578 matches
-
interioare așa cum sunt prezentate în materialele documentare expuse afară. Tronul sculptat și iconostasul au fost aduse din Cipru. Pe tronul sculptat se află câteva motive reprezentative: șarpele, flori, lei heraldici, păunul cu o cruce în cioc, luna, două pentagrame, soarele, mitra episcopului, înconjurată de o sabie și de sceptru, pasărea Phoenix. Iconostasul are o pictură foarte bogată: „Pe porțile împărătești este redată tema Buneivestiri însoțită de figurile prorocilor David și Solomon. În partea de jos sunt înfățișați în mărime naturală Sfântul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și în acest an, și în toți anii care vor veni de-acum în colo. Apoi se întoarse spre Mitru, care arăta ca o statuie din cauza atenției sale la tot ce se întâmpla în jurul lui, și îi vorbi cu blândețe: - Mitre, văd că ești tare speriat de ceea ce se întâmplă aici, dar liniștește-te, dragul meu! Curierul lui Moș Crăciun te va duce acasă, la Veronica și la copiii tăi, după ce eu și cotanele vom pleca împreună cu acești moși hidoși, care
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
se părea că sunt insuportabile, viscolul începu să arunce cu troienele de zăpadă în colivie și în ei. În același timp, cum toate erau din nou bune și frumoase în lăcașul lui Moș Crăciun, acesta îi spuse lui Mitru: - Acum Mitre, tot răul a trecut, așa că vei ajunge liniștit acasă, alături de curierul meu. - Mulțumesc Moșule drag! Abia aștept să ajung acasă, și abia aștept să povestesc tot ce-am pățit. Pot să povestesc și despre moșii cei negri și urâți? Și
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
va trebui să povestești despre mine, și dacă ai avut parte de această soartă, de a-i cunoaște pe Moș Gerilă și ai lui, pe cotane și mai ales, pe îngerii-străjeri care au coborât din acea stea, atunci povesteste tot, Mitre. Tot Brăneștiul să știe că în Pădurea Soarelui, vine în fiecare an, Moș Crăciun cu cadouri pentru toată lumea. Se mai îmbrățișă o dată cu moșul cel nemuritor, apoi se urcă pe sanie, alături de curierul care se urcase deja și-l aștepta. După ce
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
crucea și paramanul. Eu mă voi întoarce în sânul pământului ca monah. Slujba înmormântării există pentru copii, mireni, preoți, monahi. Arhiereii sunt înmormântați cu slujba monahilor; în acest veșmânt îngeresc de monah ne vom prezenta în fața lui Dumnezeu. Omoforul și mitra arhierească trebuie să se aștearnă peste voturile monahale și asceza. De asemenea arhierei are nevoie Biserica Lui Iisus Hristos! - Care este rolul părinților duhovnicești, în sensul cel mai înalt al cuvântului, în viața unei Biserici? - Am rezistat - nu se pot
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
integra în catolicism, ci mai cu seamă din cauza gândirii bizantine, ce vedea diferit conceptul de universalitate. Sunt sugestive cuvintele declarate în mod public de marele duce Lucas Notaras: Este preferabil să vedem că domnește în orașul nostru turbanul turcilor decât mitra latină” [5] . După Constantinopol, în anul 1456 Atena era ocupată de otomani, iar Parthenonul, ce fusese timp de o mie de ani o biserică creștină închinată Fecioarei, devenea, ca și Sfânta Sofia, moschee. Creștinii ortodocși, monofiziții, armenii și chiar evreii
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
profund de la mirajul copilăriei la maturitate, odată cu vârsta spirituală pe care Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit-o, dar nu în cadrul cursurilor și pregătirii teologico-masonico-scientiste, care te programau executant, servitor, popă de țară, adică supus austriac întru totul pricopsiților Ciocoi cu mitră sau „ proteinelor timpurii”, cum le spune Dan Puric, de pe Moșia lui Dumnezeu, ci când mi s-a revelat Jertfa cea mare și sfântă a Națiunii dacoromâne, chiar din Zorii nașterii ei și apoi pe tot parcursul istoric al chemării și
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
lone, lonely, alone „singur, stingher“ ~ luna. Sunt și numerale mai greu de explicat. - sl. edin e legat de magh. egy < ég sau de chin. tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie de un nume al soarelui (moș, mus, Mitra), căci știm că de aici vine și alb. mi „șoarece“, ca și etruscul mi „eu“, ebr. mi „cine“. În concluzie, în cele mai multe limbi numeralul „1“ provine din numele cerului. În favoarea acestei idei pledează și faptul că protosumerienii indicau cifră „unu
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
sân „astru diurn” (Olanada). Magh. harom „3“ credem că e iran. hor, hâr, hvar „soare“ + -m „acesta, al meu, de care vorbesc“. Dar i.e. *treies se compară cu semitic terah „luna“, cu zeița japoneză a soarelui Amaterasu, cu zeul soarelui Mitra, cu berberul itri „stea“, v. ind. țară = star (i.e. *aster „stea“). Deci „trei“ a însemnat, la origine, „soare, luna ori stea, astru“! Așadar semit. tlt „3“ se compară cu latinescul stella, arm. astl, tl + -ț sufix de feminin. Nu credem
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
viral, cu cele ,,de scandal”, cu cele superficiale. Veți observa că ultimele atrag mai multe comentarii și vizualizări decât celelate. Căutați informațiile despre lucrarea bună a vreunui duhovnic sau a unui arhiereu, și comparați-le cu cele în care vreo mitră este terfelită în noroi sau numele unui părinte este defăimat în toate felurile - vă veți încredința că acestea din urmă stărnesc cel mai mult interes. Un alt test practic al faptului că invertirea Intrnetului cu rolul magic de ,,de dezvăluitor
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
bisericii mari și paraclisului, având hramurile „Naș �te �rea Dom �nu �lui și Toți Sfinții Români“ și, respectiv „Toți Sfinții din Palestina“, printr-o slujbă paralelă. Altarul principal a fost sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de Înaltpreasfințitul Părinte Mitro �po � �lit - Daniel al Mol �do �vei și Bucovinei, actualul Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, și de către Mitropolitul Ni-colae al Banatului, totodată și de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Altarul Paraclisului a fost sfințit în ace �eași
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Astăzi sfântul Nicolae este considerat patron și protector al copiilor, întruchipând o sărbătoare a dragostei, speranței, bunătății și generozității. O serie de simboluri ne ajută să-l recunoaștem pe Sf. Nicolae. Ele s-au dezvoltat din povestirile cele mai populare: Mitra - acoperământ al capului în formă de cupolă, purtat de episcopi. Toiagul - simbol al păstorului peste popor. Trei bile de aur - reprezintă zestrea acordată fecioarelor; sunt folosite mere sau portocale pentru a simboliza darul. Monedele de aur sau punguțele - altă modalitate
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
Gabriel Cotabiță nu are o singură melodie pe care să nu dorească acum să o fi cântat vreodată, sau poate că are, dar ceea ce a rămas, e operă! Curat și limpede, cântecul glăsuit de interpretul Gabriel Cotabiță poartă o imaginară mitră de pontif, căci acest cântec nu e doar spirit, e un învățător spiritual pentru cine este atent și aude bunătatea sunetului vocii cântărețului care e lecție, se poate spune, de muzică! Nu este ușor de cântat inteligent, lăsând numai harul
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]