120 matches
-
regele Mihai este constrâns să abdice și să părăsească țara, gest exploatat masiv mai apoi de către propaganda comunistă. Îndepărtarea regelui apărea ca și consecință a unui proces firesc. Pentru militantul comunist Gheorghe Vasilichi, " Era deci normal ca acum, când clasa moșierească și capitalistă ca și bancherii nu mai au nici o (sic!) putere, monarhia, care rămăsese ca o coadă, să rămână ca ceva atârnat în aer și să fie și ea lichidată". În acest sens, unul dintre imperativele propagandistice imediate ale noului
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
simulate" Traseul comunismului românesc și est-european în general în intervalul cronologic circumscris acestui capitol (1945-1955) comportă, în discursul oficial al regimului, o dublă metamorfoză. Etapa "democrației populare", adică a cuceririi graduale a puterii și a abolirii vestigiilor vechiului regim "burghezo- moșieresc", desfășurată între 1945 și 1947, va lăsa loc în anul următor etapei "revoluției socialiste". Transformarea este deosebit de importantă, deoarece de abia din acest moment genealogia comunismului românesc devine superpozabilă în raport cu experiența legitimatoare a leninismului fondator. Se ajunge astfel la "dictatura
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Baranca-Ivașcu Chirica; Lupeni-Sofronescu Ion și Marțân C.; Mlenăuți Maftei Dumitru, Lefter I.Ion și Olănescu Chirică; Vatra-Guragata N. Ion, Mierlă Ion, Chițac C. Gheorghe, Bostan Gh. Costache și Cronț C. Vasile. Odată cu împărțirea pământului la țărani a fost redusă proprietatea moșierească din comună la 50 de ha. teren. Lipsurile din economia națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta din anii 1946 și 1947 au însemnat pentru sătenii din comună o încercare și mai grea. Penuria de hrană pentru oameni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scădere accentuată, alarmantă chiar, datorită sporului natural redus, îmbătrânirii și migrării spre oraș. Unele redresări, ca în cazul Voinești, Obârșeni, se datorează înglobării unor cătune; b) la așezările noi (Gârdeștii noi, Obârșeni Lingurari), de clăcași și îndeosebi de foști robi moșierești, numărul locuitorilor este în accentuată creștere datorită sporului ridicat al natalității; c) satele cu nominalizări binare sau ternare, frecvente în toată aria Colinelor Tutovei, sunt prezente și în spațiul comunei Voinești, fie în vetre distincte dar apropiate (cu tendință de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea mai mare parte rămânând sub administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
frontieriști“, victime ale acelorași călăuze dubioase, am ascultat rechizitoriul politic care cerea condamnarea noastră. A fost pentru prima dată în viața noastră când am auzit că eram numiți - spre marea noastră stupefacție - dușmani ai poporului, trădători burghezi, cosmopoliți, bestii burghezo moșierești, numai pentru faptul de a fi vrut să traversăm Dunărea în mod clandestin. Impresia că toată regia asta era absurdă și ridicolă ar fi ținut până la sfârșit dacă procesul nu s-ar fi terminat ca o lovitură de pumn ce
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pe de alta deținătorii puterii: cetățenii și Partidul-Stat - poporul și conducătorii. Nu aparțineam partidului, ceea ce ne arunca, în mod paradoxal, de partea mulțimii, în tabăra majorității românilor, ne plasa cot la cot cu masa, în ciuda apartenenței noastre la clasa burghezo moșierească. Văd în asta una din contradicțiile sistemului comunist: aplicând principiul luptei de clasă, îi respingea pe toți nemembrii de partid; îi făcea egali în excludere și în negura exterioară organului puterii. Ura fusese instituționalizată. În ciuda locuinței noastre îngrozitoare, ne consideram
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
trece de la instaurarea oligarhiilor competitive la o primă instaurare democratică pe baza unui proces continuu ai cărui factorii determinanți sunt următorii: a) Primul factor constă în existența unui "echilibru care împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
împiedică afirmarea unei monarhii prea puternice sau a unei aristocrații moșierești prea independente". Mai precis, o experiență de monarhie absolută este un element favorabil al succesului democratic în măsura în care puterea monarhului este în măsură să controleze excesul de putere al aristrocrației moșierești. Pe de altă parte, o experiență persistentă și puternică a monarhiei absolute, pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pe termen lung, slăbește capacitatea de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
c) Al treilea factor este reprezentat de "slăbirea" aristocrației moșierești. Existența unei aristocrații independente, cu bază economică proprie, este un element esențial. Nobilimea se transformă îmbrățișând activități comerciale sau industriale. De asemenea, este decisiv faptul că hegemonia politică a aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-un mecanism economic orientat către producția de piață. d) Al patrulea factor este absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și oțel" (sau coaliția aristocrație moșierească- industriași) este cale sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al ideologiilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cu proprietarii mici și mijlocii și cu clasa de mijloc urbană. În aceste țări (Suedia, de pildă), lipsește sau e foarte slabă acea clasă socială care - după cum a subliniat de Moore - se dovedește, de cele mai multe ori, contrară soluțiilor democratice: aristocrația moșierească. Este aceeași aristocrație care, în Franța și Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă sufragiul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
găsească în plină muncă", în Săteanca, nr. 9, 1950, p. 11. 34 I. Stoicescu, "Oameni noi din rândul minorităților naționale", în Dobrogea nouă, 22 august 1953, p. 3. 35 A se vedea, de exemplu, "Medgidia, sărăcită și năpăstuită de lăcustele moșierești devine un important centru agricol, industrial și de trafic", în Dobrogea nouă, 9 octombrie 1950, p. 3; Hussein A. Iusuf, "Naționalitățile conlocuitoare au participat cu entuziasm la alegerile pentru deputați în Sfaturile Populare", în Dobrogea nouă, 7 decembrie 1950, p.
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau humelnic; o dată reține termenul ghionder auzit la Murighiol și utilizat în Împărăția apelor. Sute de alți termeni în nuanțele lor semantice elocvente se adaugă fără contenire până la senectute. Artist cu virtuți de filolog erudit, acest cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îi spunea el. Acesta era vârful întregii piramide: Maestrul incontestabil al întregii lor generații, Doctor angelicus atât prin erudiție filozofică, cât și prin anumite experiențe existențiale. În momentul acela, de pildă, avea domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel atât din cauza trecutului său moșieresc, cât mai cu seamă datorită devoțiunii față de profesorul Nae Ionescu și a unei anumite cochetării ideologice cu mișcarea legionară. Lucru rile nu erau tocmai grave, dovadă că nu era la pușcărie și că putea să-și permită destul de frecvente escapade
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
comunist.“ (Contemporanul, 24 septembrie 1971) MUȘAT Mircea, dr. „Numai apariția muncitorimii pe scena istorică a României, făurirea partidului ei revoluționar, închegarea alianței între muncitorime și țărănime, sub conducerea Partidului Comunist Român, au creat condițiile necesare pentru eliberarea țărănimii de jugul moșieresc și trecerea agriculturii pe calea sigură a înfloririi multilaterale, a făuririi unei vieți îmbelșugate pentru toți locuitorii satelor - calea socialismului.“ (Scînteia, 24 martie 1977) „Gândirea istorică a tovarășului Nicolae Ceaușescu se pătrunde astfel în întreaga ei substanță de principiul interpretării
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a treia reformă agrară în România dând iluzia țăranilor, ostașilor abia întorși de pe front că noua putere de orientare sovieto-comunistă va coborî fericirea pe pământul românesc. Pe baza legii reformei agrare din 23 martie 1945 au fost expropriate toate proprietățile moșierești ce depășeau 50 ha., proprietățile funciare aparținând colaboraționiștilor cu Germania nazistă, criminalilor de război și vinovaților de dezastrul ce se abătuse asupra țării, precum și ale acelora care în ultimii șapte ani nu și-au exploatat direct terenurile, cu excepția loturilor de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bun-gust tradițional. Mama ei, Paulina Bălăcioiu, născută Pleșoianu, înrudită cu Brătienii și cu Tătăreștii, era numită „Muma“, datorită caracterului ei ferm și temperamentului aprig - pe care le-a demonstrat o dată în plus, în ciuda bătrâneții, în zilele grele ale exproprierii „rămășițelor moșierești“ din 1949 -, trăsături care au fost moștenite de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Tatăl, Gheorghe Bălăcioiu, era un boier cult, excentric și lipsit de simț practic, atras de ideile socialismului utopic. Se pare că și-a împărțit din proprie inițiativă o mare parte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fost numirea la o clasă a V-a (exprima clasă de liceu) la o școală elementară ca să predau matematica, zoologia, româna, istoria și geografia. [...] Partidul n-are încredere în mine, dat fiind că sunt fiică de boier, „din tagma burghezo moșierească“ ce trebuie exter minată. Eheei! Teza despre Baudelaire, dacă nu se pregătește repede, o să aveți țara fără locuitori.[...] De ce, draga mea, te-ai hotărât să-mi scrii o dată la cincisprezece zile? Nu merit o scrisoare de la tine, sau o carte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în pântece, greutatea ficatului care-mi trăgea tot corpul spre dreapta și zbuciumul ce-mi întețea bătăile inimii și pulsul, de parcă ar fi fost lovituri de ciocan. În sfârșit, chiar la urmă, numele meu: „Exclusă din partid, din cauza originii ei moșierești și fiindcă are o fată la Paris, plecată când în țară începuse deja minunata înflorire a socialismului, deci fugită“. Și apoi două minciuni (fiindcă nu mă puteau exclude doar pentru cele două motive de care, logic, nu pu team fi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de a cunoaște cât mai bine adversarul și pentru a-l combate, pentru a feri neamul românesc de nenorocirile pe care le implica biruința mentalității comuniste. Ori, comuniștii plecau de la niște revendicări, ei puneau în fața muncitorilor nedreptă țile societății burgheze, moșierești, și arătau că moșierimea, marii industriași, marii bancheri și politicienii burghzi, îi exploatează. Pentru ca agitatorii comunismului că nu mai aibă motive pentru a face propagandă comunistă, pentru că legionarii înțeleseseră că ideologia comunistă nu era decât o minciună criminală, o înșelătorie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Radu RALEA) / 149 O familie de boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]