3,411 matches
-
cei care i-au dat viață pe banda de celuloid. Și Hollywood-ul anilor ’30 avea să facă repede cunoștință cu „Tarzan cel adevărat“, actorul care, în 19 apariții pe ecrane, însuflețea spectatorii cu săriturile din liană în liană, înotul prin mlaștină cu crocodili și, mai ales, cu terifiantul său strigăt de luptă. Noul venit nu era tocmai un necunoscut. Membru al echipei americane de înot, campion olimpic la 100 m liber, 400 m liber și 4×200 m liber în 1924
Agenda2003-46-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281707_a_283036]
-
19/1995 și prevederile Legii nr. 5/2000. Situată la confluența dintre compartimentul înalt al Câmpiei Vinga și Câmpia Timișoarei, acumularea Murani a fost realizată în vederea atenuării viiturilor din amonte ale pârâului Magheruș, creându-se, astfel, habitate de apă dulce, mlaștini/turbării. Acumularea Murani reprezintă un loc ideal de cuibărit și loc de popas pentru aproape o sută de specii de păsări, în marea lor majoritate protejate prin lege și acorduri internaționale. ( O. N.) Demonstrații de gastronomie În perioada 8-15 decembrie
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
editoriale a acestor proiecte. "Mesagerul și Servus Cluj au fost două proiecte care trebuie continuate, adaptate la noul context economic și social. Proiectul Mesagerul de Cluj a fost visul unor tineri de a reînvia o publicație care se înecase în mlaștină șmecheriilor și iluziilor unei societăți care descoperea primele forme ale libertății ... supravegheate. Un vis care a crescut săptămâna de săptămână, în proximitatea clujenilor, câteodată chiar în mijlocul lor", susține Vasile Dancu, pe blogul său. Echipa Transilvania Reporter este condusă de Caius
Transilvania Reporter, un nou cotidian clujean apărut pe piață () [Corola-journal/Journalistic/22965_a_24290]
-
fost emise, în trimestrul III al acestui an, patru autorizații (două pentru recoltare de ciuperci și două pentru recoltare fructe de pădure). Totodată, au fost efectuate cinci controale în arii protejate din județul Timiș (un control la Surduc, două - la Mlaștinile Satchinez și două - la Mlaștinile Murani). Pentru consolidarea capacității de implementare a acquis-ului comunitar referitor la controlul poluării industriale și managementul riscului, la nivelul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului au fost achiziționate echipamente pentru investigații, pentru determinarea emisiilor la coș
Agenda2004-46-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283036_a_284365]
-
al acestui an, patru autorizații (două pentru recoltare de ciuperci și două pentru recoltare fructe de pădure). Totodată, au fost efectuate cinci controale în arii protejate din județul Timiș (un control la Surduc, două - la Mlaștinile Satchinez și două - la Mlaștinile Murani). Pentru consolidarea capacității de implementare a acquis-ului comunitar referitor la controlul poluării industriale și managementul riscului, la nivelul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului au fost achiziționate echipamente pentru investigații, pentru determinarea emisiilor la coș (pulberi, poluanți gazoși) și pentru
Agenda2004-46-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283036_a_284365]
-
și Aurel Vasile Rusu (tel. 0257-211 199, 0740-207 068), care oferă detalii. ( I. B.) Arii protejate La nivelul județului Timiș sunt declarate și ocrotite prin lege 18 arii protejate, respectiv: Poiana narciselor de la Bătești; Parcul Botanic Timișoara; Pădurea-parc de la Banloc; Mlaștinile Satchinez; Rezervația Murani; Locul fosilifer Rădmănești; Pădurea Cenad; Arboretum-ul Bazoș; Sărăturile de la Diniaș; Pădurea Bistra; Lunca Mureșului; Insula Mare Cenad; Insulele Igriș; Lunca Pogănișului; Pădurea Dumbrava; Movila Sistak - Sânpetru; Pădurea parc Buziaș; Lacul Surduc. Directorul executiv adjunct al Agenției Regionale
Agenda2004-45-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283033_a_284362]
-
premii internaționale (Adolf Pocorschi - exponatul „Trandafiri“, în Anglia) și să organizeze „Expo-flora“. A urmat o altă alternanță a tematicilor - faună (1983), floră (1984), pentru ca din anul 1985 să se treacă la NATURA. Ediția din 1988 a fost dedicată rezervației naturale „Mlaștini cu păsări“ Satchinez, decretată monument al naturii în 1942, ca loc de cuibărire a egretei mici, cât și pentru flora și vegetația specifică. Dintr-o retrospectivă a celor 25 de ediții întocmită de domnul Dan Țăran, creatorul majorității machetelor, rezultă
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
de la Razelm. De asemenea, „Celula Civică de Criză a Atelierului de proză Ariergarda intenționează să invite reprezentanți ai opiniei publice și ai autorităților locale cu atribuții în domeniu la o dezbatere despre rezervațiile naturale din județul nostru, cum ar fi Mlaștinile Satchinez, Pădurea Cenad, Arboretul Bazoș, Mlaștinile Murani, Insula Mare Cenad, Insula Igriș, Pajiștea cu narcise Bălești sau Lacul Surduc, pentru o evaluare a potențialului și siguranței acestora“, a anunțat, ieri, dl Daniel Vighi, în numele ariergardiștilor. S. POPOVICI Preparate tradiționale l
Agenda2004-31-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282717_a_284046]
-
de Criză a Atelierului de proză Ariergarda intenționează să invite reprezentanți ai opiniei publice și ai autorităților locale cu atribuții în domeniu la o dezbatere despre rezervațiile naturale din județul nostru, cum ar fi Mlaștinile Satchinez, Pădurea Cenad, Arboretul Bazoș, Mlaștinile Murani, Insula Mare Cenad, Insula Igriș, Pajiștea cu narcise Bălești sau Lacul Surduc, pentru o evaluare a potențialului și siguranței acestora“, a anunțat, ieri, dl Daniel Vighi, în numele ariergardiștilor. S. POPOVICI Preparate tradiționale l Din bucătăria românească Unitățile de alimentație
Agenda2004-31-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282717_a_284046]
-
de ținuturi umede din Europa și nu se oprește aici, crescând în fiecare an cu aproximativ 40 km. Teritoriul mirific al Deltei se desfășoară între cele trei brațe, Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe, fiind format din numeroase grinduri, gârle, lacuri, mlaștini, heleștee sau ghioluri. Vegetația este abundentă, alcătuită din stufărișuri și rogozuri sau plante acvatice, în special nuferi, care adaugă un plus de frumusețe peisajului. O formațiune specifică Deltei o reprezintă plaurii, care prezintă un interes deosebit prin importanța pe care
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
în cazul clădirilor mari se finanțează reamenajări, limita minimă fiind de 30 000 de euro. Detalii se pot solicita la sediul firmei „Ultracons“ din Bd. L. Rebreanu nr. 37A, tel. 485 811 sau tel./fax 493 086. DUȘAN BAISKI Rezervația Mlaștinile Satchinez l În atenția Comisiei de specialitate a U. E În această săptămână, Agenția Regională de Protecția Mediului Timișoara a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentat stadiul derulării proiectului de reabilitare/conservare a habitatului umed Mlaștinile
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
Mlaștinile Satchinez l În atenția Comisiei de specialitate a U. E În această săptămână, Agenția Regională de Protecția Mediului Timișoara a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a fost prezentat stadiul derulării proiectului de reabilitare/conservare a habitatului umed Mlaștinile Satchinez. Au fost prezente: doamna Yolaine Bouteiller, expert al Comisiei U.E. , care monitorizează programele LIFE NATURA, și doamna Eleonora Popescu, biolog, reprezentanta Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. Situată la NV Timișoarei, Rezervația de la Satchinez se întinde de-a lungul Văii
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
al Comisiei U.E. , care monitorizează programele LIFE NATURA, și doamna Eleonora Popescu, biolog, reprezentanta Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. Situată la NV Timișoarei, Rezervația de la Satchinez se întinde de-a lungul Văii Ierului (122 hectare), fiind o parte infimă din mlaștinile care acopereau vestul Banatului până în secolul al XVIII-lea. Apreciată ca o „Deltă a Banatului“, în rezervație (declarată arie protejată încă din 1942) se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
se întâlnesc mai mult de 40% din speciile de păsări existente în avifauna României, dintre care unele sunt ocrotite la nivel internațional: egreta mică, stârcul galben, stârcul de noapte, stârcul roșu, cocorul, crestețul pestriț, barza albă, barza neagră, fluierașul de mlaștină etc. Încă din perioada 1999-2002, rezervația a fost inclusă într-un proiect LIFE NATURA, pe baza căruia s-au executat lucrări de decolmatare a canalului de alimentare cu apă a rezervației, prin repararea stăvilarelor sistemului hidrotehnic; concomitent, a fost elaborat
Agenda2004-35-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282815_a_284144]
-
adânc în pământ“. Documente care stau la baza excelentei lucrări a prof. univ. dr. Rodica și prof. univ. dr. Ioan Munteanu („Timișoara-monografie“, 2002) pun în evidență preocupările autorităților de a reînvia pădurea... în inima orașului. Într-o regiune dominată de mlaștini întinse, de suprafețe mari acoperite periodic de apele revărsate din Bega și Timiș, amenajarea de terenuri împădurite reprezenta o încercare de purificare a aerului și de ameliorare a vieții citadine, dar și de fixare a unor terenuri virane, de pe care
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Lipova. De lotri pomenește și F. Griselini, în cartea sa „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” (Editura „Facla”, 1984). În 1738, un prinț și un mare duce austriac se rătăcesc la o partidă de vânătoare într-o mlaștină. Acolo dau de o ceată de oameni înarmați. „Erau români care, pe socoteala turcilor și îmbrăcați ca aceștia, comiteau tâlhării și omoruri. Numai că imperialii vor fi ajutați de căpetenia acestora (harambașa) și scoși la liman. Drept urmare îl vor recompensa
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
habitat al păsărilor acvatice și au valoare economică, științifică și de recreere). În țara noastră există 89 de zone umede și 44 de zone aviafaunistice; cea mai importantă este Rezervația Biosferei Delta Dunării; de recunoaștere internațională se bucură și rezervația Mlaștinile de la Satchinez din județul Timiș (unde trăiesc 5 specii de păsări sedentare, 55 de specii păsări-oaspeți de vară, 36 de specii de păsări de pasaj și 17 specii de păsări de iarnă), pentru conservarea căreia Comisia Europeană și Statul Român
Agenda2005-05-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283333_a_284662]
-
1690 și 1700, a observat păsările de la confluența Tisei cu Dunărea, și în special din sudul Banatului, pe F. Griselini, care din 1774 și până la 1777, deci cu o sută de ani mai târziu, a descris păsările în special din mlaștinile și pădurile bănățene, pe E. Baldamus care, pe la mijlocul sec. al XIX-lea, între anii 1849 și 1852, a cercetat păsările de aici, pe A. Fritch, care în 1853 a elaborat un studiu despre păsările din zonă, pe J. Frivaldszki care
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
micșorarea numărului populațiilor. „Există un număr critic de diminuare, susține dr. Andrei Kiss. O serie de exemplare, mascul și femelă, nu se mai întâlnesc în timp oportun pentru perpetuarea speciei. De ce? S-au distrus păduri, au fost secate zonele umede, mlaștinile, există o chimizare susținută și intensivă, deranjul vânătorii «sportive» etc. Problema cunoașterii și ocrotirii păsărilor și habitatelor lor trebuie pusă tot mai pregnant. La Muzeul Banatului Timișoara am inițiat educația ecologică permanentă. Sperăm că ocrotirea diversității biologice în habitate naturale
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
în care, poștalioane și căruțe deopotrivă, se împotmoleau, nefiind rare ocaziile în care vizitii și călătorii treceau la lopată ca să nu înnopteze pe coclauri. Romantic, nu-i așa? De fapt, încă în 1660 Evliya Čelebi amintea că „dacă plouă, în mlaștinile din afara orașului se poate scufunda chiar și un elefant”. Nici înlăuntrul zidurilor, lucrurile nu stăteau cu mult mai diferit, căci, așa cum scrie călătorul turc, „străzile au fost acoperite cu dulapi de lemn; pietruită n-a fost nici una”. Același fapt ni
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
vizitat orașul în 1770, a aflat că „nimeni nu se poate lăuda că a rezistat măcar doi ani la Timișoara fără să fi fost bolnav de febră palustră“. Pe lângă măsurile de ameliorare a condițiilor climatice (prin regularizarea apelor și asanarea mlaștinilor din zonă), la care a luat parte întreaga populație, administrația hotărăște să încredințeze ing. Fermaut, creatorul sistemului hidrotehnic Timiș-Bega, întocmirea proiectului care să prevadă creșterea capacitățior de alimentare „centralizată“ cu apă a orașului. Punerea în operă a proiectului a revenit
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
an, aflându-se în pregătire memorandumul de finanțare; „Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile de la populație în municipiul Timișoara și localitățile periurbane“ - început în cursul anului trecut și se află în execuție, urmând să fie finalizat în 2004; „Conservarea habitatului umed mlaștinile Satchinez“ - a fost prevăzut pentru intervalul 2002-2005, iar în prezent se lucrează la elaborarea studiului ecologic. consiliul județean l PRIORITĂȚI PENTRU INFRASTRUCTURĂ l ALIMENTĂRI CU APĂ l TAXELE JUDEȚENE PE 2005 La conferința de presă ce a avut loc luni
Agenda2004-30-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282674_a_284003]
-
Proiect modest de organizare a Banatului Timișoarei”. Inginerii angajați de francezul Mercy creează un sistem de canalizare ultramodern pentru secolul al XVIII-lea, Timișoara devenind primul oraș din Imperiu cu o asemenea înzestrare utilitară. Se regularizează râurile și se asanează mlaștinile, se construiește, la vest de cetate, un canal navigabil. Canalul principal traversa cetatea pe lângă actuala Piață a Unirii, pe strada Ungureanu, pe lângă Piața Libertății, se continua apoi pe strada Alba Iulia și, străbătând zidurile cetății, se deversa în avalul râului
Agenda2004-49-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283112_a_284441]
-
că nu îl apropie de lumea pe care a piedut-o, ci dimpotrivă, îl îndepărtează de toate, amenințînd să-l arunce, treptat, în brațele morții. Pe insula e înnăbusitor de cald, si Robinson observa că păsările își caută răcoarea într-o mlaștină. Cufudîndu-se și el în mîlul răcoros, pricepe că gazele emanate de mlaștină sînt halucinogene. Cu mințile tulburate de dor și de aburii aromați ai mîlului, Robinson își amintește de York, orașul tinereții sale, de familia pe care a lăsat-o
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
îl îndepărtează de toate, amenințînd să-l arunce, treptat, în brațele morții. Pe insula e înnăbusitor de cald, si Robinson observa că păsările își caută răcoarea într-o mlaștină. Cufudîndu-se și el în mîlul răcoros, pricepe că gazele emanate de mlaștină sînt halucinogene. Cu mințile tulburate de dor și de aburii aromați ai mîlului, Robinson își amintește de York, orașul tinereții sale, de familia pe care a lăsat-o în urmă, de aventurile sale pe mari, de companionii pe care nu
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]