424 matches
-
Tudor a declarat că cei care au organizat congresul PRM la Alba Iulia sunt "niște impostori" "Au trimis niște securiști pensionari care nu reprezintă pe nimeni. Cum n-am avut ce să le mai ofer au făcut complotul bubei. Ce mizerabili am crescut la sân! Dar nu-i nimic, o să dau cu ei de pământ! E ca și cum distinsa judecătoare ar fi debarcată de două liftiere, două femei de serviciu și un șofer. Nu se poate așa ceva! Am făcut dovada că respectăm
Scandal la tribunal. Vadim Tudor contestă excluderea din PRM by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36009_a_37334]
-
gest protectiv, ca nu cumva femeia să-i strecoare vreo literă în spațiile albe. „Nu mai e mult și-o să vină mama. Șiatunci om pune toate m-urile la locul lor...” Liliana, ce amintește, nu știu de ce, de Cosette din Mizerabilii, simte absența mamei „ca un nor des și înecăcios și în jurul ei crescuse un zid de apăsătoare tăcere...”. Se simțea străină și umilită, tot timpul trebăluia în primul rând pentru ceilalți din casă, trebuia să răspundă mereu „ordinelor” primite (făcea
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
rece”, carteziană, raționalistă (și, în paranteză fie spus, credulă), deja sedimentată de prestigiul comentariilor anterioare. Că Baudelaire ar fi vrut cu totul altceva rezultă dintr-o minuțioasă analiză a raporturilor (la suprafață, extrem de cordiale) dintre acesta și Hugo. Cronica la Mizerabilii e scrisă à contre coeur. Cu adevărat, nu i-a plăcut romanul, pe care, în corespondența privată l-a blamat pentru ecumenismul dulceag. Unei amabilități hugoliene (jungamus extras), Baudelaire îi răspunde, in petto, cu oarecare insolență: „Asta, cred eu, nu
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
ne unim mâinile pentru a salva neamul omenesc. Dar mie mi se rupe de neamul omenesc, iar el nu și-a dat seama de asta»” (p. 210). Pe Baudelaire, benevolența aceasta părea să-l irite. Altfel, ar fi conceput, el, Mizerabilii: în jurul unui criminal abject căruia toate i se împlinesc și care sfârșește în lux, alături de o soție iubitoare și de niște copii adorabili. Penitența lui Valjean îi repugnă, dar îi lipsește curajul (ori, din contra, îi prisosește politețea) pentru a
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
privighetorii/ lui Lucian Blaga” (Dimineața Rosei Canina). Izbutește chiar a-și înlocui chipul din oglindă cu „un astru satrapic”. Imaginarul bine strunit ca redempțiune. Dar dincolo de o asemenea cortină multicoloră pe care o agită nu fără o crispată cochetărie, poeta mizerabilului real provincial găsește de cuviință a reveni mereu la ipostazele impactului dur cu acesta. Imaginația nu e decît un alibi al autenticității unei ființe pasionale. Spre a o justifica, Ioana Dinulescu recurge la un autoportret în tușe apăsat realiste, demachiată
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
cuplul Stahl - Dumitriu, Vinea era sigur că Henriette era comandantul administrării banilor și al situațiilor din casă. Lucrați, cum ați precizat, la EPLA. I-ați dat, și dv., cărți la tradus, la stilizat? Când s-a tipărit ultima ediție din Mizerabilii - era o ediție comandată sub regimul comunist și făcută de trei autori: Lucia Demetrius, Tudor Măinescu și Jacques Costin, am luat eu lucrarea pentru redactare și punere în acord a celor trei stiluri de traducere, pentru a le acomoda, pentru
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
lui Haralampy. Cei patru gemeni trâmbițează apocaliptic; în studio, lumea râde, inclusiv domnul ministru Gheorghe Barbu. Dar mai discret. C|R}I NOI ANUN}ATE LA TELEVIZIUNE Mircea Geoană, teatru, ediție princeps: Golanii, tragi-comedie după o idee de Liviu Rebreanu; Mizerabilii, comedie bufă, dramatizare și adaptare pesedistă după V. Hugo; Canci prezentă la Parlament, dramoletă; Neonazistul, viața romanțată a lui Mircea Mihăieș. Poșta rubricii. Mircea Badea, emisiunea ,În gura Presei", Antena 1: Ați ghicit: Machu Picchu este, într-adevăr, un joc
Asfaltarea șoselelor cu maiul... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10772_a_12097]
-
două luni și are 80 de pagini. Preț: 6 lei. în librării Bernard Gavoty - Amintirile lui George Enescu (Ed. Curtea Veche, 35 lei); Julia Kristeva - Noile maladii ale sufletului (Ed. Trei, 17,90 lei); Mario Vargas Llosa - Victor Hugo și „Mizerabilii” (Ed. Humanitas, 19 lei); Gheorghe Schwartz - Axa lumii (Ed. Polirom, 24,50 lei); Rosa Montero - Ziua Inocenților (Ed. RAO, 21,90 lei); Arthur Conan Doyle - Semnul celor patru (Ed. Leda, 12,99 lei); Marguerite Duras - Amanta engleză (Ed. RAO, 12
Agenda2005-40-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284281_a_285610]
-
vinde fără CD, oferă și cursuri. Preț: 4,99 lei. în librării Mario Vargas Llosa - Peștele în apă. Memorii (Ed. Humanitas, 35 lei); Frédéric Begbeder - Egoistul (Ed. Pandora M, 24,90 lei); Mario Vargas Llosa - Tentația imposibilului. Victor Hugo și „Mizerabilii” (Ed. Humanitas, 19 lei); Martin Page - Libelula (Ed. Humanitas, 15 lei); Dr. Andre Moreau - Viața mea aici și acum. Gestalt-terapia, drumul vieții (Ed. Trei, 29,90 lei); Julia Kristeva - Noile maladii ale sufletului - (Ed. Trei, 17,90 lei); John Stuart
Agenda2005-41-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284312_a_285641]
-
numită doamna Zoe Dumitrescu- Bușulenga 5, iar ca membri d[umnea]v[oa]s[tră]6 și d[omnu]l prof[esor] Eugen Todoran 7. Vă rog, domnule profesor, să acceptați și să mă ajutați în acest moment greu, când mizerabilii de aici vor să mă scoată din circuitul didactic. Peste 3-4 zile dosarul meu, cu memoriul despre activitatea didactică și științifică - l-am făcut, intenționat, foarte amănunțit, inclusiv cu aprecieri din presă la adresa cărților mele, și lista de lucrări, o să
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
a poporului român încă de pe vremea când votanții se numeau Daci, sau poate chiar Cutumani. Dovada activității unui presupus hoț a devenit încă din Evul Mediu „strigătul public”. Jan Valjean, un copilandru a cărui viață a fost descrisă în romanul Mizerabilii de către Victor Hugo a furat o pâine pe care a mâncat-o ca să nu moară de foame. Urmărit de strigătul public, si-a dobândit profesia e ocnaș, meserie pe care a fost obligat să o exercite deși era capabil, cum
SIMILITUDINE, SAU …? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383927_a_385256]
-
dimineață, pe masa din cameră au apărut trei volume care prin dimensiunea lor m-au înspăimântat. Dacă erau puse acolo, însemna că mama mi le adusese să citesc. Am luat cu mâna tremurândă primul volum și am citit: „Victor Hugo. Mizerabilii”. M-am așezat pe fotoliu și am început să citesc. Am uitat de tot. Târziu, la vremea prânzului, mama m-a întrerupt chemându-mă la masă. Am refuzat și am rămas acolo până spre seară. Zilele următoare au fost lipsite
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
Victoria. Ce ciudat! Dintotdeauna saltimbancii s-au bucurat de simpatia norodului! Dar, e vremea ca Traian Băsescu să înțeleagă că nu se poate scălda de două ori în aceeași apă - ca să-l cităm pe Heraclit. E vreme ca unii din mizerabilii care ne conduc să priceapă aceasta! Pentru că, nu mai devreme de zilele trecute, aceștia au votat, în majoritate, împotriva unei instituții care ar trebuie să confiște averile politicienilor cercetați penal! Nu vedeți? Cocoșul a stat în cușca de lux, după
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
îi spuse fratele său, întinzând mâna ca să-i mângâie părul lung și negru. Felul în care trăim noi poate fi umil, deoarece suntem cele mai sărace ființe de pe fața pământului, dar niciodată mizerabil. Sunt mulți bogați care trăiesc ca niște mizerabili, înconjurați de tot luxul posibil, și săraci care trăiesc în mod demn doar cu cât au nevoie. Mi-ar plăcea ca vorbele tale să mă poată consola, dar sunt deja prea mulți ani de lipsuri, răspunse fata. Eu sunt tânără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
îndată Mecanicul. Numărul doi, ce s-a întâmplat? Numărul doi, răspunde! Dar nici de data asta nu primi vreun răspuns. În schimb, la puțin timp, se auzi un glas vădit nervos și nemulțumit. — Aici numărul trei! Doi a căzut și mizerabilul care l-a împușcat a dispărut printre stânci... Totul s-a petrecut foarte repede și se afla destul de departe ca să trag în el. — Dar cum au putut să-l nimerească în plină noapte? — Dracu’ știe, n-am nici o idee. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
doar să aștepte. — O să țin cont de asta. Bruno Serafian apucă micul transmițător, își drese glasul de două ori și apoi ordonă, încercând să pară cât mai hotărât și autoritar: — Reluăm marșul! Încet și cu atenție. S-ar putea ca mizerabilii ăștia să aibă arme cu bătaie lungă. La cel mai mic semn de pericol, la pământ... Aveți vreo nelămurire? - Așteptă câteva clipe și, cum nu primi nici un răspuns, adăugă: Atunci, înainte! Cei paisprezece supraviețuitori își reluară acțiunea de încercuire, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
greșiră de astă dată câteva ținte ce păreau destul de ușor de nimerit, dar apoi scoase o înjurătură, când își dădu seama că fiecare rănit ce sângera din abundență sau avea febră consuma mai multă apă decât dacă ar fi murit. — Mizerabili! Când se lumină de ziuă, descoperiră, de asemenea, că stârvurile ce atrăseseră atenția vulturilor, hienelor și șacalilor nu erau ale prizonierilor în căutarea cărora veniseră, așa cum își imaginaseră, ci a patru capre prăpădite puse cu pricepere în locuri unde cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Cred că nu vezi lucrurile dintr-un punct de vedere adecvat - remarcă Sam Muller cu un fel de ironie în glas. Poate că un căpitan eroic s-ar sacrifica pentru bieții săi soldați în termen, dar mă îndoiesc că un mizerabil de șef al unor mizerabili mercenari ar fi dispus s-o facă. — Atunci privește lucrurile din alt punct de vedere... - îi spuse la rândul său Gacel Sayah. Poate că niște bieți soldați în termen niciodată nu și-ar sacrifica eroicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dintr-un punct de vedere adecvat - remarcă Sam Muller cu un fel de ironie în glas. Poate că un căpitan eroic s-ar sacrifica pentru bieții săi soldați în termen, dar mă îndoiesc că un mizerabil de șef al unor mizerabili mercenari ar fi dispus s-o facă. — Atunci privește lucrurile din alt punct de vedere... - îi spuse la rândul său Gacel Sayah. Poate că niște bieți soldați în termen niciodată nu și-ar sacrifica eroicul căpitan, dar niște mizerabili mercenari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
unor mizerabili mercenari ar fi dispus s-o facă. — Atunci privește lucrurile din alt punct de vedere... - îi spuse la rândul său Gacel Sayah. Poate că niște bieți soldați în termen niciodată nu și-ar sacrifica eroicul căpitan, dar niște mizerabili mercenari s-ar putea să fie dispuși să-și sacrifice mizerabilul șef. Sud-africanul nu-și putu stăpâni un scurt hohot de râs, cu toate că era în pericol de moarte și se afla în mijlocul deșertului Tenere. — Al dracului de deștept ești! - exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de făcut era să mă pierd printre ei și să fiu împinsă înainte de acea forță. în timp ce ne mișcam, l-am zărit pe Față-de-Ou pe partea cealaltă a străzii, uitându-se în jur, ținând încă în loc traficul pietonal. Arăta atât de mizerabil încât nu m-am putut abține să nu-mi fie milă de el. * * * Aranjasem cu Tom să ne întâlnim într-un pub irlandez din sud, Freedom Arms, unul din principalele locuri de întâlnire pentru irlandezii expatriați din Londra. Sâmbătă seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
tot abținuse de-a lungul anilor și odată ce a început nu se mai putea opri. Cu paharul în poală își dădea drumul la lacrimi, care-i curgeau pe obraz ca două pârâiașe gemene. Clipea constant, hohotind, în timp ce lacrimile îi cădeau mizerabil în poală. — Te rooog, tot spunea, cu vocea înecată în lacrimi și whisky. Te rooog. —Bine, am spus. Nu îi zic. Dar asta nu l-a oprit din plâns. Și-a scos batista din buzunar și s-a șters cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
făcut o frică nemaivăzută și abia m-am putut stăpâni a nu mă spânzura de orice mi-ar fi ieșit în cale. Sacoul ei era de fapt o bucată de carton tare ca piatra, însă atât de grosier și de mizerabil lucrat, încât am realizat instantaneu că fusese cumpărat de la cel mai odios magazin de îmbrăcăminte din Jackson City. Produsele acestui magazin erau vestite pentru aceea că aduceau în atât de mică măsură cu hainele, încât puteau fi considerate orice altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că acela era regele stilourilor, un Montblanc Meinsterstück de serie limitată, care aparținuse, sau așa ne asigura vînzătorul cu solemnitate, nici mai mult, nici mai puțin decît lui Victor Hugo. Din acea peniță de aur, am fost informați, izvorîse manuscrisul Mizerabililor. — Tot la fel cum Vichy Catalán-ul izvorăște din obîrșia de la Caldas, atestă vînzătorul. După cîte ne spuse, Îl achiziționase personal de la un colecționar venit de la Paris și se asigurase de autenticitatea piesei. — Și ce preț are acest șuvoi de minuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cărora le ascultase conversația, Întins cu iscusință printre picioarele sale. Priorul profită ca să o zbughească spre ieșire. În ușă se opri o clipă, privind În urmă. Își alipi policarii și arătătoarele, ridicându-le deasupra capului. - Feciori de cățea blestemați, denaturați mizerabili! Iată focul care vă așteaptă și pe care o să-l aveți. Toată taverna se transformase Într-o bolgie infernală. Numai cei patru străini rămăseseră nemișcați la locurile lor, observând scena ca niște spectatori de pe treptele unui amfiteatru roman. De cum ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]