: Sfânta Taină a Preoției, sfințirea Sfântului și Marelui Mir, sfintirea Antimiselor. ul este părintele duhovincesc al credincioșilor săi: îi botează, ii miruiește, le dezleagă păcatele, îi împărtășește, îi cununa, le este alături la necaz, prin slujba maslului. Prin tot ceea ce face, preotul are datoria să îi conducă pe credincioși pe calea mântuirii, așa cum este descrisă de Creștinism. Un bărbat intră în rândul
Preot () [Corola-website/Science/302117_a_303446]
-
originea militară a instituției imperiale. Dar ceremonia esențială, care punea în evidență și proclama caracterul fundamental religios al autorității imperiale, era încoronarea religioasă: în catedrala Sfânta Sofia, patriarhul Constantinopolului îi binecuvânta hlamida și încălțările de purpură, însemnele demnității imperiale, îl miruia, îi punea pe cap coroana și îi da sfânta cuminecătură. Soția împăratului era încoronată și ea, dar în cadrul unei ceremonii care avea loc la Palat, în prezența patriarhului și a înalților demnitari. Împărăteasa se bucura de cuvenitele onoruri: efigia sa
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în umbra lui / n-a visat să ajungă/ roată de schingiuire / spînzurătoare/ cruce de răstignire // dar într-o zi anume / fără să-l întrebe / călăii și-au legat victimele de catargul lui / gloanțele l-au scrijelit / sîngele morților l-a miruit” (Stîlpul condamnaț ilor). Regresiunea postulată de poet e una neconvențională. Starea paradiziacă pe care o invocă poate fi regăsită inclusiv în ființa unui copil autist, tulburătoare întrupare a unei angelități neomologate: „Copilul nostru seamănă cu isus / deși pentru vecini ele
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
p? mântenilor, dar ?i al gândurilor „pref?cute-n stele de aur" ce bat la poarta ve?niciei {Memento Mori), este „steaua de pace", care veste?te venirea pe lume a „Christ-ului, este, In sfâr? it steaua magic?, ce-i „miruie" fruntea „c-o raz? de vise", ??reia poetul Îi adreseaz? rug?mintea de a opri curgerea În van a zilelor sale. Cople?it de amarul existen?ei, Îi cere stelei ce se ive?te printre genele norilor din ochiul albastru
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei, Îi cere stelei ce se ive?te printre genele norilor din ochiul albastru al cerului acest gest, ca pe un dar al milei: „Atunci printr-o gean? de nouri, deschis?, Din ochiu-i albastru se vede o stea Ce-mi miruie fruntea c-o raz? de vise, C-o rază de nea. O, steu? iubit? ce-abia stai prin stele, Un sfânt ochi de aur ce tremuri În nori, Ai mil??? i stinge lungi zilele meleCobori, o, coborî!" (Steaua vie?îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire", „ci pur ?i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de aur" ce „tremur? În nori", ivindu-se printre genele acestora din ochiul albastru al cerului, lumina stelelor „miruie" fruntea poetului „c-o raz? de vise", „c-o raz? de nor". „Soli dulci ai lungii lini?ț i", izvorând pe ceruri („Aerul În unde-albastre pe a lor cale scânteiaz?") „boabe mari de rou? scump? / Aninate-n haină nop?îi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
în fața ei și mârâia scurt și-i aținea calea, hup-țup când într-o parte, când într-alta. Numai cucoșul, când îl vedea, se oprea, își zburlea penele și se repezea la dânsul plin de mânie și de gelozie, încercând să-1 miruiască cu ciocul, în numele Tatălui. Dar și Grivei sărea sprinten ca o panteră, se ferea, mârâia ori bătea furios și-l păcălea încât aproape niciodată cucoșul nu-l ajungea și nimerea. Mai era într-un colț al ogrăzii, la umbră, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la rai. Era în suflatul meu o pace, o lumină, o putere neobișnuite pe care nu le pot descrie, dar le pot saluta cu lacrimi curate. A fost slujbă arhierească. Am citit rugăciunile pentru Sfânta împărtășanie. Cam trei ore am miruit credincioșii. După hram, luni dimineațatot cu peleriniicu maicile de la mănăstirea Vatra Moldoviței am mers peste munte la mănăstirea lor. Era prima mea pătrundere în pădurile de brad ale munților. Ce priveli ști ! Ce minuni ! Cred că nu există peniță care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Maria,/ Ce te văicări, tu, Tincă ?/ Cum nu m-oi văicăra/Cum nu m-oi căina ?/ Nu te mai văicăra,/ Nu te mai căina./ Aleargă la Mărioara că știe-a descânta,/ Cu apă te-o spăla,/ Cu miere te-a mirui/ Cu frunze de calapăr te-a îmbăia,/ Cu castravete ți l-a pune./ A lua castravetele și ți-a spune:/ ,,De-o fi păr de vacă, de bou/ Păr în păr Păr de cal, păr de iapă/ Păr în păr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu m-oi văicăra,/ Cum nu m-oi căina ?/ Nu te mai văicăra,/ Nu te mai căina./ Aleargă la Mărioara,/ Că Mărioara știe a descânta/ Ea cu limba ți-o cânta,/ Cu acul te-o înțepa,/ Cu miere te-o mirui,/ Cu apă te-o spăla,/ Cu frunză de calapăr te-o îmbăta, / Cu castravete ți l-a pune,/ Ți-o lua castravetele și te-o lăsa/ Luminată și curată/ Acolo să cheie, să răscheie/ Ca spuma de mare/ Ca roua
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Salcia este un lemn mai "domnos", adică mai plin cu puterea lui Dumnezeu. Rudarii cred și azi despre salcie că este lemn sfânt! Salcia e pomul miraculos care și-a plecat crengile ca să poată trece Maica Domnului plângând să-și miruie pruncul răstignit. Ei spun că din lemnul ăsta "s-au ridicat primii oameni". Așa zic rromii, din credințe vechi, care nu-s În Biblie. Da, și mănâncă lemnul asta, la care Îi spun sfânt. Când cioplesc, când vorbesc, mereu au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la Sfânta Liturghie sunt miruiți cu untdelemn din candela de la icoana Mântuitorului. Duminica nu se fac parastase, ci numai sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau „Cucernice părinte” sau „Părinte”; Călugărilor care se găsesc în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la Sfânta Liturghie sunt miruiți cu untdelemn din candela de la icoana Mântuitorului. Duminica nu se fac parastase, ci numai sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau „Cucernice părinte” sau „Părinte”; Călugărilor care se găsesc în
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
în preziua acestei sărbători, locuitorii pun ramuri de răchită sau de salcie la case, la fântâni, la grajduri, la porți și la crucile celor adormiți. în ziua de Sfântul Gheorghe preotul sfințește ramurile de salcie sau de răchită și când miruiește participanții la slujbă dă câte o crenguță sfințită de salcie fiecărui participant. Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]