196 matches
-
parcat „neglijent” în estuarul râului Severn, locul unde se produce a doua maree ca mărime din lume, înecând Toyota. A trântit peste nefericitul autoturism o rulotă - mijloc de locomoție față de care prezentatorul nutrea și nutrește încă o ură viscerală - marca Mistral GT, a trecut cu el printr-o baracă ce servea ca „birou” echipei Top Gear, l-a lovit cu o macara cu bilă folosită în demolări și i-a dat foc. Cu toate acestea, Toyota a refuzat să moară. A
Cum m-a făcut să plâng Jeremy Clarkson () [Corola-blog/BlogPost/338021_a_339350]
-
Eliade și ceilalți). În anul 1929 este ales pentru scurt timp deputat independent pe listele Partidului Național Țărănesc. În anul 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frédéric Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea Statelor Unite ale Europei, respinsă de Nichifor Crainic ca o formulă supranațională de tip masonic (ulterior îi va opune ideea unei Europe unite a
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
total latină, a identității națiunii, în timp ce poeții chemați în serviciul unei culturi populare, ca de exemplu Coșbuc, vor fi curînd invitați mai degrabă să celebreze, pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și ale unor gîndiriști cu maurrasienii pe de o parte, iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea participării la ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar pe de altă parte, admirația avută pentru Mussolini. Crainic îl întîlnește pe Maurras în septembrie 1930, cu ocazia vizitei acestuia la Maillane, în vederea participării la ceremoniile în memoria lui Mistral. În 1930, Gîndirea propune un număr special consacrat lui Mistral, cu două articole importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Paris, Plasma, 1979; La Conscience malheureuse, Paris, Plasma, 1979; Faux Traité d'esthétique, Paris, Plasma, 1980; Écrits pour le cinema, Paris, Plasma, 1984. Goga, Octavian, Din umbra zidurilor, București, 1913; Opere, vol. 1-3, București, 1967-1972. lorga, Nicolae, "Cîteva cuvinte despre Mistral", în Gîndirea, nr. 8-9, 1930. Istrati, Panait, Oeuvres, 4 vol., Paris, Gallimard, 1968-1970; L'Arc, 86/87; Vers l'autre flamme. Aprés seize mois dans l'URSS. Confessions pour vaincus, Paris, Gallimard, 1987. Lovinescu, Eugen, Istoria civilizației române moderne, 3
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
49, 88, 296, 380 Mihalache, Ion 186-188, 221, 274, 275 Mihnea II 38 Milan de Serbia 113 Milea, Vasile 368, 370 Militaru, Nicolae (general) 368, 369, 371-373 Mille, Constantin 146 Mircea cel Bătrîn 39, 41, 379 Misail (călugărul) 21, 266 Mistral, Frédéric 119, 209 Mocsony-Stîrcea, Ion 277 Moghioroș, Alexandru 265 Moghioroș, Stela 292 Moldovan, Roman 324 Molière 127 Molotov 234, 254, 268, 271, 273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În urma unor divergențe se retrage, fiind învestit ulterior cu titlul de membru onorific. La insistențele lui M. Kogălniceanu, candidează ca deputat și obține bineînțeles numărul de voturi trebuitor. În 1878, juriul felibrilor, de la Montpellier, îi decernează, la propunerea poetului Frédéric Mistral, un premiu pentru Cântecul gintei latine. Versurile, modeste, sunt traduse în numeroase limbi, dar ecoul, pe plan european, va fi destul de slab. Acasă, în schimb, evenimentul declanșează un mare entuziasm, A. fiind copleșit de onoruri, ceea ce provoacă, firesc, invidii și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Emanoil Bucuța semnalează ediții noi din I. L. Caragiale, I. Creangă, M. Eminescu și prezintă, cu ocazia unor traduceri sau a unor aniversări, opera și personalitatea unor mari scriitori din literatura universală: Vergiliu, Dante, Shakespeare, Goethe, R. Kipling, Thomas Mann, Fr. Mistral, ș.a. Un domeniu extrem de bine reprezentat în revistă este, apoi, acela al artei. Alături de o ilustrație de cea mai bună calitate, publicația fiind unică din acest punct de vedere, în B. de g. sunt inserate studii despre diverse colecții, muzee
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
Verlaine, Ady Endre, Kácso Sándor, A. V. Kolțov, H. Zillich, Heine, Rilke, Egon Hayek ș.a. G. M. Ivanov tălmăcește fragmente de proză din opera lui Mihail Zoșcenko și A. K. Kuprin, iar Radu Prișcu schițe de Cehov. Un medalion Frédéric Mistral poartă semnătura Ion Focșeneanu, un grupaj de versuri ale aceluiași poet traducând Al. Iacobescu. Rubricile „Recenzii”, „Note și ecouri” semnalează și analizează apariții din literatura română și străină, precum ediția a treia din Plumb de G. Bacovia, Darurile pământului de
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
al Societății Scriitorilor Români. Nu atât valoarea versurilor lui T. a făcut ca numele său să fie reținut de istoria literară, cât mai ales devoțiunea cu care a ilustrat fenomenul denumit de Al. Dima „localismul creator”. Asemenea poetului provensal Frédéric Mistral (mult admirat de confratele român), el a crezut în ideea provinciei creatoare, unde talentele să se poată manifesta în cadrul unui cenaclu - cum era acela al Academiei Bârlădene - și scriitorii să fie găzduiți în periodice editate aici, chiar dacă de cele mai multe ori
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o „culegere de gânduri alese asupra naturei” aparținând unor scriitori și cugetători străini (John Ruskin, Wordsworth, Emerson, Goethe, Shelley, D’Annunzio, J.-J. Rousseau, Amiel, Taine, Voltaire, Mistral ș.a.). O promisiune de orginalitate este și manuscrisul intitulat Jurnalul sorei Olimpia, datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros, ce întredeschid o ușă spre traiul copleșit de năravuri laice al unor tinere măicuțe și al
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
cunoscute cărți din patrimoniul clasic și contemporan, român și universal) și „Biblioteca «Jules Verne»” (dedicată literaturii de anticipație). În 1986 este eliminat de la conducerea editurii. A colaborat cu versuri proprii și cu traduceri din Kössi Kaatra, Raul G. Tuñon, Gabriela Mistral, Ryszard Danecki, Bertolt Brecht, Florian Miroslav, Vladimir Solouhin, Rasul Gamzatov, Elisaveta Bagreana la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Familia”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Flacăra” ș.a. U. debutează în momentul postbelic cel mai potrivnic lirismului, astfel încât Chemări este o carte din care
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
lui Balzac de Ion Biberi, Nuvela clasică germană de Virgil Tempeanu, Literatura slovacă de Elena Eftimiu, Începuturile literaturii poloneze de I. C. Chițimia, Versul japonez de Ana Xenofon ș.a. Se fac traduceri din poezia lui Horațiu, Ovidiu, La Fontaine, Baudelaire, Verlaine, Mistral, Petőfi și din proza lui Walter Scott, Edmondo De Amicis, Wladislaw Reymont. Numărul 6-7/1942 este dedicat lui Ion Petrovici. Revista mai publică un articol al lui Liviu Rebreanu, intitulat Geneza romanului meu „Adam și Eva” (4/1942), scrisori inedite
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
asupra autorului său preferat - André Chénier. A mai tradus din Teocrit, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier, Jean Reboul, Adolphe Belot, François Ponsard. Pentru transpunerea în românește a Cântului IV din poemul Mirèio al lui Frédéric Mistral a fost premiat în 1882, la Jocurile Florale de la Forcalquier, de mișcarea literară provensală. SCRIERI: Aegri somnia, Iași, 1876; Versuri, Iași, 1890; Povestea vulpei, București, 1903. Traduceri: La Fontaine, Filemon și Baucis, Iași, 1874; Boileau, Arta poetică, Iași, 1875; [André
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
Baucis, Iași, 1874; Boileau, Arta poetică, Iași, 1875; [André Chénier, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier], în Traduceri, Iași, 1875; [André Chénier, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Jean Reboul, Théophile Gautier, Boileau, Frédéric Mistral, François Ponsard], în Traduceri, Iași, 1890. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, II, 56, 258-276; Gr. G. Tocilescu, „Versuri”, „Traduceri”, AAR, partea administrativă, t. XIII, 1890-1891; Negruzzi, Junimea, 174, 181, 205-208; Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimpurane, București, 1893, 117-132; Maiorescu, Critice, III
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
Arte Frumoase din București. Absorbit de activitatea didactică, în cele două decenii interbelice se manifestă publicistic intermitent, de preferință în „Convorbiri literare”, cu note și studii, rareori cu poezii proprii și cu traducerea completă a poemului Mirèio al lui Frédéric Mistral, din care tatăl său transpusese doar Cântul IV. Mai tipărea primele două volume din lucrarea Istoria artei de la începutul creștinismului până în secolul al XIX-lea (1925-1937), reeditate în 1940, când se anunțau și următoarele cinci, dar care nu au mai
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
1940, când se anunțau și următoarele cinci, dar care nu au mai apărut. În stadiu de proiect au mai rămas un volum de versuri - Poezii nouă - și cele ce ar fi cuprins tălmăcirile piesei lui Augier și a poemului lui Mistral. Înregimentat mișcării sămănătoriste și apreciat de N. Iorga, N. este, în fond, un emul întârziat al tânărului V. Alecsandri. Dragostea pentru meleagurile natale (zugrăvite în ciclul Moldova), nostalgia după gloria lor de altădată - „Când Moldova era-n floare” -, evocată într-
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
mijloacelor de exprimare nu mai are minima cauțiune a „naivității” vîrstei literare. Incapabil să-și lărgească partitura, N. va căuta să aducă unele modulații noi, utilizând, cu rezultate mediocre, sonetul sau oda alcaică ori împrumutând din inspirația altor maeștri (Carducci, Mistral). Recursul la metrul antic este, în schimb, întrucâtva mai fericit în poemul Rugăciunea în codru, solemnitatea lui sugerând mai bine cutremurarea în fața iminentului ceas de cumpănă al istoriei, care va fi, pentru neamul românesc, războiul mondial. Versiunile din volumul Traduceri
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
Versiunile din volumul Traduceri (Victor Hugo, André Chénier, Alfred de Vigny, Leconte de Lisle, J.-M. de Heredia, Teocrit) sunt deocamdată exerciții de școlar silitor, însă mai târziu experiența își spune cuvântul, încât tălmăcirea integrală a epopeii provensale a lui Mistral este meritorie. SCRIERI: Phidias și Parthenonul, Iași, 1911; Idealismul și realismul în artele plastice, Iași, 1912; Impresionismul și neoimpresionismul, Iași, 1912; Însemnătatea culturii artistice, Iași, 1912; Poezii, Iași, 1915; Ritmuri și rime, Iași, 1915; Rugăciune în codru, București, 1915; Schiță
NAUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288376_a_289705]
-
domnitorului Gheorghe Bibescu. Bunica paterna, Zoe Mavrocordat, dobândise prin adopție numele Brâncoveanu și Basarab. N. primește în casa o instrucție umanista (tatăl îi preda istoria), rafinată în contactele cu numeroase personalități artistice și diplomatice care frecventează familia; printre acestea, Frédéric Mistral, Sully Prudhomme, Ignace Paderewsky sau viitorul rege al Angliei, Eduard VII. Mama, pianista de virtuozitate, o pregătește pentru această carieră și, la opt-nouă ani, fetița execută furtunos piese de Beethoven, Mozart, Chopin, Mendelssohn. E însă egal înzestrata pentru desen și
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Dintre lecturile copilăriei și adolescenței, cu amprenta în cele ce va scrie, nu pot fi omiși Pascal, Chateaubriand, Lamartine, Francis Jammes și Verlaine. La treisprezece ani se vădește total confiscată de muză poetica și compune două albume de versuri. Frédéric Mistral vede în mica autoare o viitoare scriitoare de geniu. Integrându-se, prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles (1897), unei străvechi familii franceze, vă întreține un salon reputat prin aristocratismul de blazon și valori, dar și prin nonconformismul opiniilor și
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
incluse în rubrica intitulată „Cărțile”, critica literară este cvasiabsentă, în schimb P.m. cuprind câteva comentarii eseistice pe teme filosofice sau de ideologie socială. Se publică traduceri din Serghei Esenin (poemul Cățeaua, în versiunea lui George Lesnea), Giovanni Papini (Gog), Frédéric Mistral (Mirèio) și interviuri cu Ionel Teodoreanu, Ștefan Ciubotărașu ș.a. Alți colaboratori: Em. Serghie, Șt. Dimitrescu, Const. Argeșanu, N. Țațomir, Titus Hotnog. I.M.
PAGINI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288621_a_289950]
-
din Ce-i de făcut?), Paul Lafargue, Alphonse Daudet, E. Fournière, apar în „Românul”, „Lumea nouă” sau „Munca”. Și în volumele proprii, poetul face loc, cu larghețe, traducerilor din Lamartine, A. de Musset, M. Guyau, H. Murger, Ed. Rostand, Fr. Mistral, S. Prudhomme, P. Déroulède, M. Maeterlinck, Verhaeren, Verlaine; alte echivalări, după V. Hugo, J. Richepin, Marc Monnier, André Dumas, E. Hollande, A. Samain, se păstrează în periodice. Traduce, de preferință, din simboliștii francezi; speră a da, la un moment dat
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
M. Kogălniceanu, M. Eminescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, T. Maiorescu, St. O. Iosif, O. Goga, M. Sadoveanu. Sunt publicate și traduceri din H. Chr. Andersen, Frații Grimm, I. S. Turgheniev, L. N. Tolstoi (în tălmăcirea lui Liviu Rebreanu, 1913), Fr. Mistral, H. Sienkiewicz ș.a. Un sector important îl constituie cel de folclor și etnografie, vizând nu doar spațiul românesc, ci și altele (Elveția, Cehoslovacia, Lituania, Franța, Germania, Rusia). E.O.
CALENDARUL ASOCIAŢIUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286022_a_287351]