310 matches
-
300 14.280 520 14.800 Pregătire Liceul silvic Câmpulung Direcția silvica Suceava Moldovenesc 17. Suceava 28 Demacusa 10 7.653 915 422 0 9.000 310 9.310 Cercetare I.C.A.S., filiala Suceava Direcția silvica Suceava 18. Suceava 55 Mitoc 0 2.550 4.490 1.020 0 8.060 530 8.590 Pregătire Facultatea de silvicultura Direcția silvica Suceava Suceava 19. Timiș 11 Barateaz 289 11 7.393 679 0 8.372 490 8.862 Cercetare I.C.A.S., filiala
ORDIN nr. 949 din 19 octombrie 1999 privind aprobarea fondurilor de vânătoare ce urmează să fie atribuite unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic, precum şi a celor care sunt constituite ca rezervaţii de genofond. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126060_a_127389]
-
în așezări deschise, care ar putea fi incluse în categoria sanctuarelor datorită creațiilor artistice cu rol cultic. Ne referim la grotele din Franța, Spania, Italia, dar și la așezările de la Molodova sau Cosăuți, pe Nistru, în R. Moldova, poate chiar Mitoc și Piatra Neamț-Poiana Cireșului, cu bogate și variate obiecte de artă parietală, respectiv mobiliară, îndeosebi pe obiecte non-utilitare, dar care ar fi putut avea un scop cultic, religios, specific preocupărilor și necesităților spirituale ale acelor comunități umane. Am constatat, așadar
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Leorda 4. Corlățeni 11. Mihăileni 5. Cristinești 12. Pomîrla 6. Dresca 13. Șendriceni 7. George Enescu 14. Văculești 15. Vîrfu Cîmpului 4. JUDECĂTORIA SĂVENI cu sediul în orașul Săveni ORAȘE 1. Săveni COMUNE 1. Avrămeni 8. Mihălășeni 2. Dîngeni 9. Mitoc 3. Dobîrceni 10. Ripiceni 4. Drăgușeni 11. Ștefănești 5. Durnești 12. Știubieni 6. Hănești 13. Ungureni 7. Manoleasa 14. Vlăsinești 15. Vorniceni JUDEȚUL BRAȘOV 1. JUDECĂTORIA BRAȘOV cu sediul în municipiul Brașov MUNICIPIU 1. Brașov ORAȘE 1. Codlea 3. Săcele
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
925 23. C.S.V. Mihai Mihai Eminescu 27.868 285 702 Eminescu 24. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 27.870 225 1.179 25. C.S.V. Mihălășeni Mihălășeni 27.871 190 2.552 26. C.S.V. Mileanca Mileanca 27.872 250 1.932 27. C.S.V. Mitoc Mitoc 27.873 285 1.403 28. C.S.V. Nicșeni Nicșeni 27.874 101 699 29. C.S.V. Păltiniș Păltiniș 27.875 210 3.890 30. C.S.V. Pomârla Pomârla 27.876 279 1.977 31. C.S.V. Prăjeni Prăjeni 27.877 147 623
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
23. C.S.V. Mihai Mihai Eminescu 27.868 285 702 Eminescu 24. C.S.V. Mihăileni Mihăileni 27.870 225 1.179 25. C.S.V. Mihălășeni Mihălășeni 27.871 190 2.552 26. C.S.V. Mileanca Mileanca 27.872 250 1.932 27. C.S.V. Mitoc Mitoc 27.873 285 1.403 28. C.S.V. Nicșeni Nicșeni 27.874 101 699 29. C.S.V. Păltiniș Păltiniș 27.875 210 3.890 30. C.S.V. Pomârla Pomârla 27.876 279 1.977 31. C.S.V. Prăjeni Prăjeni 27.877 147 623 32
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Prut Motto: „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominației rusești” ( Mihai Eminescu, 1878) Cu mulți ani în urmă, mai bine de douăzeci, mergeam împreună cu alți împătimiți la pescuit, la Prut, în zona barajului de la Stânca-Costești și Mitoc, unde, prin bunăvoința grănicerilor, stăteam și noaptea, ceea ce constituia un delict. De dincolo, de peste gardul de sârmă ghimpată și de drumul străbătut de mașini militare cu grăniceri străini de locuri, de pe deal, proiectoarele sovietice ne fixau ca pe niște gândaci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
N-a cerut daune după 1989, nu s-a împăunat cu rezistența lui, n-a vorbit de rău vechiul regim, nu și-a inventat drepturi și a murit împăcat, în demnitate. Alt neștiut anticomunist a fost Ion (Ionică) Burac, din Mitocul Dragomirnei, dublu licențiat care, de asemenea, a refuzat să slujească statul comunist; a trăit pe lângă familie, în sat, a dat lecții în particular, legându-și numele, alături de preotul Octavian Burac, de reconstrucția bisericii din sat, o notat cu talent, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mersul lucrărilor, de contribuția unor credincioși la „repararea multor cărți de cult”, dar și despre răutatea și invidia unora „care m-au urât și hulit pe nedrept”. Despre Ion Burac am scris, împreună cu d-na Elena Lazarovici, în Monografia satului Mitocul Dragomirnei. Ultimii ani ai vieții i-a petrecut în azilul de bătrâni din Suceava, unde a fost vizitat, printre alții, de d-l Constantin Lazarovici. N-a cerut nimic în timpul vieții, nu cere nimic nici în moarte, dar avem datoria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ciutură n)6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicești Olt n)7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
6. Crama lui Buzescu Comuna Priseaca, satul Buicești Olt n)7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Sântandrei, Șoimi, Țețchea, Uileacu de Beiuș. BISTRIȚA- Municipii Bistrița NĂSĂUD Orașe Beclean Comune Budacu de Jos, Cetate, Dumitra, Galații Bistriței, Livezile, Mărișelu, Milaș, Șieu-Măgheruș, Șieu-Odorhei, Teaca. BOTOȘANI Municipii Botoșani, Dorohoi Comune Bălușeni, Brăești, Bucecea, Corni, Curtești, Frumușica, Leorda, Mihai Eminescu, Mitoc, Ripiceni, Văculești, Vârfu Câmpului, Vlădeni. BRAȘOV Municipii Brașov, Făgăraș Orașe Codlea, Râșnov, Rupea, Săcele, Zărnești Comune Beclean, Bod, Bran, Bunești, Cața, Cincu, Dumbrăvița, Feldioara, Hălchiu, Hărman, Homorod, Jibert, Lisa, Moieciu, Ormeniș, Prejmer, Sânpetru, Șercaia, Șoarș, Voila, Vulcan. BRĂILA Municipii Brăila
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și Tarsită, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 19/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Viorele nr. 4, bl. 22, ap. 108, sectorul 4. 133. Aghiorghiesei Costel, născut la 31 august 1952 în localitatea Mitoc, județul Botoșani, România, fiul lui Gheorghe și Aglaia, cu domiciliul actual în Austria, 5026 Salzburg, Ferdinand Raimundstr. 19/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Viorele nr. 4, bl. 22, ap. 108, sectorul 4. 134. Ioniță Marinela Cristiana
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
3. Circumscripția electorală nr. 3 Darabani Orașul Darabani Comunele: Concesti Hudesti Mileanca Păltiniș Suharau 4. Circumscripția electorală nr. 4 Săveni Orașul Săveni Comunele: Dingeni Draguseni Hănești Mihalaseni Stiubieni Ungureni Vlasinesti 5. Circumscripția electorală nr. 5 Avrameni Comunele: Avrameni Cotusca Manoleasa Mitoc Radauti-Prut Ripiceni Viișoara 6. Circumscripția electorală nr. 6 Trusesti Comunele: Dobirceni Durnesti Gorbanesti Sulița Ștefănești Trusesti Unteni 7. Circumscripția electorală nr. 7 Albești Comunele: Albești Călărași Hlipiceni Lunca Rauseni Românești Santa Mare Todireni 8. Circumscripția electorală nr. 8 Nicolae Bălcescu
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
ridicat ● - 199. George Enescu ridicat ● - 200. Gorbănești ridicat ● - 201. Hănești ridicat ● - 202. Hilișeu-Horia ridicat ● - 203. Hlipiceni ridicat ● - 204. Hudești ridicat ● - 205. Ibănești ridicat ● - 206. Leorda ridicat ● - 207. Lunca ridicat ● - 208. Manoleasa ridicat ● - 209. Mihai Eminescu ridicat ● - 210. Mihălășeni ridicat ● - 211. Mitoc ridicat ● - 212. Nicșeni ridicat ● - 213. Păltiniș ridicat ● - 214. Pomarla ridicat ● - 215. Răchiți ridicat ● - 216. Rădăuți-Prut ridicat ● - 217. Raușeni ridicat ● - 218. Ripiceni ridicat ● - 219. Romă ridicat ● - 220. Santa Mare ridicat ● - 221. Stăuceni ridicat ● - 222. Suharau ridicat ● - 223. Sulița ridicat ● - 224. Șendriceni
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Crișan Suprafață desfășurată = 849 mp Jud, Botoșani Suprafață teren = 10848 mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 124 Com. Cotusca Nr. construcții = 8 106.497 36.296.390 Sat Crasnaleuca, Suprafața construită = 513 mp Jud. Botoșani Suprafață desfășurată = 513 mp Suprafață teren = 2300 mp ────────────────────────────────────────────────────────────────────���────────── 125 Com. Mitoc, Nr. construcții = 8 106.495 74.893.813 Jud. Botoșani Suprafață construită = 420 mp Suprafață desfășurată = 575 mp Suprafață teren = 4467 mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 126 Com. Ripiceni, Nr. construcții = 4 106.496 97.723.080 Jud. Botoșani Suprafață construită = 717 mp Suprafață
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 18 decembrie 2002 privind trecerea unor imobile aflate în administrarea Ministerului de Interne din domeniul public în domeniul privat al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147284_a_148613]
-
mitocănie urbană" (lansat acum la "Bookfest" și în format album), mai trebuie subliniat ceva. E oare mitocanul termenul potrivit pentru acest exemplar bizar și respingător care ne agresează aproape oriunde? Mitocanul nu este, așa cum s-ar putea crede, locuitorul comunei Mitoc (așezare locuită încă din paleoliticul superior, azi în județul Botoșani), în ciuda unui celebru discurs al unui politruc de prin anii '80 care clamase responsabil, la deschiderea unei ședințe de analiză a muncii la CAP-ul din localitate, "stimate tovarș secretar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
condițiile unui regim eminamente ateu, dar în oarecare măsură tolerant. Așa se face că în anul revoluției 18 biserica cuprindea 000 de parohii cu aproape 000 de preoți și diaconi, aproximativ 12300 locașuri de cult, 140 așezăminte monahale (mănăstiri, schituri, mitocuri) în care viețuiau aproximativ 2600 călugări și călugărițe. Un alt moment delicat din viața bisericii ortodoxe l-a reprezentat acordul și participarea mai puțin voită la procesul de demolare și strămutare a unor biserici, unele din ele cu valoare de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
drumul județean 282 B, orientat NV-SE, (drum asfaltat),precum și de drumul județean 282 (drum pietruit),spre jud. Botoșani. Teritoriul comunei are în componența sa mai multe sate,răspândite atât pe dreapta, cât și pe stânga văii Miletinului — Iazu-Vechi, Șipote, Mitoc,Hălceni, în bazinele unor afluenți ai Miletinului - Iazu -Nou sau pe versanții săi și la contactul acestora cu șesul - Chișcăreni.(Harta nr. 2 ) Denumirea satului, ,Șipote ” derivă de la numeroasele izvoare alimentate de stratele acvifere de terasă, ce au o adâncime
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în 1830 apărea consemnarea Poșta Șipoti Vechi;în 1841 îngloba satele Chișcăreni și Cioara; în 1854 includea trupul de moșie Buhăieni, pe care îl pierdea în 1871; în 1887 pierdea o parte din teritoriu, pe care s-a format satul Mitoc (Șipotele de Jos). Prin Legea rurala din 1864 s-a format comuna Șipote, în cadrul județului Iași. În perioada 1950-1968 comuna a aparținut raionului Hârlău, iar după 1968 a revenit la județul Iași. În 1887, pe teritoriul Șipotelui de Jos, ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perioada 1950-1968 comuna a aparținut raionului Hârlău, iar după 1968 a revenit la județul Iași. În 1887, pe teritoriul Șipotelui de Jos, ca urmare a fenomenului de repopulare, după „siliștirea ― de la începutul sec. al XIX-lea, s-a format satul Mitoc. Numele acestuia semnifică o așezare formată pe proprietatea unei mănăstiri, unde locuiau temporar paznicii vitelor. (D.Chiriac, 1984). Tot, ,Tezaurul toponimic al Moldovei” (vol.I. partea a II-a),consemnează Chișcărenii ca sat în ținutul Hârlăului, înglobat în Odaia Cioara
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
amplasat de-a lungul drumului județean DJ 282, fiind primul sat la intrarea în comună dinspre Vlădeni și desfășurându-se pe o suprafață de 62ha. De-a lungul drumului județean DJ 282, între satele Șipote și Hălceni este amplasat satul Mitoc, ocupând o suprafață de 55 ha. Iazu-Nou este amplasat în imediata apropiere a satului Șipote, de-a lungul drumului județean DJ 282, spre județul Botoșani și se desfășoară pe o suprafață de 104 ha. Iazu-Vechi este amplasat în partea sudică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
relieful este un element primordial al condițiilor naturale. Dintre favorabilitățile anumitor elemente geomorfologice în relația cadru natural-așezare se poate sesiza preferința dominantă a așezărilor din cadrul comunei Șipote pentru terasele pârâului Miletin, care străbate această zonă. Astfel, satele Chișcăreni, Șipote, Iazu-Vechi,Mitoc, Hălceni sunt situate de o parte și de cealaltă a văii Miletinului,o importanță deosebită pentru aceste așezări avându-l și elementul hidrologic. Se știe că din punct de vedere al condițiilor naturale, problema apei reprezintă punctul cheie în cadrul așezărilor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt cuprinse între 5șși 25ș ), adesea afectate de procese de eroziune și alunecare. Altitudinea reliefului e, în general, redusă, caracteristică părții centrale a Câmpiei Moldovei, valorile medii fiind de 120m, cele maxime de 160-180m(dealurile Ceașca, Gavriloaia, Schinăria, Budu, Balșului, Mitoc), iar cele minime de 50-60m, în șesul Miletinului. Făcând parte din Câmpia Moldovei, relieful teritoriului Șipote are, în ansamblu, un caracter sculptural. În același timp, însă, structura geologică a imprimat reliefului anumite trăsături specifice,iar în lungul văilor au fost
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
prin modelarea versanților de către procesele denudaționale, distingându-se câteva tipuri genetice: Relieful fluvio-denudațional ( sculptural și de acumulare) este reprezentat prin interfluvii sculpturale predominant colinare (D. Urzicani, D.Budu, D.Balș, D. Solovăț),iar pe alocuri cu aspect de platouri (D. Mitoc, D .Viișoara), versanți (care acoperă aproape 2/3 din teritoriu) deschiși fie în eluvii loessoide și marno-argile sarmatice,fie în luturi coluviale și aluviuni de terasă și, respectiv, glacisuri coluvioproluviale,în general de mică extindere, atât pe stânga, cât și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.) sau nivele succesive de terase ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura specifică a modelat canale de albie minoră și canale de scurgere ale unor organisme torențiale bine dezvoltate. Acumularea fluvială se materializează în terasele Miletinului, câteva conuri de depunere aluvială și șesuri. Terasele Miletinului, etalate pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]