11,461 matches
-
vor umili pe fudulul din Bărcănești; Gogu Ionescu va câștiga poate alegerile, nu degeaba duce el geanta lui Guță, dar curcănașii lui vor pierde la Expoziția din 1936. On les aura!" Gogu Ionescu - cel mai avut megieș al lui Mateiu; moșia Bărcănești pe care o exploatează acesta se întinde până spre inima Bărăganului. Nu e boier de neam, nici pământul nu e al lui, până la a doua căsnicie fiind nevoit să predea la facultate materia Dreptului comercial pentru a-și întreține
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
I la Titircă în București (pe altă pagină, la Chiriac la București), iar actul II și III la Chiriac, la Dobreni. Aflată în apropierea Bucureștilor, comuna Dobreni (în care m-am născut eu însămi) era probabil locul unde își avea moșia Ivanciu Ganciu, unchiul foarte bogat și răposat soției lui Chiriac (Pulchérie Sotirescu, născută "de Gantscho"). Iată spre edificare câteva secvențe din actul I (chiar începutul piesei). CATAVENCU: cu Rică (după împăcare) - Mă rog dă-mi voie: ori avem dreptate, ori
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
zăbovi, certîndu-se pentr-un ciorap, Grușenka, și-ar cumpăra batiste pentru șters la cur Odette de Crécy, uitîndu-se pe furiș la Nastasia Filippovna ce-ar mirosi o spumă de dantele! Dar madame Bovary? Dar Eula lui Faulkner, proaspăt sosită de pe Moșia Franțuzului? Aș face saci de bani!!! Cu stimă și comerț, Emil Brumaru 29-VII-1980
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
de Rîmnic din București se creează o manufactură de lumînări de ceară albă, din seu de capră, Stefan-vodă Racoviță acordîndu-i acestei biserici privilegiul de a fi singurul producător de lumînări de ceară albă din București, deoarece era săracă, «neavînd nici moșie, nici vie, nici țigani, nici alt acaret.»". Avantajul alăturării și alternării celor două tipuri de date îl reprezintă conturarea unui chip viu al orașului și al vieții sale de altă dată. Selecția evenimentelor presupune ceva abilitate și autorului îi reușește
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
în toate", că a fost "copleșit cu multe de toate". Este evident, pentru cine îi cunoaște activitatea, că se judeca prea aspru, fiindcă, în fapt, ceea ce a scris, atât cărțile (Cartea țăranului român, 1901, în colaborare cu C. Brudariu; Descrierea moșiei regale Broșteni-jud.Suceava, 1906, în colaborare cu A. Popovici), publicistica sa despre Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constache Conachi, Ion Codru Drăgușanu, Veniamin Costachi și Iordache Golescu, cât și edițiile pe care le-a întocmit i-au adus un bun renume
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
A. Popovici), publicistica sa despre Ion Creangă, Mihai Eminescu, Constache Conachi, Ion Codru Drăgușanu, Veniamin Costachi și Iordache Golescu, cât și edițiile pe care le-a întocmit i-au adus un bun renume de istoric literar și de editor. Descrierea moșiei regale Broșteni i-a fost lăudată de Titu Maiorescu și de Nicolae Iorga, acesta scriind, între altele că "dacă o vei lua în mână nu se poate să n-o citești până la sfârșit. Sunt acolo știri istorice, note despre gospodăria
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
fac pilaf. Șurubul e un despot absolut. Se strînge cînd vrea, se desface cînd nici nu te aștepți. Șurubul, stimate domnule Lucian Raicu, cu ghiventul lui capricios! Să continui deci, fără har, scrisoarea. O, de-aș avea o sfoară de moșie, un conac în ruină, cîțiva mesteceni și-un samovar! Să-mi pun o haină ușoară, să-mi iau pălăria de pai și pușca de vînătoare, să-nham o iapă calmă la șaretă și, fluierînd prepelicarul, să plec la plimbare! Să
Dar mai ales sînt contra șurubului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14302_a_15627]
-
hârtie, tot din vina lor, de un mare scriitor, pentru simfoniile neterminate, iarăși din vina lor, de un mare compozitor. Poate că abia o astfel de lege le-ar reteza din fașă tușeul de a trata cultura ca pe o moșie la care au fost tocmiți vechili, descurajându-i să le tot pună bețe în roate artiștilor cu care au avut norocul să fie contemporani. Căci artiștii sunt bun public, iar dreptul de a se bucura de lumina talentului lor este
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
Senatului), să vorbească mai pe larg despre adevăratele sale credințe și despre mari contemporani pe care i-a cunoscut, gospodarul de la Fălticeni și stăpânul viei și al micului domeniu de la Copou să ne povestească despre cum a intrat în posesia moșiei lui Pamfil Șeicaru de la Ciorogârla, după 1944, ca după aceea, foarte curând, s-o predea statului și să militeze (cât de convins?) pentru înființarea colhozurilor. O materie extraordinară ar fi avut la îndemână memorialistul, fie și de s-ar fi
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
nu prea trimitea în străinătate pe oamenii noului regim! Abia în noiembrie 1947, cînd Externele trec sub ordinele Anei Pauker, Gh. Duca și Neagu Djuvara sînt „rechemați": amîndoi diplomații români au rămas în Occident. Dl Djuvara, fiu de boier cu moșii în Bărăganul Brăilei (p. 442), cel care-și făcuse studiile secundare la un liceu din Paris și avea o soție „franțuzoaică", s-a îndreptat spre Franța, la Paris. Unde, „din prima clipă", s-a gîndit „ce se putea face pentru
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
îngerilor tuturor. Ea nu știe... dar când somnul o doboară, În miezul nopții și-al tăcerii, Marii îngeri pe pământ coboară Și se pleacă de sărută picioarele Durerii. 1) Ion Pillat, Opere, vol. VI, Ed. Eminescu, 1994, p. 247. 2) Moșia familiei Pillat.
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
într-înșii... Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști! — , răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judeca dumneata singur. Du-te de mori pentru binele moșiei dumitale! (“Alexandru Lăpușneanul” de Constantin Negruzzi) :: colaj de Bogdan Petry damn it... chiar și rimează Da’ cine e Alex de data asta? Acum vrem capul HIDREI care face posibil ca de la Lapusneanu încoace să dăm “poporului prostit” aceiași retzeta a
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
literară găzduiește un întreg Capitol (primul) din Partea I Când înfloresc rapițele a romanului, capitol în care Conu Nicu, antecesor cu 2-3 generații al lui Beiu, cel din Munci și socoteli, istorisește cum a reușit să rotunjească într-un singur trup moșia de la Grozăvești. Simion FAUR Când înfloresc rapițele Conu Nicu își îmbrățișă câmpurile, cu o privire lacomă, ca de hultan, ca de lup hămesit. Cât de dragi îi erau și cât de amarnic se luptase pentru ele, mai întâi cu moștenitorii
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
din cine știe ce dosar uitat în vreun sertar, o fițuică din cine știe care fund al pantalonilor, căci "aritmetica lui se făcea cu bătaie de cap", cum obișnuia el să spună, glumind. Într-una din zilele acestea de "aritmetică", tocmai picase Mișu la moșie. Tocmai luase licența în drept și venise glonț acasă, să-i anunțe și "babacului" fericita veste. Nici nu se uită la slugile care-l salutau, nici la sufragioaică, nici la mă-sa, coana Angela, care trăia pe atunci, cu gândul
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
bancă, nu în contul lui Petru. Pentru toate neplăcerile de-o viață înghițite din pricina lui Victor Branea, am primit în fine și eu ceva... Poate în aceste săptămâni cât mai stau aici se dă și sentința definitivă pentru casele și moșia lui Caius Branea, rezolv și actele pentru pensie și să scap odată de vizitele în România! Mă neliniștește doar modul evaziv în care arogantul de Caius Jr. vorbea despre proces, la telefon, aseară: - ....să vedem dacă nu cumva intervine în
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
e-n țara pierzaniei Părintele recoltei, stăpânul vostru, e-n țara pierzaniei Ochiul lui, ce-mi încânta inima - și-a pierdut strălucirea Glasul lui ce-mi încânta inima - l-a năpădit muțenia. în lăcașul desfătării lui - acum stau câinii. Pe moșia stăpânului meu - coboară corbii. în fluierul lui - șuieră vântoasa. Câinii stăpânului meu - umplu furtuna cu urlete" Note introductive bine concepute oferă cititorului informațiile necesare înțelegerii textelor antologiei. Traducerea, respectând spiritul originalului, este realizată într-o frumoasă limbă românească. De-ar
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
și l-a tăiat pe craiul franțuzesc, împreună cu tot neamul lui, și cu crăiasa, care-i erea soră lui Leopoldus, împăratul nemțesc". Ceea ce înseamnă că e vorba de sfîrșitul anului 1793. Nuvela - ce prezintă felul cum o comunitate țărănească de pe moșia lui Andronic Cozianul "a fugit spre Dunăre" vrînd "să se pribegească" - pare a fi scrisă cu gîndul de a umple golurile temporale dintre întîia atestare a neamului Cozienilor și epoca modernă în care el evoluează în Cronică de familie. Primele
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
vreun folos...Iată-l, se-aplecă bucuros,Deschizând pliscul mare,S-arate ce voce are.Căzându -I cașul din gură,Repede vulpea i-l fură:-După cum ești tu de prost,Bucata prea mic-a fost!... XX. DIN IUBIREA DE MOȘIE, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cașul din gură,Repede vulpea i-l fură:-După cum ești tu de prost,Bucata prea mic-a fost!... XX. DIN IUBIREA DE MOȘIE, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din Suflet de CarpațiS-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați.Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
chiuind la cânt de flaute: adâncind lumini în suflet - vine Ravvi să te caute! PLECAREA VÂLVELOR vâlva munților - mâhnită și proroacă scurmă lira-nfriguratelor păduri: vii copacii - strune-n van invoacă viersuiri ce-s stinse în trecute guri vestejite-s azi moșiile de stele vestejiți heralzi sunt îngerii din glas tristă - vâlva s-a pierdut după perdele norii stânelor în alte zări au mas fluiere s-au frânt - tăcut-a Duhul Sfânt noaptea vieții s-a fost tras din munte moarte e
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au de grinzi nici măcar pe Răstignitul - nu-L mai ai - Iudă - să-L vinzi... din clopotniță cocorii cad greoi la mine-n brazdă pe moșie năpădit-au viermii beznelor de caznă Cățelul Pământului și cu Inorogul se-mpăcară-n noapte șui - ca surdul cu orbul regi și neamuri au apus - îngropate-n sorburi mlaștina-a-asmuțit în munți bufniți șerpi și scorburi bieți stejarii plâng pe prispe
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
chivernisească. Vai de mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor balade de o tristețe fără margini iar mentalul colectiv îi vedea ca pe niște rătăciți care având mințile pierdute credeau că averile sunt mai importante decât iubirea de moșie. Asta cu moșia era o chestiune pur lingvistică, fără nici un fel de legătură cu realitatea. Putem spune deci că fericirea acestor oameni era o chestiune de bun simț iar ei o trăiau în simpla ei măreție cu o demnitate cât se poate de
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]