129 matches
-
secundară disfuncției diastolice VS cu creșterea presiunilor de umplere, dar și a modificărilor morfo-funcționale de parenchim și vase pulmonare; -scleroza și calcificarea valvelor mitrală și aortică, calcificări de inel valvular, cu apariția mai frecventă a stenozei aortice și a insuficienței mitrale degenerative; insuficiența aortică este în schimb consecința dilatării rădăcinii aortei; -poate apărea zgomot 4 (consecința creșterii umplerii ventriculare tardive pe seama contracției atriale), iar 50% dintre vârstnici au suflu sistolic gradul I -II (37); -flux coronarian normal în repaus în absența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
la copil și adolescent (dedublarea zgomotului II). In ansamblu se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept este mai scurtă decât a celui stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
decât pe căile consacrate ale sistemului excito-conductor, până la nivelul ventriculului stâng (fig. 20.2). Astfel, ventriculul drept se va contracta înaintea celui stâng, rezultând ceea ce poartă numele de dissincronism interventricular. Valva aortică se deschide mai târziu decât cea pulmonară, iar mitrala mai târziu decât tricuspida. Durata de umplere a ventriculului stâng se reduce. Dar problemele majore sunt datorate unui alt aspect al dissincronismului: cel intraventricular. Sistola prezintă o primă fază, care decurge la un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
închiderii valvei mitrale, mixând astfel nefiresc sfârșitul diastolei cu începutul sistolei. Deși realizată cu consum energetic (practic însă pierdut pentru rezultatul final al contracției, care ar fi trebuit să fie ejectarea sângelui în aortă), această contracție septală nu poate închide mitrala, dar contribuie la întinderea peretelui lateral al ventriculului stâng, la care impulsul contractil nu a ajuns încă, întrucât viteza de deplasare prin miocard este mai lentă decât cea prin sistemul excito-conductor (fig. 20.3). În a doua fază a sistolei
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă în cazul dissincronismului, dispare prin CRT, ducând la coaptarea normală a
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
perioadei de spitalizare este bună. INSUFICIENȚA MITRALĂ DIN CARDIOPATIA CORONARIANĂ Insuficiența mitrală apărută în cursul bolii coronariene, în urma unui IMA poate avea între cauze ruptura unui mușchi papilar, a unei inserții de cordaj la pilier sau datorită pierderii competenței valvei mitrale ca urmare a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a tulburării de contractilitate a peretelui ventricular posterior de cauză ischemică. Identificarea uneia din cauzele de mai sus justifică denumirea de insuficiență mitrală ischemică. Dacă apare precoce, după un IM acut și este severă, aceasta se definește ca o insuficiență mitrala ischemică acută, iar dacă devine manifestă ulteriror, insuficiența mitrală este ischemică cronică. Uneori insuficiența mitrală este inconstantă, variază în raport cu modificarea contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
stenoză severă (> 75%) de un singur vas coronarian și 3 din 14 pacienți au prezentat leziuni pe 3 vase. INSUFICIENȚA MITRALĂ CRONICĂ DIN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Ruptura parțială sau infarctul mușchiului pilier, fără ruperea totală a acestuia, duce la o insuficiență mitrala mai puțin severă, pacienții putând supraviețui timp îndelungat. Porțiunea de țesut necrotic este înlocuită cu țesut cicatricial în 4-6 luni, iar în cazurile cronice, porțiunea de cicatrice retractată nu poate fi distinsă de ruptura idiopatică a corzilor tendinoase. Ca rezultat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
la copil și adolescent (dedublarea zgomotului II). In ansamblu se oferă mai mult timp ventriculului drept să expulzeze sângele, deoarece forța sa de contracție nu este la fel de mare ca a celui stâng. Astfel, valva tricuspidă se închide mai târziu decât mitrala, valva pulmonară se deschide mai devreme decât a aortei, contracția izovolumetrică a ventriculului drept este mai scurtă decât a celui stâng (ca și relaxarea izovolumică de altfel), iar perioada de ejecție este mai lungă (valva pulmonară se închide mai târziu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
consecințele sale [1]. În plus, în timp, VS scade în dimensiuni datorită fluxului sanguin diminuat prin valva mitrală. - Insuficiența ventriculară dreaptă apare în cadrul hipertensiunii pulmonare, când VD devine insuficient producând hepatomegalie, turgescență jugulară, edeme periferice, ascită, oboseală [1]. Semnele stenozei mitrale au fost descrise ca: - scăderea amplitudinii pulsului, fibrilația atrială, șoc apexian vizibil; - zgomotul I (S1) accentuat - stenoza limitează închiderea spontană a valvei mitrale, valva rămâne deschisă până la închiderea forțată a acesteia de către sistola ventriculară; tardiv progresiunea stenozei împiedică funcționarea valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
embolii antecedente) - Leziuni valvulare și coronariene asociate - Hipertensiune pulmonară severă, insuficiență cardiacă în antecedente Tratamentul chirurgical este eficient în: - eliminarea simptomelor - prelungirea duratei de viață la bolnavii simptomatici. Acesta constă în: - valvuloplastie mitrală pe cord-deschis sau - înlocuire valvulară mitrală. Valvotomia mitrală pe cord închis cu dilatator transventricular poate fi indicată la bolnavi tineri cu valve suple, fără fibroză sau calcificări. În era valvotomiei mitrale percutane, valvotomia chirurgicală pe cord închis, dar mai ale comisuroliza digitală nu-și mai are justificare, deși
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
oprit se deschide AS orizontal la nivelul șanțului interatrial drept. Un acces mai facil este obținut în unele cazuri de accesul transeptal biatrial sau cel superior. În prezența aderențelor pericardice mai ales posterioare, eliberarea acestora „la vedere” facilitează mobilizarea valvei mitrale intraatrial stâng, spre operator. Explorarea valvei mitrale este un moment crucial pentru decizia intraoperatorie de reconstrucție sau înlocuire a valvei. Se examinează și apreciază dimensiunile inelului mitral, aria valvulară, dimensiunile și pliabilitatea valvulelor anterioară și posterioară, starea comisurilor valvulare, cordajele
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
evalure periodică clinic și ecocardiografic pentru observarea evoluției bolii și prevenirea complicațiilor. INSUFICIENȚA MITRALĂ Insuficiența mitrală (IM) reprezintă pierderea competenței orificiului mitral în timpul sistolei ventriculare cu regurgitarea sistolică, retrogradă de volum, a unei fracțiuni din debitul sistolic al VS. Insuficiența mitrală este produsă de lipsa de coaptare a valvulelor mitrale care permite regurgitarea sistolică în AS. În clasificarea CARPENTIER, IM rezultă din mobilitatea valvulelor, fie excesivă (prolaps de valvulă sau „flail leaflet”), restricționată (adesea reumatică) sau normală (adesea IM ischemică sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
evolutivă. Aceasta se efectuează prin anamneză (pusee febrile în antecedente) și în mod special probe de laborator (VSH, leucocitoză, fibrinogen crescut, proteina C reactivă prezentă); 5. diagnosticul complicațiilor: tromboze (intracardiace, periferice) și embolii, tulburări de ritm, insuficiența cardiacă etc. STENOZA MITRALĂ Este cea mai frecventă dintre valvulopatii și este mai frecventă la femei. Stenoza mitrală reprezintă afectarea valvei mitrale ce produce un obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor cardiace: -zgomotul I palpabil - clacment de închidere al mitralei; -zgomotul II palpabil - clacment de închidere al pulmonarei. - palparea suflurilor -freamăt presistolic; -freamăt diastolic, la vârf. 3. Percuția cordului - matitatea se mărește la stânga, la dreapta, în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în sus (numai în jos nu) prin hipertrofia - dilatația AS-VD-AD. 4. Auscultația - zgomot I accentuat la vârf, datorită fibrozării, îngroșării valvelor mitrale și a cordajelor; - zgomot II accentuat la focarul pulmonarei, uneori dedublat, datorită hipertensiunii pulmonare; - clacment de deschidere al mitralei - un zgomot scurt, sec care se aude după zgomotul II și se datorește deschiderii zgomotoase a valvei mitrale sclerozate - „oblon bătut de vânt”; - uruitura diastolică - se aude mai bine la începutul diastolei, în decubit lateral stâng și după efort, este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau insuficiență ventriculară stângă; - suflu presistolic este continuarea uruiturii și se datorește contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
contracției atriale (sistolei atriale). Dispare în fibrilația atrială prin dispariția sistolei atriale. Examinări paraclinice [10, 20] - Fonocardiograma - evidențiază uruitura diastolică după zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei. Cu cât intervalul între zgomotul II și clacmentul de deschidere al mitralei este mai scurt, cu atât stenoza mitrală este mai strânsă; - Examenul radiologic al cordului - cord de configurație mitrală; - în PA - arcul mijlociu stâng este bombat prin dilatarea arterei pulmonare și a urechiușei stângi a AS și dublu contur al marginii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la apex; -iradiază spre axilă; -timbru aspru - „în țâșnitură de vapori”; -se accentuează în decubit lateral stâng/ dorsal, expir. Uneori suflul sistolic din insuficiența mitrală poate avea și alte caractere - iradierea suflului median și spre bază apare în interesarea valvei mitrale posterioare; suflu protomezosistolic - în insuficiența mitrală funcțională; prezența de clic telesistolic - în prolapsul de valvă mitrală; suflurile muzicale sugerează ruptura de cordaje. - uneori zgomot III prezent - umplere protodiastolică crescută. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] - Examenul radiologic - dilatarea atriului stâng, HVS; - în fază
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolic de ejecție pulmonară. Zgomotul 2 poate fi precedat de un clic mezosistolic în spațiul 3 intercostal stâng cu 0,14-0,16 secunde datorat probabil dilatării arterei pulmonare. Uneori pot apărea o accentuare a zgomotului 2, clacment de deschidere a mitralei, suflu protodiastolic în spațiul 2 intercostal stâng. Alte semne prezente: pulsații în furculița sternală, impuls ventricular stâng, pulsații arteriale periferice anormal de ample și egale la toate nivelele, tensiunea arterială diferențială mare ce crește în cursul efortului [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
convenționale și al celei Doppler indexul de masă ventriculară stângă (IMVS) și gradientele de presiune transvalvulară aortice. Calcificările aortice au fost prezente la 78% dintre pacienții uremici, asociate cu stenoza aortică la 8% și cu insuficiență aortică la 29%. Calcificările mitrale anulare au fost mai puțin exprimate (26%), iar 33% dintre pacienți prezentau regurgitare mitrală. HVS a fost evidențiată la majoritatea pacienților (77%). IMVS crescut, ca măsură a HVS, a fost semnificativ mai frecvent la subiecții cu calcificări aortice, nu și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de succes și complicațiile (embolie sistemică, IMA, hemopericard, regurgitare severă) depind de experiența echipei operatorii și starea pacientului. Prezența trombului mitral sau regurgitare mitrală + 2 contraindică acest procedeu. Protezarea valvei mitrale Înlocuirea valvei mitrale reprezintă metoda chirurgicală prin care cuspele mitrale, cordajele modificate patologic, fibrozate, aglutinate sunt excizate și înlocuite cu o valvă mecanică sau biologică. Înlocuirea valvei mitrale se face prin abord clasic, respectiv sternotomie mediană cu ajutorul CEC, sau prin toracotomii minime drepte asistate videoscopic, folosind sistemul Heart Port. Valva
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
apariția simptomatologiei caracteristice: astenie, dispnee, ortopnee, accese de dispnee nocturnă, palpitații, edeme periferice. 25.2.2.2. Evoluția naturală Evoluția Im se poate întinde pe decenii până la apariția decompensării, prognosticul fiind determinat de etiologia, severitatea regurgitării și funcția VS. Insuficiența mitrală acută este prost tolerată, cu prognostic nefast în absența intervenției chirurgicale. Odată instalată decompensarea, riscul operator crește, fiind direct corelat cu rezultate postoperatorii nefavorabile. Dilatarea AS și FA cresc la 10-20% incidența complicațiilor embolice cerebrale și periferice, mai ales la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]