173 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRAGURI DE VIS Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului PRAGURI DE VIS vântul pe afară mlădie frunzele de nuc cu aripile sale incolore un aer de toamnă ne umple simțirea căci ziua-i mai mică iar noaptea-nflorește pe palmele tale c-un surâs de bostan de aici din Ardeal se umblă pe muchii cu mersul
PRAGURI DE VIS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375532_a_376861]
-
El spera - poate-ntr-o seară... Apare în fundal Sans- Gêne , dansând lasciv, ușor obscen, etalând forme voluptoase, sub fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, în lungi spirale se rotește. Ochii de jar îi ard în noapte, buzele - rodii, în arșiță coapte. Privirile li se-ntâlnesc întâmplător, pentru o clipă, cât să-nțeleagă ce-și doresc la vremea potrivită. Înfierbântat, neliniștit, un cavaler
MADAME SANS-GÊNE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371192_a_372521]
-
pecum o cobră și îi mușcă buza de sus, fără să-i producă prea mare durere. Nu tot timpul ai fost cu mine? Recunoaște că nu ai dus dorul de... Ai avut-o când ți-a poftit pipota... și se mlădia la dreapta și la stânga ca o cadână de harem, scoțând icnituri prelungite de plăcere; cum nu o auzise Andrei niciodată când făcuseră dragoste cu ea, și plin de nervisă a scos printre dinți un mârâit de fiară rănită. - Cățea nenorocită
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Iată! Cunoașterea este limitată Și această apăsare Suferința Nu o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți dă ocol te încrucișează și te face cruce de ace. Doar Prin credință și cunoaștere Pe calea înfrânării șirăbdării Cu evlavie și smerenie Ajungi la
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
pieptul lui, sărutând-o pasional. Se trezise în el acea febrilitate a bărbatului obișnuit când se apropie de o femeie, să meargă până la capăt, să obțină totul și să-și liniștească pentru moment instinctul animalic trezit în el. Dalia se mlădie după mișcările bărbatului, răspunzându-i cu aceeași pasiune. Se opri spre surprinderea lui și se desprinse din îmbrățișarea tentantă. Încerca să mai tragă de timp, să nu se trezească așa de repede în mijlocul patului din camera alăturată, poate prea mic
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
poem. Firescul poleiului nimerit chiar în ziua liturghiei este convertit prin scînteia iscată între cele două ipostaze - drumul și slujba - în canon suplimentar pe care credincioasele și-l asumă de nevoie. Iar mătăniile capătă și ele un iz puțin ghiduș, mlădiind habotnicia mironosițelor. țurțuri la streșini - privind lung pe fereastră o babă știrbă Petru-Ioan Gârda Contemplarea și reveria nu urmează vreun drum logic. Țurțurii par deodată să fie dinții crescuți din gingia productivă a streșinii. Baba privește cu nostalgie, cred, la
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
împietrite, numai ochii i se dilataseră și-i clipeau des, strivind între marginile pleoapelor o lacrimă caldă, care i-a căzut pe umărul obrazului. „Ce, ce spui?...” Prin ceața deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când și-a ridicat puțin bărbia, mișcându-și capul înainte, dar oricât încerca să-și deschidă ochii, nu putea distinge fața muierii cu care pătimise atâtea. Se străduia să îndepărteze pânza străvezie
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
pecum o cobră și îi mușcă buza de sus, fără să-i producă prea mare durere. Nu tot timpul ai fost cu mine? Recunoaște că nu ai dus dorul de... Ai avut-o când ți-a poftit pipota... și se mlădia la dreapta și la stânga ca o cadână de harem, scoțând icnituri prelungite de plăcere; cum nu o auzise Andrei niciodată când făcuseră dragoste cu ea, și plin de nervi a scos printre dinți un mârâit de fiară rănită. - Cățea nenorocită
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Zidaru Publicat în: Ediția nr. 891 din 09 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Spune-i durerii să plece și va pleca! Spune-i liniștii să vină și va veni! Spune-i stării să cânte și va cântă, Timpului să se mlădieze în secunde de lumină și o va face, Ierbii să-ți crească spicul speranței și o va face, Drumului să curgă pe cărările fericirii și o va face, Nopții să aprindă stelele eliberării de orice tulbure încercare și se va
ÎN CÂMP de LIA ZIDARU în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346276_a_347605]
-
prea provincială în materie de dans când a ajuns în capitală. Acum se mișca dezinvolt, putea să facă față oricărui gen de muzică de dans. O avantaja și faptul că era suplă și plină de vervă. Îi plăcea să se mlădieze ca o trestie în bătaia vântului. Uneori dansul său era furtunos, trăind cu intensitate ritmul melodiei, alteori era lent ca o plutire a frunzelor îngălbenite de toamnă, în căderea lor pe aleele din parcuri. Dalia se învârtea în jurul lui Ștefan
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
Acasa > Poezie > Amprente > NOAPTEA-NFLOREȘTE PE PALMELE TALE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului vântul pe afară mlădie frunzele de nuc cu aripile sale incolore un aer de toamnă ne umple simțirea căci ziua-i mai mică iar noaptea-nflorește pe palmele tale c-un surâs sfios de stea de aici din Ardeal se umblă pe muchii cu
NOAPTEA-NFLOREȘTE PE PALMELE TALE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375956_a_377285]
-
fost într-o discotecă (exista una și în cadrul Complexului), poate nici nu era nevoie să-l invite, ci pur și simplu se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr.Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
pieptul lui, sărutând-o pasional. Se trezise în el acea febrilitate a bărbatului obișnuit când se apropie de o femeie, să meargă până la capăt, să obțină totul și să-și liniștească pentru moment instinctul animalic trezit în el. Dalia se mlădie după mișcările bărbatului, răspunzându-i cu aceeași pasiune. Se opri spre surprinderea lui și se desprinse din îmbrățișarea tentantă. Încerca să mai tragă de timp, să nu se trezească așa de repede în mijlocul patului din camera alăturată, poate prea mic
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
folosirea cu măiestrie în dialogul personajelor, a limbajului adecvat și specific locului și timpului, a reușit să dea culoare și atmosferă de un pitoresc aparte, atât de plăcute lecturii. Dar și prin descrierile și comentariile sale, atât de condimentate și mlădiate cu subtile și insolite expresii stilistice, care dau parfum și culoare poveștii, romancierul Gh. Chirtoc s-a dovedit unul dintre cei mai valoroși romancieri ai literaturii române. Timpul va fi cel care va scoate la suprafață valoarea sa, răsplătind talentul
ROMANCIERUL GHEORGHE CHIRTOC A PLECAT!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374798_a_376127]
-
El spera - poate-ntr-o seară... Apare în fundal Sans- Gêne , dansând lasciv, ușor obscen, etalând forme voluptoase, sub fine franjuri de mătase. În ritmul indian mimează o baiaderă ce dansează. Șiraguri de mărgăritare are la gât, mâini și picioare. Mlădie, corpu-și unduiește, ... Citește mai mult Se îndrepta spre cabaretavând în gând un dor discret;era târziu, în miez de vară,și El spera - poate-ntr-o seară...Apare în fundal Sans- Gêne ,dansând lasciv, ușor obscen,etalând forme voluptoase,sub
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
vară,și El spera - poate-ntr-o seară...Apare în fundal Sans- Gêne ,dansând lasciv, ușor obscen,etalând forme voluptoase,sub fine franjuri de mătase.În ritmul indian mimeazăo baiaderă ce dansează.Șiraguri de mărgăritareare la gât, mâini și picioare.Mlădie, corpu-și unduiește,... XXIX. CULTURI MULTIPLE, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011. Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ne propune Val Gheorghiu aici. 23 - 25 August 2006, Iași Liviu Antonesei Cuvînt înainte Nu e jurnal intim. De vreme ce stă sub semnul unei... convertiri. Una formală, forțînd oarecum regimul textului de cotidian să-și asume condiția... însemnării memoriale, să o mlădieze în atare măsură încît să-și piardă din urgența rubricii, pentru a cîștiga în durata meditației. Simplă convertire așadar, doar prin dispunerea în ritm zilnic, de jurnal, a textelor ce au apărut, săptămînal, timp de 16 ani, în Monitorul, Ziarul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de inspirat,... Mihail Kogălniceanu, de altfel, ca și alte garnituri de istorie literară sau de istorie ca atare: intercity Mihai Eminescu, rapid Ștefan cel Mare), ieșit la o țigară pe culoar, sînt stupefiat de gestul fulgerător al unei fetițe care, mlădiindu-se felin, începe să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent-oriental, cu ochii ei de indiancă și făcîndu-și, repetat, cruce. Creșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ... unghiile de la picioare: sidefat-ojate. Trezire din scurtul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
speriați, își reluau cursa nebunească, fericiți și îngroziți de libertatea recâștigată. Unul dintre fugari a atras privirea tuturor. O sabie, adânc înfiptă în șa, se înălța pe spinarea lui. Calul galopa și lunga lamă înțepenită în pielea lui groasă se mlădia strălucind în soarele scăpătat. Oamenii i-au urmărit din ochi clipirile stacojii care se pierdeau puțin câte puțin în ceața de pe câmp. Ei știau că sabia aceea, cu mânerul umplut cu plumb, tăiase un trup în două - de la umăr până la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
REGINA] Nu-i vreme de iubire... Regele-i foc și pară, L-a revoltat în suflet minciuna temerară. [CAVALERUL] [(apart)] Cum va orbi pe Mira coroana luminată Ce frunței ei marmorei îi fuse destinată! O văd și mai frumoasă, mult mlădiată-n îmblet, Pădurile ei negre iluminând c-un zâmbet. [REGINA] Pe tine, cavalere, te voi vedea pierdut... Singur îmblînd prin lume, pierind necunoscut, Urât de ziua albă și [ -'- - -'- ] de noapte. Și-n jurul tău mulțimea s-a-mpreuna cu șoapte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
naționale din ficțiune în realitate. e) Acțiunea formelor, a instituțiilor asupra „omului social”, asupra societăților, este „în afară de orice controversă”, susține E. Lovinescu, dacă ele - primele - „nu atacă sufletul omului în structura lui ancestrală”; „moravurile publice, virtuțile sociale” evoluează și se mlădiază, așadar, prin instituții. f) Caracterul unui popor, rasa, specificul lui etnic filtrează acțiunea imitațiilor, producând „asimilarea” și „refractarea” lor prin structura etnico-rasială. La „popoarele de formație recentă, îndeosebi, instituțiile fiind simple forme imitate”, procesul se desfășoară astfel, de la formă la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1836) reiau, cu argumente diferite, aceeași idee: poporul român, pentru a deveni o națiune, are nevoie de o limbă unitară; aceasta trebuie să aibă ca bază limba populară și pe cea a textelor bisericești, să se cultive și să se mlădieze prin traduceri, să se îmbogățească prin explorarea tuturor graiurilor vorbite de români și prin cuvinte noi, împrumutate din latină sau din celelalte limbi romanice „surori”, adaptate la formele morfologice ale limbii române. Ortografia, pe care o reduce la 28 de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
fervoare imaginativă și defazare ironică realistă. Mitul dragonului reapare, Onuț îl răpune pe Hrana Beg, al cărui sânge e rece și căruia îi trebuie trup de fecioară ca să se încălzească, oștile turcești pătrund în codrii Moldovei ca o uriașă reptilă, mlădiindu-și corpul și solzii sclipitori, prapurii lui Ștefan poartă chipul Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. Trilogia prinde în pânza ei epică viața sătească, negustorească, meșteșugărească și de curte din Moldova mijlocului de secol al XV-lea. E o lume pictată cu
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
tipărituri în limba națională. Cere în repetate rânduri o „lege a dreptății”, conformă cu ordinea firească, cu „regula magnifică a lumii”. Este și un orator remarcabil, priceput mânuitor al procedeelor retorice. Cuvântările sale abundă în lamentații patetice pentru soarta țării, mlădiate cu o artă rafinată, cu grijă pentru echilibrul și sonoritatea frazei. O descriere a primăverii pe meleagurile țării, dintr-un discurs către domnitor, capătă accente de imn de bucurie închinat reînvierii naturii. Limba expresivă și suplă a textelor sale oratorice
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
chiar atunci când sunt prezentate scrieri cu caracter religios. Astfel, analizându-se Psaltirea În versuri a lui Dosoftei, subliniază acele elemente care vădesc un contact cu viața poporului și frământările de atunci. «Dincolo de stângăciile Începutului Într-o limbă care abia se mlădia pentru o Întrebuințare literară În versuri dincolo de urmele lăsate de o tradiție ostentativ-pedantă, dincolo de accentele mistice religioase În care toată nădejdea se pune În intervenții divină, se simte pe alocurea În această operă contactul cu actualitatea cu viața poporului». (CI
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]