1,003 matches
-
cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr. 8, p. 109-115; Idem, Istoria moșnenilor I/I (1829-1912), editura Universitaria, Craiova, 1999; C. A. Protopopescu, Dinică Ciobotea, Izvoare istorice inedeite despre evenimentele din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
din 1821 și Tudor Vladimirescu, în vol. C. A. Protopopescu, studii și articole din istoria județelor Mehedinți și Gorj, II, Editura Mirador, Arad, 2009, p. 60-75;Tudor Vladimirescu(Ed. Fl. Copcea), Editura Lumina, Șimian, 2014 Referință Bibliografică: Prof.Univ.Dr. Dinică Ciobotea, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1307, Anul IV, 30 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
în țările străine, Cu doina ta pe buze,de moarte secerați? Ascultă țara mea cum plâng,și te ridică, Oprește mișelia ce te-aruncat în foc! Ridică-ți fruntea-n zări,tăriile despică, Și-oprește martiriul poporului în loc. Vitejii tăi moșneni și răzăși și dorobanți, Cu sânge au apărat a tale fruntarii. Păstrat-au Tisa,Nistrul și mândrii tăi Carpați, N-au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]
-
sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
legate sau influențate de activitatea și preocuparea de bază, moștenită de zeci de generații împreună cu toate implicațiile sociale și cultural-spirituale aferente.(1) O trăsătură aparte a acestei regiuni o constituie starea moșnenească de existență a locuitorilor, aceasta presupunând proprietatea țăranilor moșneni asupra unor suprafețe mari de pământ ce cuprindeau pe lângă „hotarul satului” și întinse zone submontane și montane formate din dealuri și munți cu păduri și ape, goluri alpine cu pășuni, în general întreg arealul natural al regiunii montane și submontane
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
particularitățile zonei și a vieții social-economice și culturale a locuitorilor era și este accentuată și de practica (cel puțin a ultimelor trei secole), păstoritului pendulatoriu - hotarul satului - conace - goluri montane (pășuni de vară) astfel încât, cel puțin în ultimele trei secole moșnenii din Mehedințiul de nord nu practică transhumanța.( 2) Excepție fac numai locuitorii satului Titerlești veniți din Ardeal și așezați în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea între Baia de Aramă și Obârșia Cloșani. Aceștia practicau transhumanța până în a doua jumătate a
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din Valea Boierească 661, cea dintre satul Baia și moșnenii din Padeș pentru livezile de la Brusturi (1781)662, cea dintre moșnenii groșani și mănăstirea Tismana, tot pentru livezi în același an663, pricina dintre moșnenii mănăstirești și obârșani pentru livezi (1785) etc.664 În fine, numeroase documente se referă la vânzări de pomi la Jidoștița (1702), Gogoș (1717), Izverna (1747), Rătezu (1779), Negoiești (1780 și 1823), Gornovița și Sușița (1782), Cleșnești (1785), Turtabe (1800), Izverna
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
665. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, și mai ales după introducerea regulamentului organic, se semnalează o creștee a interesului tuturor pentru stăpânirea viilor și livezilor. În general în această perioadă viile aparțineau în mare parte clăcașilor sau moșnenilor, deși în multe cazuri pământul pe care se afla plantația nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
moșie 669. Sunt și cazuri când în urma hotărniciei lor, livezi sau vii rămân în stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
suprafețe mai mari. Este cazul moșiilor Orevița și Rogova 703 a satelor Drincea 704, Bălțați de Jos, Mohna, Sălătrucu 705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe ori pământul pe care se afla via nu era al lor. Alături de viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de un număr însemnat de vii. Aproape toți boierii mari și mijlocii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
sa soție, a mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
care plecau să se alăture armatelor ce înfruntau dușmanul, devenind „popi de tabără”. La modul acesta, structura obștii sătești cu matca ei răzeșească păstrată neclintit până la blestemul colectivizării, a girat o existență continuă a micilor obști independente, cu fruntașii lor moșneni independenți, pe toate locurile cu istoria ștearsă de năvăliri. Prin atari argumente, documentarea istoriei noastre coboară cu secole înainte, confirmându-și diacronia pe acest spațiu și pe asemenea coordonate specifice, acoperind chiar o arie mult mai largă decât actualul nostru
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
unde topea tata cânepa și inul. Eu mai departe mă țineam cu mânuțele prinse de fundătoarea căruței să nu cad de pe locul meu incomod. Braica și ea alerga în spatele meu legănându-și coada veselă nevoie mare. Ne apropiam de satul Moșneni, la șase kilometri de comuna noastră, când a ieșit luna dintre nori și tata a observat că nu este singur pornit la drum, ci însoțit și de cățelușă. A oprit căruța, s-a dat jos și cu biciul a încercat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești, cătun de ungureni, moșneni din Sibiu, din Hațeg, Sebeș și Orăștie, cei cu biserica „făcută cu banii oilor”, pe pereții căreia sunt zugrăviți drept ctitori nu voievozi sau boiari, ci bacii cu băcițele lor. Faptele sunt diverse, dar întregesc în mod miraculos imaginea lumii
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
școlare rucărene (sec. XIII-1864); Oameni din Cetatea de Scaun (în colab.); Istoria învățământului și culturii din județele istorice Argeș și Muscel; Argeșeni și musceleni în războiul din 1877-1878; Documente privind istoria orașului Câmpulung Muscel (în 5 volume); Istoria obștei de moșneni Rucăr-Muscel precum și zeci de alte cărți din istoria învățământului și a gândirii pedagogice din România, etc. În anul 2000 a primit Premiul Academiei Române "George Barițiu". Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de Sțiință din România, Cetățean de onoare al
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > MOȘNENII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moșnenii Statornici prin senin și vremi haine, Când bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > MOȘNENII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 362 din 28 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moșnenii Statornici prin senin și vremi haine, Când bântuiau temutele campanii, Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]
-
Porneau de zor la munte în bejanii, Purtând povară marilor destine. Cetatea Orația...Trec românii... Și curg mereu oștirile străine... Vibrează și Posadsa și Rovine... Se mulcomesc, se-nvolburează anii. Calări, cu iatagane...vin otele - Neînfricați și dârzi au stat moșnenii: Ei au sfințit frumoasele muscele. Câți au râvnit - flamanzii și viclenii - Au dispărut că pulberea de stele, Dar munții au rămas...și RUCĂRENII ! Adrian Simionescu Referință Bibliografica: Moșnenii / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 362, Anul I
MOŞNENII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351074_a_352403]