5,342 matches
-
și-a îngrijit întotdeauna sănătatea, nu l-a tentat alcoolul, nu fumează, nu a fost niciodată un gurmand, a mers foarte mult pe jos, iată secretul longevității și agerimii sale. Visul american, în sfârșit, realizat! Afacerile personale ale lui nea Mitică au prins contur de-abia după ce a ajuns pe pământul american, după o îndelungă perioadă de peregrinări și acumulări substanțiale în materie de viață și conduită, de cunoștințe despre mersul și conducerea unei afaceri și nu în ultimul rând după
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
de timp. Sobelman, văzându-i ambiția și seriozitatea i-a promis că dacă până la Crăciun va reuși să realizeze un anumit profit, îl va ajuta să aibă propriul său hotel. La data scadenței, nu mică a fost surpriza lui nea Mitică văzând că evreul își ține promisiunea și îi dă astfel posibilitatea să devină proprietarul unuia dintre motelurile lui, acordându-i un sprijin neașteptat. „O, da, NOROC!” Într-una din zilele în care l-am lăsat la hotel, după o întâlnire
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
casa unui prieten bun, pe nume Vasile Tudoran. Vasile i-a mulțumit toată viața. Măi, Mitică, dacă atunci nu cumpăram casa aceea de la tine, nu ajungeam să-mi fac niciodată casa pe care o am acum - îi spusese lui nea Mitică, pentru că vânduse la rândul său casa la un preț mult mai mare decât prețul de achiziție. Dumitru Sinu consideră că nimic nu este la voia întâmplării. Oamenii pe care i-a întâlnit și împrejurările în care s-au întâmplat lucruri
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_cap_xxvi_partea_a_doua_.html [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
de geografia sacră a cestor ținuturi. Dacă pământul nu este decât o oglindă a cerului, după această geografie, să observăm că lanțul Carpaților are forma constelației Dragonului, cu capul în Platoul Boemiei, corpul (inima) în Carpații noștri și din perspectivă mitică, motivul opririi daco-geților în acest platou „sacru” este coada în Balcani. Polul cerului care se găsește în spira principală a corplui Dragonului, proiectat pe pământ apare în platoul transilvan, determinând aici un important centru spiritual”. 2. Iată deci, Dacia a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și reveriile alături de Cervantes. În ce privește apariția lui Pan, Venus ori Ares, observație de minuțiozitate a criticului, noi o explicăm drept resuscitare în reveria estetică a unor resurse ale limbii: „dispozițiile mitice” și „saturația de mitologie” (R. Barthes arată, în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
ori Ares, observație de minuțiozitate a criticului, noi o explicăm drept resuscitare în reveria estetică a unor resurse ale limbii: „dispozițiile mitice” și „saturația de mitologie” (R. Barthes arată, în „Mythologies”, Paris, Seuil, 1970, p. 215, că limba are „dispoziții mitice”, iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
iar L. Wittgenstein observa, apud J. Bouveresse, „Herméneutique et linguistique”, Paris, Eclat, 1991, p. 74, că limbajul nostru este „saturat de mitologie”). În demersul de a pune în limbaj, de a aduce la discurs experiența onirică, spiritul poetic suscită fondul mitic, mitologic al limbii: pe acest palier, forța visului nu este îndeajuns pentru a anestezia, amortiza, neutraliza inducțiile mitico-mitologice ale limbii. Cu alte cuvinte, pe acest palier limba domină reveria, declanșând în reverie impulsuri lingvistice. Când visul i se adresează, limba
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
spiritul poetic este bruiat în formulare de fondul său lingvistico-cultural. Presiunea culturii este mai puternică decât visul, dar ea, paradoxal, este întoarsă ca o formă de stimulare a forței visului. Ceea ce se opune visului face visul și mai puternic. Emergențele mitice și mitologice reprezintă în relația reverie-limbaj un fel de „a te lua gura pe dinainte”: apariția în lirică mai mult a limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
un baston, la bătrânețe sau după un accident. Dat fiind că mitologia pune în gura Sfinxului ghicitoarea „care dintre animale umblă în 4 picioare, apoi în 2 și în final cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care si-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu propria mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
să prelucreze piatra din care a făcut cuțite și topoare. Pădurea a fost învinsă de om prin „coada de topor”. Puteți să o luați la propriu sau la figurat. Militarismul cu etica și onoarea sa este atestat tot din perioade mitice în care a luat forme aproape ca cele actuale. Meseriile apărute treptat necesitau o instruire de forma uceniciei care, cu timpul și ajutorul Bisericii, a devenit școală. Astăzi tehnica și științele au depășit orice închipuire. Totul până la ban! Odată cu apariția
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
o semnificație mult mai adâncă, ducând cu gândul la unele ritualuri arhaice și la obiceiuri perpetuate din antichitate. Taurul a fost animalul totemic al multor popoare din bazinul mediteranean. Hitiții și arameii îl divinizau, pe post de simbol al fecundității mitice, al puterii supranaturale a zeilor. Cretanii culturii minoice practicau un ceremonial cu o scenografie elaborată, care prevedea mișcări complicate de eschivă și sărituri peste taurul în plină alergare. Perșii obișnuiau să-și „boteze” novicii proaspăt inițiați cu sângele unui taur
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fiesta-total/ [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
tină,/ vor înflori în cimitir, deasupra noastră ghiocei./ Azi ninge, mâine va ploua, apoi va fi o zi senină,/ Va mirosi a liliac, a caprifoi și-a flori de tei.” (poezia “Doar o viață de om” pag 37). Panteism păgân, mitic. La nivelul imagistic și la cel expresiv , poate și din cauza explicitării și a utilizării unor stereotipii biblice, poeta crează ceea ce este de dinainte văzut și știut. Există însă și poeme unde depășește banalitatea biblică și sare din tipar, cum se
MAICĂ POEZIE de SIMION BOGDĂNESCU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/simion_bogdanescu_1426135430.html [Corola-blog/BlogPost/365522_a_366851]
-
șirul evenimentelor similare), a fost organizată de către Bogdan Banu, președintele ASTROM, încurajat de comunitatea La Blouse Roumanie. Iată că zilei de 24 iunie, zi în care în mitologia românească sarbătorim Noaptea magică de Sânziene când se deschid cerurile și făpturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefăcătoare omului, dansează hore prin grădini, în timpul zilei și a nopții, i s-a adăugat un nou eveniment „menit să promoveze și să păstreze iia - acest simbol al culturii și spiritualității românești”. Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
personificate de zeități ale “thassalocraților” Eladei, Feniciei (“oamenilor mării”), Cartaginei sau Vikingilor (”oamenilor nordului”) care au deținut sau aveau legătură, fiecare la timpul lor, cu supremația asupra întinderilor marine. Eram îndrăgostit de Afrodita, mă simțem “împuns” până la sângerare de tridentul miticului Poseidon și mă “expunea” gata “tranșat”, pe o tarabă - “scufundat” într-o amforă cu vin și mirodenii, pe un petec de mal al unei factorii de la Pontului Euxinus - grecii de la Histria, pe prețul insignifiant de o drahmă, pentru impolitețea de
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_cu_oceanul_pacific_la_san_francisco_.html [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
citită ca un roman de familie, întrucât autoarea urmărește istoria femeilor din neamul Botenilor de-a lungul a trei generații, din perioada interbelică și până în actualitate. Destinele personajelor sunt examinate într-o succesiune de evenimente cu mare încărcătură simbolică sau mitică. În fond, narațiunea este subordonată câtorva simboluri, semnificative, în opinia doamnei Carmen Alexandrina. În zodiacul chinezesc, apa înseamnă viață, deoarece stăvilește setea, dar aceasta înseamnă și instabilitate. Apa poate lua forma aburului (a aparențelor), a viiturii (atunci când tăvălugul istoriei îngenunchează
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
celor care au legătură cu groapa, prin faptul de a o fi săpat, a se preface că nu o văd ori a-i da ocol ca să spioneze pe cine-o descoperă. Cu Răzvan Dumitrescu nu se poate așa! Din timpuri mitice, până la vremea contemporană, bietul neam românesc a avut mereu a face cu cei fără curățenie morală care nu păzesc de lupi țara aceasta de mioare! Răul înaintează necontenit, ca apa, rupându-și vadul de-a curmezișul conștiinței unora, spintecând nădejdea
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442982163.html [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
calea de a pleca într-o lume mai bună și mai civilizată, dar nu să schimbăm ceva din trecutul lor. Am constatat uneori, lecturând cartea, că, deși tristețea aduce cu sine plânsul, întrând în empatie cu personajele prin intermediul lui nea Mitică, scriitorul Octavian Curpaș întâlnește sentimentele acestuia, care se simte înțeles. Important este pentru cititor să verifice dacă propriile proiecții corespund realității, astfel încât să evalueze pe cea a fiecărui personaj din carte, ceea ce va duce la o înțelegere mai profundă a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN D. CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_de_octavian_d_curpas.html [Corola-blog/BlogPost/341708_a_343037]
-
bea așa nectar, De nu mai multe halbe, Măcar un biet pahar. În sala cu mese multe și canapele de catifea roșie așezate de-alungul pereților, „berarul” Caragiale își primea amicii cu voioșie. De anul nou 1902 scoate o broșură cu mitică pe care o distribui în local cu urarea: „Autorul roagă respectuos pe onor. Clienți ai lui Gambrinus să primească astă cărticică în dar pentru Anul nou 1902 și le urează la mulți ani cu cele dorite.” Scârbit de viața din
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_berarul_de_la_bene_bibenti_ion_ionescu_bucovu_1351096222.html [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_cu_timpul_elisabeta_iosif_1329850758.html [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
cu măști și costume din epoci de mult apuse,în zile de sărbătoare sunt organizate parade, de caruri alegorice, cu personaje mascate în eroii din povești vechi, sau filme cum ar fi spre exemplu:familia Adams,Cenușăreasa și alte personaje mitice sau eroi de legende... Sunt făcute de mari firme,cu scop de promovare a produselor și cu scop publicitar. Defilarea se face în ritmuri vesele ale muzicii instrumentale a cântecelor cântăreților ambulanți care defilează în urma fiecărui car.E un spectacol
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
ancora în viață. A înțeles că pentru a reuși trebuie să ajungă să înțeleagă mai bine, în ce mod pătrund efectele noii vieți întâlnite în viața sa personală, cum se strecoară în comportamentul său și modifică calitatea existenței sale. Nea Mitica schimbă locuri, la mare distanță, poposește în diferite orașe, țări, continente ; schimbă preocupările, dar își iubește familia și luptă pentru binele ei. De obicei, aceste schimbări induc senzația de straniu și de teamă, pe care o resimte individul în noul
RECENZIE – CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX ESTE POVESTEA UNEI VIEŢI ÎN EXIL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_cartea_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_este_povestea_unei_vieti_in_exil_.html [Corola-blog/BlogPost/348507_a_349836]
-
continente ; schimbă preocupările, dar își iubește familia și luptă pentru binele ei. De obicei, aceste schimbări induc senzația de straniu și de teamă, pe care o resimte individul în noul mediu, caracterizată prin anxietate și depresie. Nu este cazul ! Nea Mitica are un psihic echilibrat, o minte sănătoasă, este dornic de a-și așterne un drum curat în viață, bazat pe muncă și pe iubire față de ai săi și față de toți oamenii întâlniți în cale. Este foarte activ, își creează relații
RECENZIE – CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX ESTE POVESTEA UNEI VIEŢI ÎN EXIL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_cartea_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_este_povestea_unei_vieti_in_exil_.html [Corola-blog/BlogPost/348507_a_349836]
-
istoriei întronate de multă vreme în spațiul planetei Pământ. Capabilă a-și expune privirilor, cu minuția unui bătrân geometru antic, îndelung pervertita-i corporalitate bine înfiptă în păienjenișul haotic mondial al momentului și conturându-și cu nonșalanță trunchiul unei „concepții” mitice postmoderne exhaustiv descărnate de estetica superioară a ființării Omului prezent (concepție umplută până la refuz, desigur, cu faciesul sui-generis al declinului general promovat cu mare intensitate la toate nivelurile azi - cu deosebire, în sfera mediatică -), pornografia secolului XXI își dezgolește lipsită
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
să cânte în fața publicului. Omar chemă recepționera și o trimise să cumpere pentru Hayfa, cele mai frumoase și elegante rochii și accesorii pentru recitalul ei din acea seară. Dupa ce se îmbrăcase, Hayfa arăta ca regina din Saba, un regat mitic care s-ar fi aflat undeva între Etiopia și Yemen. De reținut că întotdeauna localul era arhiplin. Cu toate acestea Hayfa avea o siguranță de invidiat. Treptele de marmură albă îi așteptau pașii. Poza ei afișată afară în vitrine și
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
am uitat unii la alții, uluiți și derutați: Așa o fi, dacă zice Țuțu! Mașinal, am dus mâna la inimă să simt pulsul acelui suflet misterios. Oricum, din acea zi, m-am simțit un dac venit aici din acele vremuri mitice. Era așa de tulburătoare acea simțire...Însă, din reveria acelei fantastice stări, ne-a trezit domnul Genescu, profesorul de matematică, după ce observase lipsa noastră de la ora dumnealui. O pârâcioasă, care ne urmărise, îl aduse în locul unde eram: - De ce chiuliți, mă
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1452680388.html [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]