120 matches
-
se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor“ apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu are nici o rasă omologată de Federația Internațională are o motivație
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
protecție. Decimați în timpul războiului, câinii s-au împuținat în așa măsură încât crescătorii din Serbia, Macedonia și Kosovo își pun acum speranțele în exemplarele masive, de tip vechi, care au supraviețuit în satele din zonele înalte. Zăvodul carpatin și Baracul mocănesc Necesitatea omologării acelor câini ciobănești care reprezentau, prin omogenitatea caracterelor, o rasă - desigur, în forma sa primară -, dar care trebuia să fie în același timp reprezentativă pentru întreg teritoriul românesc, a fost înțeleasă de crescătorii noștri încă din anii ‘20
Agenda2006-33-06-01-senzatonal 3 () [Corola-journal/Journalistic/285130_a_286459]
-
se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor” apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin” și, respectiv, „Baracul mocănesc”!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis” Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic.
Agenda2006-33-06-01-senzatonal 3 () [Corola-journal/Journalistic/285130_a_286459]
-
că și unii, și alții puneau preț pe muncă, pe cinste, pe omenire, - o omenire bine cântărită, - iar succesul conviețuirii lor stă pe criteriile de azi cele mai moderne. Cunosc locul. Cunosc agerimea lui. Cunosc farmecul femeilor de aici, robustețea mocănească... Am fost în Rășinari, comuna în care s-a născut Emil Cioran, și pe care o amintea des. Cioran care nu avea cuvinte de laudă prea multe despre poporul român și care era, la Paris, printre europeni, un european mai
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
policromiilor superbe. Televiziunile își fac datoria, prompt și conștiincios, arătându-ne cum, ici-colo, prin verdeața arborilor, începe să apară câte o frunză galben-arămie, culoare coincidentă cu ruginiul conductelor sparte care urmează să fie înlocuite, dar numai după ce vor începe ploile mocănești; aproape concomitent apar și primele junghiulețe lombargiene însoțite solidar de discrete și prietenoase înțepeniri ale încheieturilor etc. Sunt afecțiuni pe care, însă, pensionarii le ignoră cu entuziasm din cauza atât a compensării cu 90 la sută a medicamentelor cât și a
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
clipele frumoase de demult, care mă cheamă din timp în timp să deschid ușa inimii, pentru aducere aminte... O dimineață cu rouă Rătăcesc prin grădină, printre uscături și aduceri aminte... Timpul bucuriei a trecut și acum aștept doar cântecul ploilor mocănești, nesfârsite, prinse în hora monotonă de toamnă, printre vânturile reci, neprietenoase, care vin grăbite să-mi umple zilele ursuze. Mă las abandonată, undeva..pe cele cărări ale timpului dezgolit de viață, fără exodul cântat al frunzelor pictate mirific de-o
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
la un capăt. Nu știu de ce, dar am certitudinea că nu voi scapa ușor de privirea micuței Roza, o fetiță cu nume de floare, plină de tristețe, de neputință, a cărei petale au început deja să cadă, înainte de vreme... Ploaia mocănească nu mai contenește, ci continuă să-și cearnă lacrimile peste un ținut atât de bogat și frumos ca Vrancea.
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Ar fi fugit unde vedeau cu ochii, dar le era frică să nu fie luați, pe întuneric, drept Zlota și împușcați. Își frigeau degetele, ascunzând în pumn țigările, să nu se dea de gol și să le ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
avînd un ciucur de lină roșie în frunte sub părul retezat cu foarfecă, drept, lăsîndu-i ochii mari cuminți liberi; plus coadă să lungă lăsată sălbatic să crească și care este plină de scaieți uscați prinși acolo de la cine știe ce alte drumuri mocănești spre cîmpia largă, bogată în roade de la miazăzi. Un personaj care simte permanent nevoia să trădeze, punîndu-si la grele încercări fidelitatea socotita că o povară insuportabila deseori. Remușcările lui în mijlocul unei spaime veșnice (că a trădat sau e pe cale sa
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
atelier. Într-un minut, uniforma mi se făcuse fleașcă și apa îmi șiroia prin păr, intrîndu-mi pe sub guler, zigzagând pe pielea goală a spinării și lățindu-se deasupra curelei. Pe linia lui 5 peisajul era oricum dezolant, dar sub ploaia mocănească toate casele păreau, ca și cerul, din lut și din smoală. Frunzele se lipeau, moarte, de ziduri și de parbrizul tramvaielor, putrezeau prin bălți, se opreau pe umerii cocârjați ai vreunei babe nebune care, depărtând picioarele, urina-n ploaie sprijinită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau in, în patru sau cinci ițe, cu modelul în ozoare, realizat din țesătură. Pe cap, purtau o căciulă țuguiată, rotundă sau mocănească din piele neagră sau brumărie de miel. În picioare, aveau ciorapi împletiți din lână țigaie (albă), neagră sau din culori amestecate. Opincile erau confecționate din piele crudă de porc. Iarna, peste ciorapi (colțuni) purtau oghele tot din țesătură din lână
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna era caldă și mănoasă, cu ploi potolite, excelând doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci eu mă distram mult prea bine... Toamna era caldă și mănoasă, cu ploi potolite, excelând doar în luna octombrie. Ploile mocănești ale lunii octombrie erau țârâite și îndesate de te ustura pielea dacă te atingeau. Seara, femeile treceau prin fața casei și strigau: „Țața’neta!” și eu, pentru că mă cheamă la fel ca pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
era cald și bine; pe caniculă, pe la ora amiezii, când peștele nu mușcă, trăgeam câte un pui de somn în ea; sau când eram undeva, pe un drum de țară, ceva mai departe de șoseaua pietruită și începea ploaia cea mocănească, ce nu se mai oprea trei zile, tot ea era aceea care ne ducea la asfalt. Din toate necazurile ne scotea și ieșea întotdeauna învingătoare. Ba o dată, tot ea a lovit din greșeală, noaptea, un iepure, pe care a trebuit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec. al XX-lea, când dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat orientarea unei părți a populației spre aceste locuri de muncă. Breaza devenise astfel, mai ales după
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
organizat cu articole de artă populară provenite de la cooperativa “Arta Casnică”; cel de-al doilea, la etaj, cuprinde elemente de pe o rază mai mare si anume: covoare, țesături, broderii din borangic si bumbac, costume”de Breaza” și costume de tip “mocănesc”, sculpturi în lemn, obiecte de uz casnic cu ornamentatii și alte obiecte specifice așezărilor din zona subcarpatică prahoveană. Casa de cultură “Ion Manolescu” cuprinde o sală de spectacole de 300 de locuri, o sală de conferințe de 50 de locuri
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nu anticipăm. Metodiu și Iovănuț intrară în Roma pe la prânz. Spre deosebire de majoritatea clișeelor literare care în momentul când prezintă intrarea unor personaje în Cetatea Eternă zugrăvesc o vreme frumoasă, eu cer senin și soare puternic, acum ploua mărunt, câinește, ploaie mocănească, ce te pătrundea până la os. Călugării intrară în oraș prin Porta Capenna. Mergeau repejor, zgribuliți, cu capetele plecate. Ocolind o băltoacă, Metodiu ridică privirea și zări la câțiva pași în fața lor, venind din direcție opusă, alți doi călugări. își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doar în trecere, cu misie, pe lîngă toate aceste opreliști cea privind băutura fără companie era un moft. Dar emisarul lui Mihai Mihail a avut dreptate să insiste. Și-a dat seama de asta cînd, după cîteva săptămîni de ploaie mocănească, de șiroaie fără istov a streșinilor, n-a mai rezistat și s-a apucat de băut în odaia lui cît o căruță. Nu era mai mare decît o căruță în care se duce fînul. A băut, întîi, o cană, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
juvenilă. Mai greu le-a fost după ce s-au eliberat câmpurile de recoltă că erau nevoiți să se ferească de ochii curioși ai lumii tocmai prin tufele din luncă. Dar și mai mult au avut de pătimit odată cu venirea burnițelor mocănești, pătrunzătoare până la măduva oaselor când fata își proteja capul și spatele cu un sac mare de rafie transformat într-un fel de glugă. O zi-lumină stătea în imensitatea imașului, așteptând cu înfrigurare înserarea când apărea din pâcla deasă Gheorghiță-ibovnicul. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Ar fi fugit unde vedeau cu ochii, dar le era frică să nu fie luați, pe întuneric, drept Zlota și împușcați. Își frigeau degetele, ascunzând în pumn țigările, să nu se dea de gol și să le ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a cărei durată nu se mai știe, spinarea cea neagră a Apei s-a mai molcomit Și când din vătămătoarea noastră lume, ne-am uitat către ieșire am observat, ca niște Luceferi, strălucind pe cer senin, după o îndelungată ploaie mocănească, cum veneau spre noi două lămpi de miner și atunci așa ne-a părut de bine, încât toți am început să chiuim, ca scoși din minți, de erau să crape bolțile de piatră de deasupra noastră și pe dată, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se apropie și să guste din acea minune de untdelemn sângeriu, vâscos. ...Îl recuperară pe Burtăncureanu, dimineața, undeva la marginea parcului I.O.R. Stătea chircit pe o bancă și plângea mocnit, ca un scâncet, ca un susur de ploaie mocănească, plâns de copil gonit de acasă, de înger izgonit din minune. - Tovarăși, le mărturisi pe la prânz celor de la Securitate, a fost așa, ca o... Nu știu dacă mă înțelegeți, că eu sunt scriitor. Ce m-a răscolit a fost candela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
toate cele. Se uită la toate. Cu-ri-os. N-am să uit niciodată ce-a făcut în clasa a patra, avea vreo zece ani, cred, se ducea cu mieii și, într-o zi, nu mai veni băiatul meu. Începuse o ploaie mocănească, măruntă și rece, de se uda mămăliga în traistă, proastă ploaie. Mă duc după el, știi, nene Marinică, nu pot să-l las oricum, singur. Era la margine de munte, acolo, în ploaie, așezat pe vine și se uita la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Ploaie mocănească Elena Marin Alexe Storc umezeala în pumni până la ultimul strop, apoi cu fruntea rezemată de răcoarea cețurilor dinspre Măgura, fac autostopul pe calea vieții.. Până se crapă de ziuă, rătăcesc dusă de gânduri, scormonind în iluzia primăvăratecă, acompaniată doar de
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
Ropotul nu mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea nopții, toacă cerul mărunt sub privirile norilor indiferenți, părtași la măcelul orb. Sunt captiva celei de-a patra zi, de ploaie mocănească, rebelă, pisăloagă, îmbrățișată adeseori de tărâmul primitor, și binecuvântat, de la Vrancea. Aici până și ploile țes, nemuritoare, magice legende, iar norii rătăcitori le povestesc plângând depărtărilor.
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]