KorAP: Find »[drukola/base=moșnean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...40 >

986 matches

Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035

erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, la cele spuse mai sus, moșnenii au fost dintr-un început în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care academicianul Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care academicianul Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația românească modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt tot atâtea argumente să se reconsidere alianța boieri-moșneni în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic al unei categorii de moșneni, angajați în activități comerciale, care îi scot din cadrele vieții locale și le permit să înțeleagă mai bine situația intolerabilă în care se afla țara sub dominația otomană. C. D. Aricescu a insistat foarte mult pe poziția socială a lui

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se de un mental medieval pe care revoluția din Franța din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
prezentat de boieri, sunt generate de rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr.

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad, 2009, p. 60-75. Referință Bibliografică: Prof.Univ.Dr. Dinică Ciobotea, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1236, Anul IV, 20 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1400585036.html [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062

altceva n-aveam pe suflet. Ceva se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de jandarmi care schingiuise moșnenii rucăreni în 1911 în timpul răscoalei moșnenilor rucăreni împotriva marilor boieri locali, între ei fiind și tatăl meu. El era șef de cabinet al prefectului comunist, Iulian Vasilescu. Îmi spuse, că este supărat că l-a exclus din partidul comunist și

INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Invitat_la_cooperrativa_vigilentei_de_partid_si_de_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
se întâmplase totuși. Într-una din zilele următoare, ducându-mă spre Crețișoara, unde familia mea avea un pogon de pământ, îmi iese în cale ticălosul de Titi Pătrășescu, fiul căpitanului de jandarmi care schingiuise moșnenii rucăreni în 1911 în timpul răscoalei moșnenilor rucăreni împotriva marilor boieri locali, între ei fiind și tatăl meu. El era șef de cabinet al prefectului comunist, Iulian Vasilescu. Îmi spuse, că este supărat că l-a exclus din partidul comunist și din funcție etc. Am bănuit că

INVITAT LA COOPERRATIVA...VIGILENŢEI DE PARTID ŞI DE STAT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Invitat_la_cooperrativa_vigilentei_de_partid_si_de_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/364733_a_366062]
Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793

pentru Valea Oltului și lada de zestre, pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la Tismana, pentru moșnenii lui Mircea, iobagii lui Iancu și pandurii lui Tudor, pentru Făt Frumos și Ileana Cosânzeana și pentru lacrimile copiilor cu părinții înstrăinați, pentru Mărgelatu, comisarul Moldovan și Victor Petrini și pentru zbenguiala copiilor cu părinții acasă, pentru Marea Secetă din

RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677

transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a unor elemente înzestrate din stările inferioare (lucrative) ale societății( mai ales dintre țăranii moșneni), dintre care unora , prin slujbe, capacitate și fapte ostășești, ajung să li se recunoască condiția de boiernași și mici boieri, cu avantajele economice și sociale aferente 3. Alții devin negustori recunoscuți la Craiova , Cerneți și în alte orașe și târguri

LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
mișcare și transformare. Un semn al acestei evoluții ni-l oferă, surprinzător, un document nou publicat de noi, recent, care arată cum elita politico-socială boierimea ( mare, mijlocie și mică), dar și numeroși fruntași ai comunităților umane din Oltenia(provenind dintre moșneni, boiernași, negustori, comandiri ostășești, ș.a )se întrec în a ctitori, preînoi, zugrăvi, înzestra biserici și mânăstiri, subliniindu-și astfel rolul de lideri în societate - atitudine nouă, modernă și pozitivă. Între ctitori sunt atestați de catagrafia citată, pentru perioada 1760-1822

LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1432877147.html [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440

sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului

UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
Corola-website/Law/221875_a_223204

de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre

EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/221875_a_223204]