364 matches
-
oameni aparent jucându-se. În realitate Domnul chiar întoarce Omul de la moarte, și mai mult, ne transmite nouă, oamenilor, în primul rând medicilor, rețeta, numele medicamentului care-i vindecă pe oameni de tuberculoză și de cancer, și acest medicament este moarea de varză. După lectura povestirii rămâi uimit și mut un timp. Și nu poți să nu te gândești al măreția și puterea Domnului dar și la manifestarea sa ludică în relație cu noi, oamenii, care suntem copii Lui. În povestirea
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
regele Ștefan 1002 regele saxon + Emma, fiica de 17 ani a vikingului Richard ÎI de Normandia 1013 Sveyn, fiul lui Harald invadează Anglia (Cnut, fiul=18 ani) 1015 Cnut, 20 ani, flotă superbă bate saxonii; tatăl îi murise Ethelred Nehotărâtul moare - end 1016 Cnut, danezul, rege al Angliei, Danemarcei, Norvegiei; .......(zecime la Romă, duminică, misionari, 2 neveste) 1017 Emma (32) + Cnut (22) și 2 fii ai Emmei la tata 1035 moare Cnut la 40 ani 1042 În 7 ani, mor cei
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
întrebat de ce scaunele trebuie să rămână goale pe scenă: „Goale fiindcă nu este nimeni. Lumea nu există cu adevărat, tema piesei a fost neantul, nu eșecul. Absența totală: scaune cu nimeni. Lumea nu este, pentru că nu va mai fi, totul moare.” Absurdul comunică la toate nivelurile, nu doar verbal, ci și para-verbal sau non-verbal. În acest sens trebuie să înțelegem spectacolul de astăzi văzut, 12 iulie a acestui an 2014 „Ballet Preljocaj”, inclus în programul Festivalului de Dans American care se
DESPRE ABSURD ŞI „BALLETUL PRELJOCAJ” – ADF 2014 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349448_a_350777]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > UNUI MURIBUND DE OCAZIE Autor: Ana Maria Bocai Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Moare, moare ...ce ne facem??? Vocea-i sună tremurat, Mor Mărie, fată dragă, Doctorul m-a anunțat! Cu blândețe -i spun pe nume Și în brațe eu îl strâng, Cum să fac să nu-l mai doară ? Capu-i stă pe brațul
UNUI MURIBUND DE OCAZIE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349026_a_350355]
-
groapă: în racla cu sculău! Și, dacă am noroc să moară și baba deodată, să ne puneți unul lîngă altul: guriță lîngă guriță/ca doi pui de prepeliță. Da' să nu uitați să-mi puneți la cap o oală cu moare de curechi, ca să mă dreg. Cum să mă înfățișez cu capsa pusă înaintea Celui Prea Înalt?” Ceapeurile și Iaseurile nu mai aveau unde pune vinul și luase partidu' hotărîrea să-l depoziteze în cisternele de la CFS. Știți, sînt niște cisterne
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
Lanu a crezut că e vorba de salvarea vederii vreunui pacient aflat cândva sub bisturiul lui și acum e însănătoșit. Abia ulterior ne-am reamintit cine este, după ce femeia povestea pe nerăsuflate cum au venit toți vecinii vreme îndelungată cu moare proaspătă până omul ei a prins puteri și acum e om bun de muncă. Noi am rămas cu convingerea că aici a fost doar un joc al întâmplării, după reguli numai de ea știute. Ne-am bucurat că șansa vieții
ŞANSA VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366024_a_367353]
-
oară, după ce-i pișcasem vârful cozii, de unde îndată a țâșnit sângele iar câinele a început să urle alergând disperat prin curte: - Bă, lasă câin’le-n pace, ie prea mare ca să-i măi tăiem coada, ce, vrei să sângereze până moare sau să să infecteze? Așa că am lăsat-o baltă cu tăiatul cozii lui Floricel... Numai că, pe zi ce trecea, coa-da-i creștea parcă mai repede decât corpul, încât pe la vârsta de un an câinele avea ditamai codoiul încovrigat în sus
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VI) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366414_a_367743]
-
în ciuda piedicilor apărute! Am lucrat la “marină” unde am deprins “codul călăreților” pe “bidiviii” oceanelor. Prima regulă este: să nu părăsești nava, dimpotrivă, să-i ajuți pe cei de la bordul ei, să se “salveze”!” Căpitanul vasului părăsește , ultimul, corabia sau...moare odată cu scufundarea ei. Ca să poți fi un bun “căpitan” trebuie să fii călit în potrivnicia forțelor naturale, să ai diplomație, caracter, intuiție, răbdare, tenacitate, creativitate și ambiție. Uneori, chiar și defectele sunt necesare - cum ar fi încăpățânarea, condiție esențială a
FAMILIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365771_a_367100]
-
și-n 1956 eliberat. Abuziv în 1959 din monahism a fost scos Și i-a fost interzis să slujească la altar. Lumea, sub comuniști, se-ntorsese pe dos. Orice acțiune de credință părea în zadar. Dar, speranța, gândea Părintele, ultima moare, La orizont apărea și pentru el o rază de soare: Ca pictor la Atelierele Patriarhiei a fost angajat Biserica”Sfântul Elefterie “, Boteanu și cea din Bogata Cu credință și talent le-a pictat, și până când a fost gata A lucrat
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
-și drum înspre cavou În sinea lui, copilul asasin, Considerând că este un erou! S-a dus la școală-unde-avea colegi Să arate ce e el în stare Când tragi, tragi în grămadă și n-alegi Cine scapă scapă, cine moare moare! Ieri poate-a fost cu ei prin parc La jocuri pe calculator, Astăzi se crede o Ioana d'Arc Cu spiritu-i răzbunător Trage-n profesori, trage-n paznic Ucide peste tot cu sânge rece Prieten al comunității, casnic Pe lista
ASASIN ÎN SERIE de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351139_a_352468]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SCULPTORUL Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Brâncuși își cioplește gândul peste inima pietrei în forme de sărut poarta se deschide îndrăgostiții trec sculptorul moare se așează masa tăcerii pe scaune doar doisprezece cei care l-au iubit Jiul doar murmură spiritul său se înalță prin coloana fără sfârșit apoi familia împuținată așezată pe șase scaune la masa de taină varsă lacrimi în tăcere. Referință
SCULPTORUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356366_a_357695]
-
disperare De mă chemi, N-am să mai vin! AȘ VREA SĂ... Aș vrea sa mor Dar totuși nu...! Aș vrea să cânt Dar nu știu cum! Aș vrea să fac de toate Voința ... e departe Și chiar de ea apare Încătușată moare! Puteri să lupt, nu am Liniștea mi-e străină Iar raza de speranță Nu vrea deloc să vină O tot aștept, degeaba Dar nu știu până când Ar mai putea să vină Să facem legământ? Oare ce-o fi viața? Care
CĂUTÂND ŢARA FERICIRII DEPLINE (POEME) de DIANA OLARU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346152_a_347481]
-
patul meu murdar de vise Și mă simt făr’ de valoare - Un actoraș de prin culise. Sătul în plin mi-s iar de toate Și golul sufletului doare - Dar e o zi și mâine poate, Unii se nasc, iar altul moare. Referință Bibliografică: CĂLĂTORIA UNUI GULIVER MODERN ÎNSPRE TĂRÂMUL SORȚII / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CĂLĂTORIA UNUI GULIVER MODERN ÎNSPRE TĂRÂMUL SORŢII de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370565_a_371894]
-
mandat să spere cum o tot fac de-un sfert de veac, că răului vor izbuti să-i vină odată de hac. Și iacă-așa anii se scurg în lânced șir de-nmormântare și-o generație întreagă se resemnează până moare, pitindu-se după zicale ce-ngrașă apatia vie: „N-avem ce face”, drept urmare „Mai rău numai să nu ne fie”, deși-s atâtea de făcut unde cam totul e pe dos și-atâția simt pe pielea lor că traiul li
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
cu ardoare Și-mi văd neîncetat de al meu zbor, Mă-mbăt cu-a zilelor de vis savoare, Plutind, din când în când, pe câte-un nor. Iar fiecare clipă-i o surpriză, Un gând se naște brusc sau altul moare. Împătur sentimente în valiză, Mâine voi rătăci pe căi bizare. Dar orice-ar fi, o să-mi urmez destinul, Nu mă voi risipi în praf de nori, Chiar de mă voi răni vreodată-n spinul Speranțelor pierdute printre sori. Și când
DESTIN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368102_a_369431]
-
CARTEA" HAIDUCUL Unde pleacă visele Când ochii se trezesc? Cine-aprinde soarele Când stelele pălesc? Ce ascunde marea Involburata-n spumă? Cum infloreste-un mugur Acoperit de brumă? De unde știe râul? Drumul către mare? De ce o efemera Traieste-o zi și moare? De ce ne pare viața Mister denepatruns? Si-atatatea întrebări Rămân fără răspuns? Unde-a fugit bărbatul Ce-a vrut ca să mă fure? Să vină, să mă mintă.... Doar să nu mai jure!!! De ce-a murit iubirea? Și anii lent se
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
doar prea obișnuit să nu iasă din... forma fixă a haitei. Și haita l-a distrus! Acum, era târziu... % Acum, știe că trebuie să meargă. Așa cum poate... Se duce... nicăieri firește, dar trebuie că nu se oprească. Dacă se oprește moare. Și sufletul său știe că nu i-a venit ceasul. Știe, simte că viața trebuie ocrotită. Nu se întreabă pentru ce. Merge și inima-i bate iute, pasăre speriată și obosită... Carnea sa a obosit. Vrea să moară, dar nu
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
de plumb, celeastă... Încă-i toamnă, toamna-n stele, Pe pământ, pe crengi, pe ape, Toamna umbrelor rebele Și-a himerelor sub pleoape... Încă-i toamnă, toamna-n zborul Păsărilor migratoare Rătăcite cum mi-e dorul Viu, în zbor, după ce moare... Încă-i toamnă, toamna-n goluri Între pruturi și siberii Când se rupe ceru-n stoluri De cocori plecând în serii... Încă-i toamnă, toamna varsă Vineție și lividă Ploaia încontinuu stoarsă Din materia lichidă. Încă-i toamnă, toamna-n
ÎNCĂ-I TOAMNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347194_a_348523]
-
lui Anghel, relevă un suflet devastat. Pierzând-o pe Natalia, pe care o cântase în atâtea poezii, divinizând-o, blândul Steo, a cărei constituție nervoasă nu a putut să suporte șocul, cade greu la boala și pe 22 iunie 1913 moare, în urma unei congestii cerebrale. Nici Dimitrie Anghel n-a fost fericit cu ea. Ca om, Dimitrie Anghel era din toate punctele de vedere opusul lui Iosif, ceea ce dovedește că... extremele se atrag. În timp ce Iosif era blând, sfios, delicat, Anghel era
UN TRIUNGHI AL DRAGOSTEI OTRĂVIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358389_a_359718]
-
renasc. Viața îmi devenea mai suportabilă. - Bine, dar un stejar, oricât ar fi el de arătos, nu te absolvă de păcate ca un preot înaintea euharistiei. - Așa o fi, dar eu asta făceam. Alții însă o luau ca atare: - Toată lumea moare. Dacă mi-o fi venit și mie rândul, asta este. Ce să fac? Fiecărui sicriu i se bate odată și odată un capac în cuie. S-a terminat și pace! Bine, dar moartea nu este un sfârșit absolut. Dumnezeu nu
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
AU TRECUT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 477 din 21 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ANII AU TRECUT Anii au trecut, ca fulgi în zbor, Dar orice zbor are splendoare, Timpul veșnic, este trecător, Căci orișice se naște moare! E o simplă pură, constatare, A unui filosof din antichitate, Care a avut dreptate foarte mare, Sintagma a rămas de actualitate! Noi spunem a mai trecut un an, Cât ne-a costat și cât am cheltuit? În viitor poate fi
ANII AU TRECUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357596_a_358925]
-
La fântâna dorului” copilița, “pârjolită de-al dorului foc” merge să-l va dă pe cel ce-a vrăjit-o. Din păcate visul s-a rătăcit în noapte, regretând “ Că cine nu are noroc, n-are/De când se naște până moare.” În general poezia Mariei Filipoiu e bântuită de regretele unei iubiri pierdute: “Iubirea ce s-a sfârșit/chiar de la început,/ o port în suflet cernit; /cu-al dorului tribute.” 12. Ileana Lucia Floran, hunedoreancă din Orăștie, membră a Uniunii Ziariștilor
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
nr. 487 din 01 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache debarc din oval. e corabia plânsului. pumnii fătului se strâng, între obraji și ochii închiși. umbra înghite lichidul. e dulce strigătul pentru mamă. e amar pentru...copil. moare... moare odată cu aerul înghițit. prima dată deschide palmele și strigă. tace. adoarme... viață trăită într-un oval de gânduri. în traista de gesturi, tandrețea devine umilință. ucigașii de viață râd. aleg rolurile secundare. în fundal ești liber să cazi. te
UCIGAŞII DE VIAŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358567_a_359896]
-
Într-o bună zi. Nu știu însă cât va fi de bună ziua aceea. Până ce s-ar putea întâmpla ce zic prăpăstioșii, cartea și internetul rămân două puncte de sprijin pentru omenire. Pentru școală. Pentru educație. Pentru instruire. Jurnalistul învață până moare. Materia primă a meseriei lui e lumea în care trăiește. Nu e judecător să judece. Nu e procuror să acuze. Nu e avocat să apere. Dar atunci ce poate fi? El e cel ce există. Atât pentru lucrurile mari. cât
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
vântul bate Ți se șterg în urmă pașii Și nu are ce-i abate De pe caii lor, apașii Ori cu pix, ori cu stilou Fierbințeala unei febre Lasă-n urmă un ecou În statistici sau algebre; Dacă mă refuzi subtilă Moare-n fașă, Excelență Orice urmă de idilă Dacă n-are coerență Pană, pană fără service Dacă-mi afectezi moralul Mai bine-l reneg pe Elvis, Și-mi înfrunt iar caporalul! Referință Bibliografică: Odă la o pană / Ion Untaru : Confluențe Literare
ODĂ LA O PANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359479_a_360808]