389 matches
-
era un învățat, da, avea o metodă, moșitul, nu mai știu termenul științific, mama lui era moașa, nașterea unui copil era pentru el ... travaliul era nașterea adevărului, încet, din aproape în aproape...sau mai bine spus, adevărul ne apare încet, moșit cu grijă, dar apare, e ca o naștere, e un prilej de mare bucurie atunci cand descoperim adevărul.... -Maieutica... da, știi că unii spun că adevărul e un diamant cu multe fete, depinde din care unghi privești, esti de acord cu
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
spus domnului Arsu. S-a descurcat ca o femeie înțeleaptă ce era și cred că a profitat de “ideea” “domnului” Dode ca să le învețe pe fetițe ce să facă atunci când vor fi mari. Pentru că ea iubea toți copiii, doar îi moșise și avusese grijă de sănătatea lor până să vină la școală. Nici fetele nu ne-au spus ce-au făcut și ce au învățat de la coana moașă. În schimb, cu băieții “domnul” Dode a lucrat “dur”. Pentru că, zicea el, trebuia
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
Roth-Swanson În Rusia „sub cerul nemilos al bătrînului și blajinului Moise“, pe vremea cînd Încă nu se consacrase absconselor interpretări lirice, fiind o modestă traducătoare. Am bătut la mașină și am transcris de mînă toată opera lui Mendel Osipovici, am moșit deci, domnule, toată truda sa literară (a se vedea În acest sens poezia „Ea a spus amin“, vol. II, p. 94). Tot timpul a trăit cu geamantanul făcut, ca la primul lui semn s-o pornesc imediat. Am petrecut „binecuvîntate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina cu doi feciori ca să nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a călăuzit drumul spre afirmare deplină a sute și mii de creatori și creatoare de folclor în spiritul nemuritor zamolsian. Prin zâmbetul ei ocrotitor care ascundea durerea unei boli necruțătoare pe care a înfruntat-o cu stoicism, a reușit să moșească o strălucită pleiadă de artiști tineri talentați înaintemergători ai cetății folclorului dacoromânesc. Ea este o adevărată cloșcă cu puii de aur ai tezaurului spiritului dacoromânesc. Marioara Murărescu a primit distincțiile ADR și titlul de doctor în dacoromânistică al Academiei DacoRomâne
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
mare, probă de flagrantă necinste, infernală lipsă de bună-credință din partea mea. Cum de am cutezat, cum de mi-am permis să mă alătur lui N. Breban, Augustin Buzura, Eugen Uricaru și altor scriitori și să contest legea pe care a moșit-o, după cum am aflat, chiar senatorul Varujan Vosganian? Uite că am cutezat, am îndrăznit... și cred că bine am făcut, nu pentru ca legea să fie respinsă (cum zice mincinos și mitocănesc publicistul din spatele Ochiului magic), ci pentru că legea - așa cum este
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
și Japonia n-au avut nevoie de atâția ani ca să se smulgă din molozul celei de-a doua conflagrații mondiale pentru a intra triumfător în grupul de elită al celor mai industrializate state din lume! Dar iată alte două paradoxuri moșite de perioada postdecembristă, la care după cum se vede România n-are de gând să renunțe cu una cu două: a) Paradoxul dintre uriașele resurse agricole ale țării (pământ bun de uns pe pâine) și postura sa penibilă de importatoare a
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Ridică-te Țară și cheamă-ti Carpații Și robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
să simtă muzica cu tot trupul. Adormeau după miezul nopții, pe acordurile din “Mattheus Passion”, iar el se deștepta dis-de-dimineață și se apuca de scris. Când se trezea, Aurora era primul critic al celor mai proaspete fraze din “Moromeții”. A moșit facerea cărții, care a fost, într-un fel, și copilul ei. Singurul pe care l-au avut împreună. Erau istoviți unul de altul, dar niciodată plictisiți. În primăvara lui ‘55, s-au căsătorit la Sfatul Popular. Singuri, pe fugă, fără
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
Între timp, Moș Crăciun și oamenii săi reușiră să se ridice de pe pământ, în timp ce Mitru privea în toate părțile îngrozit și se ferea cum putea din calea cotanelor, a curierilor și a lăutarilor, care se luptau cot la cot cu moșii cei negri. Uneori cotanele îl lua în brațe pe câte unul din oamenii Moșului și-l azvârlea la câțiva pași de un moș negru. Nici oamenii moșului nemuritor nu se dădeau în lături, cu toate că păsările uriașe le sărise în ajutor
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
conduseră pe cotane până acolo, ajungând repede. Dându-le drumul moșilor, cotanele se repeziră spre colivia cea uriașă, și o ridicară, fiindcă ei o lăsaseră trântită pe jos, atunci când plecaseră. După ce o ridicară, în cotănelile lor, atunci se repeziră spre moșii cei negri și îi aruncară unii peste alții, făcându-i pe aceștea să urle. Îngerul care avea lacătele, repară ca prin farmec încuietorile și puse lacătele cele noi. După ce încuiară bine, dădură să plece, dar Moș Gerilă le strigă îngerilor
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
lasă o fi și ea bună la ceva. Toate acestea le-am aflat mult mai târziu de la tata. Așa se năștea pe vremuri în sate. Era o moașă dar așa de mulți copii se nășteau că nu prididea să îi moșească. Mama a mai făcut încă patru copii, deci am fost opt. Eram săraci iar peste țară avea să vină cincizeci de ani de comunism. Pe mine nu mă interesa, eu deși nu aveam nici ce mânca, eram tare fericită. Număram
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
necaz, să ne ierte de păcate..., să nu-și piardă omul locul de muncă... De-astea de ale noastre... Și mulțumiri pentru ajutor... - Ioană, nu te supăra pe mine! Te știu de când te-ai născut, că doar eu te-am moșit... Am auzit că omul ăsta al tău mai umblă pe alăturea... De ce nu-l treci în acatist? Să-i vină mintea, dacă a pierdut-o, nu? Bine zici matale, tușă Lina, dar ce să scriu acolo? Îmi e rușine de
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
într-un oraș oarecare pe una în durerile facerii, s-au îndurat să-i acorde asistență la naștere, când colo, după ce a născut, ea a scos un pistol de la căpătâiul patului și l-a descărcat în pieptul medicului care a moșit-o!... Hm! Să te cutremuri când auzi!... Pe asta, de care veni vorba, și care va ajunge peste ani de zile, după un șir de fapte incredibile, nevasta doctorului din Lugoj, a adus-o Avender de peste Dunăre. Da, da, Avender
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
la trei campanii militare, extrem de dificile, alături de Alcibiade sau Xenofon, pe care îi scapă de la moarte, iar după revenirea acasă începe să-și promoveze ideile sale anvangardiste despre cunoașterea de sine, despre rolul dialogului în procesul cunoașterii ( arata de a moși adevărul ), punând pe prim plan sufletul, contemplarea sau introspecția interioară. Aceste idei atrag asupra sa ura politicienilor, vanitoșilor zilei și breslașilor, care în 398 î.Hr. îl pun sub acuzare : „ Eu Meletos, fiul lui Meletos, din dema Pithea, acuz sub jurământ
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
cu succes” a colectivizării întregii comune. În zonă nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, doar tatăl său și unchiul Stoica, care mai mult stătea ascuns pe la lotul de vie decât acasă. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși. Dar să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
80 din 21 martie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorule, de te nimerești prin Valencia în preajma idelor lui Marte, păzește-ți pielea de para focului! „Mare scofală!” - vor protesta cârcotașii, convinși de pe acum că au văzut destule rituri arhaice, de prin moși strămoși. Care mai de care se grăbesc să „ardă” iarna grea și să renască natura din cenușă. Dacii și romanii, vichingii, maiașii și aztecii, mongolii, egiptenii și întreaga Țară a Oașului, chiar și păstorii romanși de prin Alpii elvețieni, toți
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul tot rotit te-om prinde. Te-om înfășa ca pe un prunc, Te vom moși cu vorba sfântă iară Și-n făptuirea vrerii cea din veac Nu vei mai pribegi, iubită surioară. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: TRECUT-AM APA / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil, trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
fi dispărut de mult de pe fața pământului, deoarece multe rude directe au murit înainte de a procrea următoarea spiță. Oare prințul Charles al Marii Britanii o fi rudă directă cu Dracula (Vlad Țepeș) cum pretinde? Mai știi ... Românului i-a plăcut din moși strămoși să migreze peste granițe, nu numai în epoca nemuritorului USL (mort, dus la groapă și totuși existând ca mulți, mulți votanți). Literatura, știința Literatura, arta în general cu toate laturile ei inclusiv teatrul, este sau trebuie să fie anterioară
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
în termeni elogioși. Citez[2]: „Pe ulița scriitoricească el (Shaul Carmel - n.m.) aduce culoarea (fără de care peisajul ar fi cenușiu), zgomotul și furia (fără de care viața ar fi prea tăcută), precum și un iz de mititei la alegeri pe vremuri, sau Moși (fără de care întâmplările ar părea insipide la gust). Shaul Carmel este Pitorescul, de arătat obligatoriu turiștilor, ca Piața (Șukul) cu același nume, sau ceasul din Yaffo”. Și tot el spune, în continuare - ca să fim cinstiți cu noi înșine - că: „Poezia
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
cât de câtă perspectivă, căzută acrobatic, direct în groapa morții, cu frunza metastazei pe siglă...! O țară cu femei călătoare ce-și întrețin tenul în Occident și cu bărbații livizi și singuratici prin taverne mizerabile și ieftine, o țară cu „moși crăciuni”, săraci lipiți, cu traista goală, ori „moși crăciuni” turmentați, bâjbâind pe la uși, ca să ceară ceva, nu ca să dăruiască, trăiește an de an, la sărbătorile iernii, nopți de coșmar, cu bufnituri de petarde și urlete sălbatice „asortate” cu milogeala ritmurilor
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
groapa morții, cu frunza metastazei pe siglă...! O țară cu femei călătoare ce-și întrețin tenul în Occident și cu bărbații livizi și singuratici prin taverne mizerabile și ieftine, o țară cu „moși crăciuni”, săraci lipiți, cu traista goală, ori „moși crăciuni” turmentați, bâjbâind pe la uși, ca să ceară ceva, nu ca să dăruiască, trăiește an de an, la sărbătorile iernii, nopți de coșmar, cu bufnituri de petarde și urlete sălbatice „asortate” cu milogeala ritmurilor manelelor tânguitoare, iar la Paște cu trăiștile pe la
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Iosif a cerșit La omul cel numit Crăciun, Loc de popas, nu a primit. Nevasta lui, cu suflet bun, În iesle i-a adăpostit În noaptea sfântă de Ajun, Când dreptul Iosif a cerșit. Pe Sfântul Prunc ea l-a moșit Cu mâni tăiate de nebun, Dar Maica-n apa din ceaun, Mâini mai frumoase-a dăruit În noaptea sfântă de Ajun. Rondelul magilor Plecat-au magi din răsărit Cu daruri scumpe-mpărătești Știind că Tu le prețuiești Și pentru oameni pătimești
ÎNTÂMPINÂND NAŞTEREA DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366353_a_367682]