242 matches
-
diade intime și în grupurile de prieteni destul de mult despre diferențele bărbați-femei. Trebuia să găsesc argumente raționale la afirmațiile de tipul: tot bărbați sunt și cei mai buni muzicieni, croitori sau bucătari. Mai mult, în timpul facultății am luat contact cu misoginismul unora dintre filosofii germani din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea (Schopenhauer, Nietzsche, Kant sau Hegel) și am fost revoltată de dictoanele puse de ei în circulație (de tipul: Femeile sunt creaturi menite să fie iubite, nu înțelese
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
concentrarea mi-a fost afectată și profeția domnului profesor s-a împlinit. Cred acum că cvasiinexistența femeilor în mediul universitar românesc înainte de 1989 se datora în mare parte stereotipurilor de gen, convingerii că performanța în cercetare este specifică masculinității, sau misoginismului pur și simplu. Însă, a limita expunerea de motive doar la aceste rațiuni, ar echivala cu acceptarea ipostazei de victimă pentru toate femeile; cum eu nu cred că femeie egal victimă, trebuie să explorez și alte cauze, legate de autoperceperea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a mă transfera la clasa sportivă a aceluiași liceu, înființată pentru prima dată și care se adresa, de asemenea, exclusiv băieților - un subterfugiu compensator, probabil, pentru ratarea carierei militare. Nu cred, totuși, că acest transfer a fost marcat atât de "misoginismul" tatălui meu (deși asumpțiile sale relative la relația dintre bărbați și femei se înscriau cu succes în aria inegalității de gen), cât de aceeași veche dorință a sa de a mă vedea "realizat", cu "locuință și haine de la stat". Intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nivelul reglementărilor, instrumente și mecanisme de natură să cirumscrie cu claritate politicile egalității de gen, dinamica acestor relații face ca multe aspecte ale unor firești raporturi de tip masculin-feminin să rămână cantonate în zona idealurilor regulative. Nici feminismul exacerbat, nici misoginismul nu par să poată răspunde provocării normalității sociale, din moment ce - poate mai acut în România - presupun abordări ce par să vină mai curând dintr-o arie dogmatică, decât dintr-una specifică raționalității. La o altă extremă, încurajată mediatic, avem fie "bărbatul
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de genul "la început a fost frumos, am fost parteneri, dar el spera ca la un moment dat să îmi treacă feminismul și să fiu normală". Trebuie să recunoaștem faptul că o mare parte a bărbaților din România sunt misogini. Misoginismul poate îmbrăca forme foarte subtile, poate greu perceptibile pentru cei mai mulți dintre noi, dar lucru acesta nu este valabil și în cazul persoanelor care studiază tocmai aceste mecanisme. Acesta este așadar, din punctul meu de vedere, unul din elementele care fac
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
zvăpăiat, ce avea o reală problemă cu autoritatea, dezvoltată probabil în perioada creșei (unde educatoarele, toate femei, ne băteau extrem de dur, cu papucul în cap - acum gândindu-mă la acest aspect, mă mir că nu am dezvoltat o formă de misoginism acut). Peste asta s-a suprapus, probabil, un deficit de atenție care pe vremea aceea nu era considerat a fi o afecțiune, ci doar o simplă problemă de comportament. Așa că interacțiunile mele cu profesorii/oarele nu erau cele mai fericite
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
figurile marcante ale societății civile se comporta execrabil în privat. Am auzit atunci cuvinte din perioada maidanului cu cheia la gât pe care le uitasem și am înțeles privirea coborâtă a colegei. Șeful nostru suferea de o formă extremă de misoginism. Detesta femeile și în special pe cele aflate pe picior de egalitate cu el. Am aflat asta mai târziu, de la persoane ce au împărțit același decor de televiziune cu domnia sa. Cred că atunci am început să devin realmente sensibil la
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
toate acestea, de cele mai multe ori, mă găseam singură la masă cu zece băieți încercând să le explic că femeile merită să facă și carieră, că nu trebuie să stăm numai la cratiță și să creștem copiii așa cum ne portretizau ei. Misoginismul transcende inclusiv inteligența. Aflasem că existau profesori bărbați, din liceul lor, care îi îndemnau să își facă prietene și în Breaza, dar să le rămână în suflet fideli celor de acasă. Alți profesori îi îndemnau să le corecteze scrisorile de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și acolo am vorbit cu un profesor din USA, care preda la centrele NATO din Europa și avea conexiuni în cadrul forțelor armate române, și așa am avut șansa de a putea face șapte interviuri cu generali și generale 4. Dacă misoginismul în armata română la baza ierarhiei era vizibil clar, cum urcai în ierarhie discursul se nuanța și acesta era îmbrăcat și mascat cât mai frumos. Variabila gen nu avea semnificație foarte mare, doamnele generale fiind și ele la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a femeilor: Cred acum că cvasiinexistența femeilor în mediul universitar românesc înainte de 1989 [situația poate fi identificată și după '90, la anumite specializări] se datora în mare parte stereotipurilor de gen, convingerii că performanța în cercetare este specifică masculinității, sau misoginismului pur și simplu. Însă, a limita expunerea de motive doar la aceste rațiuni, ar echivala cu acceptarea ipostazei de victimă pentru toate femeile; cum eu nu cred că femeie egal victimă, trebuie să explorez și alte cauze, legate de autoperceperea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nivel de aspirație mai înalt, dincolo de existența comodă dată de slujba la stat și de realizarea prin familie/copii. Dar n-am avut nici modele de rol, posibil de urmat (Cristina Neamțu). Despre diferențele de gen percepute ca deficiențe; despre misoginism, atitudini și practici discriminatorii "invizibile social": • [...] Fără a crede în existența unei conspirații masculine împotriva feminității, observam că reflecțiile bărbaților cu privire la femei au fost dominate, în decursul istoriei, de cel puțin trei teme proeminente și recurente: cum să obțină obediența
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Termenii macho, machism au o lungă istorie semantică, ale cărei începuturi se situează în feminismul din America Latină a anilor '60-'70 fiind utilizați pentru a desemna violența și agresivitatea masculină. Termenii continuă să fie asociați cu caracteristici negative ale masculinității: misoginism, sexism, dominație, intimidare și control în raport cu femeile. 27 Sexismul reprezintă ideologia supremației masculine cu sistemul de credințe, valori și practici care o susține. Sexismul se referă la forme de discriminare de gen mai subtile și mai puțin vizibile incluzând o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care identificăm o formă mai masculină de feminism, cel puțin la nivelul feminismului de stat, oficial (mainstream), identificabil atât la nivelul discursului, cât și în conținutul unor proiecte cu finanțare europeană, programe guvernamentale, politici publice etc. 30 Misandrismul este reversul misoginismului și se exprimă în atitudini și comportamente care devalorizează, inferiorizează și discriminează bărbații. ------------------------------------------------------------------------- Introducere 2 1 ALINA HURUBEAN Introducere LAVINIA BETEA Cum să te simți discriminat când nu cunoști cuvântul? REGHINA DASCĂL Uitându-mă înapoi fără mânie HARRIET SILIUS Un
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vitregit - „cred, Doamne, ajută necredinței mele” -, dacă mărturisirea nu vrea să convertească, ci doar să rostească de pe acoperiș lucrurile spuse în șoaptă, atunci poate „orgoliul” mărturisirii ne va fi iertat. Așa cum bărbații gâtuiți de patima desfrânării nu se curăță prin misoginism, nici cărturarii înecați în fumul slavei deșarte nu vor vedea lumina Duhului arzându-și scrierile, precum Gogol (atât de prost sfătuit). Aș vrea ca nici un creștin să nu-și îndoaie cerneala cu apă de baltă... În fine. Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca o evidență faptul că „femeile sunt mereu mult mai credincioase decât bărbații, deoarece ele transmit viața, fiind legate de tradiții, dar și de superstiții, fiind însă în același timp ținute la distanță de ritual” (Labande, 2004 : 110). Autorul remarcă „misoginismul” exprimat la adresa femeilor-pelerine de-a lungul veacurilor, percepute ca un „sex slab”, incapabil să reziste la pericolele și tentațiile presupuse ale pelerinajelor pe dis tanțe foarte lungi. Soluția adoptată de femeile de rang înalt în Evul Mediu a fost aceea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dnei Udrea, personaje asupra cărora planează suspiciuni grave. Dacă pot înțelege logica afectivă a soției Elena, nu pot pricepe logica juridică a avocatei Udrea. Cred că dna Udrea nu este ceea ce, cu prea multă pizmă și o jenantă doză de misoginism, insinuează mulți jurnaliști. Mai degrabă poate fi odrasla spirituală a președintelui. Dl Băsescu pare incapabil să înțeleagă rolul grupurilor de interese și al grupurilor de presiune într-o societate democratică. Președintele confundă aberant acest rol cu zona infracțională sau chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
CASIAN, nume de artefact pentru SPIRIDON CASIAN . MARIA . Este aceeași cale bătută ca și pentru falsificarea mandatelor de arestare patronată de patru operatori : Procuratura militară , SRI, Poliția și Asociația 14 Decembrie, în post festum, etc (Sau mai știi?, poate din misoginism oștenii au omis sexul delicat din buletin; Maria!). Pag. 270 - “Am considerat că sacrificiile de la Timișoara etc , sunt mai importante , decât ÎNCERCAREA NOASTRĂ NU PREA MATERIALIZATĂ ȘI NU PREA CONCRETĂ. Casian Maria Spiridon Pag. 272 - HABAR N-AVEAM CE ÎNSEAMNĂ
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
e mai curând neptunic, în schimb Gemenii, urmarea sa purtând aceeași dată 1881, are o încărcătură plutonică foarte apropiată, ca temă și cadru, de Strigoii (1876). O postumă din 1876, Femeia... măr de ceartă, e o imprecație discursivă de un misoginism schopenhauerian ca și cel din Scrisorile IV și V, dar în a doua ei parte dăm de câteva versuri aparținând filonului plutonic al extincției universale, temă fundamentală a comentariului lui I. Negoițescu : „O moarte ! - nu aceea ce-omori spre-a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cu ale unui academician. Există apoi reveria obținerii unui post, a achiziționării unui automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La o altă lansare a romanului, organizată la Institutul de Chimie „Petru Poni” din Iași, o „tovarășă” i ar fi reproșat misoginismul, mai exact faptul că în cărțile sale „femeia nu e prea bine văzută”. „Dar nu sînt la noi - i-ar fi replicat el - destule Emma Bovary, dezamăgite de căsnicie, de serviciu etc.?” în următoarea secvență a „expunerii” sale, C. Ș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
foști colegi la „Steagul roșu” (de a căror vulgaritate era sătulă), i se par acum mai agreabili decît unele din actualele colege. Deși dobîndită de puțin timp, aversiunea ei față de acestea s-a sistematizat deja într-o formă curioasă de... misoginism, iar misoginismul femeilor e mult mai intens și mai virulent decît al nostru, al bărbaților, dacă sîntem blestemați să-l avem. *Din „reacțiile” tînărului Ovidiu Bufnilă, care m-a vizitat azi la redacție: „Pentru mine, literatura e invenție. Nu reproducere
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la „Steagul roșu” (de a căror vulgaritate era sătulă), i se par acum mai agreabili decît unele din actualele colege. Deși dobîndită de puțin timp, aversiunea ei față de acestea s-a sistematizat deja într-o formă curioasă de... misoginism, iar misoginismul femeilor e mult mai intens și mai virulent decît al nostru, al bărbaților, dacă sîntem blestemați să-l avem. *Din „reacțiile” tînărului Ovidiu Bufnilă, care m-a vizitat azi la redacție: „Pentru mine, literatura e invenție. Nu reproducere a realității
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
până la dreptul la demnitate personală a celor vârstnici. Dilema veche: Este o discriminare să folosim expresia „bătrânicios”? M.M.: Problema de vocabular îmi pare, față de primul caz, ușor frivolă. „Bătrânicios” este un termen peiorativ care nu duce automat la discriminări, așa cum misoginismul nu duce automat la sexism (discriminare de gen), deși îl hrănește. De exemplu, este caraghios să dăm amenzi pentru expresia „poale lungi și minte scurtă”, referitoare la femei. Nu îl interzicem pe Eminescu fiindcă este un misogin de geniu. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
interzicem pe Eminescu fiindcă este un misogin de geniu. Dar o afirmație de tipul „ar trebui interzis accesul femeilor la profesii și poziții de putere”, făcută în zilele noastre în spațiul public, face parte din categoria discriminărilor și trebuie sancționată. Misoginismul rămâne o problemă morală. Sexismul este însă o problemă legală. „Bătrânicios” și „tineresc” sunt metafore cu conotații negative sau pozitive. Nu sunt inocente, căci ne formează gândirea, dar e stupid să le sancționăm legal. Dilema Veche: Este potrivită lupta împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
disprețuitor, umilitor, degradant și la obstacole în carieră și în politică. În plus, o serie de abuzuri și tratamente degradante se petrec mai ales cu femeile: hărțuirea sexuală, violul, violul marital, violența domestică, prostituția forțată, traficul de ființe umane. Cum misoginismul și sexismul au o tradiție cunoscută de peste patru milenii, feministele și feminiștii din Vest au acționat pe mai multe coordonate: a) au introdus încă acum 40 de ani studiile de profil, atât pentru ca să cerceteze situația socială, politică și culturală a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
calea „room-service”, cea a Acquis-ului comunitar. Cele patru-cinci organizații active de femei (cum sunt la noi AnA, SEF, FILIA, Centrul Parteneriat pentru Egalitate) se zbat în lipsă de finanțare internă, față cu opacitatea mass-media și ostilitatea mediului cultural copleșit de misoginism. Femeile din politică nu au agendă feministă sau se trezesc la realitatea marginalizării și a sexismului când se fac listele electorale și văd că fără bani, putere sau protectori sunt trimise la „cratiță” sau pe „centura” politicii. Se mai trezesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]