396 matches
-
în care sunteți. Dragostea o văd ca un guturai de sorginte extraterestră , ca o pisică fără pijamale. Nu îi vezi dungile , dar îi simți garronele dulce-amărui, adică gheruțele, proaspăt lăcuite cu stratageme inteligente, cum doresc a-ți fura tiptil identitatea „moțată”, tradusă la nivel imaginativ, ca o savarină în stare de delir. Îi poți adulmeca mirosul blăniței , al torsului accelerat ,al urechilor-antene ce pun pe on elementele afective. Cum procedeză această “mamaie” matusalemică? Îmbată carcasa, apoi se răspândește lent în scorburile
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
și la mine. Mai este puțin, dar parcă ar fi 100 de ani de stat în ,,Bastilia,, asta ... ,, 13.04.1989 ... E - dar tu nu-ți poți da seama de toate astea - decît atunci cînd ți se explică un fenomen moța - mo - iar înțelesul e greoi - bine ai spus tu că atunci cînd ai citit-o n-ai înțeles nimic - e drept nici eu nu cunoșteam toți termenii dar mă gîndeam și prin paralelism cu ceea ce e între noi să trag
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
gazetar redutabil, de o ironie elegantă și zdrobitoare, și ca un cuceritor al frumoaselor doamne ale vremii, alături de care a trăit iubiri fabuloase; trăitor și susținător inflexibil al Ortodoxiei; un apropiat al conducătorilor Mișcării Legionare, până într-acolo încât Ion Moța avea să îi lase scrisorile testamentare înainte de plecarea sa în Spania, iar într-un viitor guvern legionar avea, probabil, să fie premier; a marcat o generație remarcabilă, ce avea să cunoască exilul sau Gulagul românesc. Un personaj stupefiant de contradictoriu
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
EU VOI FI ! Patru pui de ciocârlan, Cocoțați pe-un bolovan, Stau cuprinși de-o mare lene Și se ciugulesc prin pene. - Fraților, m-am tot chitit Și în taină-am socotit: Numai fiii de-mpărați Sunt ca noi așa moțați ! Zise unul, visător, Legănându-și un picior. Moțul nostru-i o coroană ! Nu este o simplă toană A naturii, prin urmare Mă frământă o-ntrebare: Cine, după-a noastră lege, Din noi patru va fi rege ? - Eu voi fi ! țipă
EU VOI FI ! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376685_a_378014]
-
o săptămînă de agitație în țară, o manifestare impresionantă a gardiștilor. Diversele manifestări antisemite și prohitleriste au produs încăierări, în care au existat numeroși răniți și doi morți. Strada este cuprinsă de agitație în momentul în care doi legionari, Ion Moța și Vasile Marin, angajați alături de franchiști, sînt uciși în Spania. Rămășițele lor sînt aduse la București, la 11 februarie 1937. Cortegiul funerar este condus de patriarh, iar Codreanu și fidelii săi defilează. "Gardiștii arată Henri Prost în lucrarea sa Destin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
273, 275, 376 Montesquieu 86, 125 Morand, Paul 211, 212, 213, 392 Morțun, Vasile 146 Moruzzi 59, 90, 93 Movilă (dinastia) 39 Movilă, Alexandru 49 Movilă, Ieremia 45 Movilă, Ileana 50 Movilă, Petru 39, 50, 52 Movilă, Simion 45, 49 Moța, Ion 224 Mușat, Mircea 24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic 254 Napoleoni 79, 274 Napoleon III 102, 106, 107
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spre exemplu: Viitor de aur țara noastră are / și prevăd în veacuri a ei înălțare", din Mircea cel Mare și solii, în conferința de la Odoreu 20 aug. 1912). Iar la Cleveland (unde era în misiune cu Vasile Stoica și Ioan Moța în campania pentru sprijinul Marii Uniri) el vorbește în termeni parcă luați din articolele politice ale lui Eminescu publicate în "Federațiunea" de la Pesta, sau cele publicate în Timpul în "chestiunea Dunării": "Noi trebuie să ne prezentăm înaintea lumei civilizate, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai multe modificări: „Libertatea din Ardeal” (pentru seria de la București) „The Liberty” (în Cleveland, alături de titlul în limba română), ca și subtitlul, care din 26 decembrie 1918 este „Foaie politică, socială și economică”. Redactor responsabil și editor este preotul Ioan Moța. La conducerea redacției se succedă I. Munteanu, I.V. Ioanovici, Nic. Oprișiu, Șt. Popp, Savu Roman, Iulius Ioanovici, Alex. Iozon, Ioan Adam, Const. Șandru, Pompiliu Albu, Cornel Muntean, Ioan Vasiu, Ioan Moța, care la 21 octombrie 1915 preia funcția de director
LIBERTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287800_a_289129]
-
și economică”. Redactor responsabil și editor este preotul Ioan Moța. La conducerea redacției se succedă I. Munteanu, I.V. Ioanovici, Nic. Oprișiu, Șt. Popp, Savu Roman, Iulius Ioanovici, Alex. Iozon, Ioan Adam, Const. Șandru, Pompiliu Albu, Cornel Muntean, Ioan Vasiu, Ioan Moța, care la 21 octombrie 1915 preia funcția de director (până la 17 august 1917), devenind editor-proprietar. L. nu a adoptat un program literar propriu-zis, dar la „Foița” gazetei s-a publicat literatură inedită sau reprodusă din alte periodice, răspunzând obiectivului anunțat
LIBERTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287800_a_289129]
-
cititorului din Transilvania. Cu aceeași intenție se reproduc și scrieri ale unor înaintași, printre care Alecu Văcărescu, Anton Pann, V. Alecsandri. Dintre ardeleni colaborează Ioan Bota, Ioan Scurtu, Emil Sabo, Grigore Sima al lui Ion, Andrei Bârseanu, I. Cândea, I. Moța, Elena din Ardeal. Trimit poezie populară Petre Alexe și Sabin Safta, publicându-se de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul culegerii. Și sub raportul traducerilor R.O. prezintă interes, deoarece selecția scriitorilor străini este, în
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
apărut la Sibiu de la 2 ianuarie 1922 până în 1956, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Revista este condusă, pe rând, de Iosif Trifa (care semnează cu pseudonimul I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan, de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă
LUMINA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
din presa vremii fragmente din unele articole ale lui Eliade care verifică, totuși, opinia lui Sebastian din 25 februarie 1937 că aceste articole din Vremea erau legionare. La 24 ianuarie 1937 publică în Vremea, un lamento la moartea lui Ion Moța și Vasile Marin, legionari comandanți, în luptele din Spania: "Rareori se întîlnește în istoria unui neam o moarte atît de semnificativă ca moartea celor doi fruntași legionari căzuți pe frontul spaniol. Plecarea celor șapte comandanți legionari români în Spania, unde
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
istoria unui neam o moarte atît de semnificativă ca moartea celor doi fruntași legionari căzuți pe frontul spaniol. Plecarea celor șapte comandanți legionari români în Spania, unde au luptat, ca voluntari, în trupe de șoc, a fost simbolică... Atît Ion Moța cît și Vasile Marin, dăduseră nenumărate probe de spiritul lor de jertfă: închisori, suferință, prigoană morală, o tinerețe trăită eroic... Această ultimă și fatală încercare - plecarea în Spania - și-o aleseseră ei singuri, ca o supremă dovadă de credință și
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
o tinerețe trăită eroic... Această ultimă și fatală încercare - plecarea în Spania - și-o aleseseră ei singuri, ca o supremă dovadă de credință și eroism creștin... Semnificația morții lor trece, deci, deasupra valorilor eroismului viril. Moartea voluntară a lui Ion Moța și Vasile Marin are un sens mistic: jertfa pentru creștinism. O jertfă care să verifice eroismul și credința unei întregi generații. O jertfă menită să fructifice, să întărească creștinismul, să dinamizeze un tineret... Ca și șeful și prietenul său, Corneliu
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
Marin are un sens mistic: jertfa pentru creștinism. O jertfă care să verifice eroismul și credința unei întregi generații. O jertfă menită să fructifice, să întărească creștinismul, să dinamizeze un tineret... Ca și șeful și prietenul său, Corneliu Codreanu, Ion Moța credea că misiunea generației tinere este să împace România cu Dumnezeu... Destinul i-a ales pe ei să mărturisească, să arate celorlalți seninătatea pe care ți-o dă credința, sensul creștin și eroic pe care îl capătă viața atunci cînd
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
sa, mănăstirea cea nouă ce se chiamă Bârnova, în anul 7174 [1665], luna lui septembrie, 11 zile, 2 ceasuri”79; „Și s-au pus această piiatră de dumneaei jupâneasa Stanca Cantacuzini [la Mănăstirea Brâncoveni], care au fost jupâneasă Papei postélnicul, moța iunie, dni, leat 7176 [1668]”80 „ Această piatră a făcut-o și împodobit-o Safta dumisale jupânului ei Ioan [...] Vistier, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitorului Io Constantin Marele Vornic [în loc de Constantin Cantemir - Nicolae Iorga] [...] 7196 [1688] (la Mănăstirea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea, București, 1888; Tudor Pamfile, Graiul vremurilor (povești), „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1909; Idem, Feți-frumoși
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
A. Leontescu, Volbură-Poiană Năsturaș ș.a. Proza aparține lui D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
primii ani de apariție, un interes constant pentru literatura populară. Răspunzând apelurilor redacției, au trimis folclor cules din toate zonele Transilvaniei foarte mulți preoți și învățători, printre care V. Berbecaru, I. Berescu, I. Berghea, Avram Corcea, Iuliu T. Mera, I. Moța, C. Pepa, Grigore Sima al lui Ion, I. Trâmbițoniu, cărora li se alătură și Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul din principalii factori de răspândire
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
angajat, o direcție fermă publicației și a asigurat coeziunea grupului de colaboratori, iar Coșbuc a răspuns de aproape întreaga muncă redacțională. Scriu aici și V. D. Păun, Ion Russu-Șirianu, Virgil Onițiu, Gr. Sima al lui Ion, Sextil Pușcariu, clericul I. Moța, Maria Cunțan, toți ardeleni de origine, dar și bucovinenii Simion Florea Marian, Constantin Berariu, debutant în poezie, alături de mulți alții: Th. D. Speranția, Dumitru Stăncescu, N. D. Popescu, Ioan Adam, Jean Boniface Hétrat, H. G. Lecca, George Murnu, Petre Dulfu, C.
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
, supliment literar la „Bunul econom”, apărut la Orăștie, neregulat, cu excepția primului an, între 13 ianuarie 1901 și 23 iulie 1905. Redactor și editor este Ioan Moța, care face publică intenția de a reproduce, în primul rând, articole și scrieri literare din alte publicații periodice. Astfel, sunt puse la îndemâna cititorilor versuri, nuvele, povești, poezii populare, cugetări, maxime, glume, snoave, literatură „aleasă” și populară deopotrivă. Redactorul se străduiește
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
va edita o gazetă obiectivă. Rubricile obișnuite sunt „Artă și literatură”, „Pagina satului”, „Pagina ținutului”, „Turismul nostru”, „Munca” ș.a. Se consacră la un moment dat un număr Ligii Antirevizioniste Române, publicându-se și articolul Sensul naționalismului național al lui Ion Moța, și se dedică un alt număr lui O. Goga. Poezii publică D. Șeptilici, L. Nicorescu, Gh. Crișan, Eugen Constant, Gh. Tuleș, Victor Hortopan, I.I. Olteanu, Victor Ilieșiu, Ștefan Grecu, Silvia Georgescu, I.C. Severeanu, Florica Ciura, Petre Șaitiș și liceanul Teodor
NORD VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288474_a_289803]
-
mobilizat” în oastea împăratului. În celălalt periodic editat de B., „Lumea și țara”, apărut la Cluj (1923-1940) și București (1940-1944), literatura ocupă un loc mai puțin însemnat. Munca de editor o începuse tot la Orăștie, unde, sprijinit de preotul Ion Moța și de băncile românești, înființează, în 1910, Librăria Națională „S. Bornemisa”, devenită ulterior și editură. Sub auspiciile Astrei, lansează colecția „Biblioteca scriitorilor de la noi”, între cărțile de început figurând și Frământări, debut editorial al lui Liviu Rebreanu. Dar cea dintâi
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
C. Ionescu și Dragoș Protopopescu. Sub impactul curentelor politice ale vremii, revista sprijină Liga Antirevizionistă Română, condusă de Stelian Popescu, directorul „Universului”. Alunecarea revistei spre ideologia de dreapta e și mai evidentă în numărul 6 (februarie 1938), închinat lui Ion Moța și Vasile Marin, în care scriu Radu Gyr, Victor Bilciurescu, Cleopatra Ștefănescu, Geo Stroescu, Rodica Isăcescu, Gh. Tănăsescu, Paul Răduț ș.a. Sunt reproduse mai multe articole cu caracter legionar. Ajungând la această orientare, B. își încetează brusc apariția, odată cu arestarea
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
ce Miki și Piki sunt pe punctul de a se ,,confrunta’’: mârâituri, lătrături...) Gigel: Stop! Liniște! Aici nu-i circ, ci locuință!... ( trage husa de pe colivia lui Coco) Coco: Scandal! Scandal! Gigel: Da Coco, scandal... Coco: Circ! Circ! Miki: Uite moțatu’! Circ!? Gigel (vede avizul pus de Miki): Cine a pus avizul? (Piki latră la Miki) Tu, Miki...( Miki miaună afirmativ) ,, Lătratul permis dimineața între 8 și 9’’. (Piki, lătrat în dezacord) Piki, regulamentul trebuie respectat, altfel ne reclamă vecinii, și
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]