149 matches
-
lui extinzându-se, specia găsind condiții bune de dezvoltare și în amonte de barajul Măcârlău (6 km amonte de Făina), unde a fost introdus pe cale artificială. Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploatează lemnul pe care-l transportă cu ajutorul Mocăniței, singurul tren cu aburi pe linie îngustă ce funcționează în Europa. Se știe ca maramureșenii sunt renumiți pentru meșteșugul de a realiza case și biserici din lemn care durează sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Vișeu de Sus există mai multe instituții din domeniul sănătății: In Viseu de Sus ființeaza mai multe instituții sociale: Aflată în partea estică a orașului Vișeu de Sus, valea Vaserului are o lungime de circa 40 km. Prin vale circulă „mocănița”, fiind și ultima din România. Linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) a fost construită între anii 1930—1933. Lungimea căii ferate este de 56 kilometri. Cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu 1.100 m
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
apă, dar mai ales omenie. Orașul are o poziție geografică situată la limita unor zone de interes turistic și intersecția unor trasee și circuite turistice. Pe Valea Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă pentru Valea Vaserului este mocănița, trenul cu aburi, care duce până la stația Cozia. Este reprezentat de bisericile de lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt. Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocănița etc. Alba Iulia este înfrățită cu urmatoarele orașe: Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități: Imagini
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
trenul personal parcurgea acest tronson în șase ore și jumătate, oprind în toate stațiile, dar și între stații dacă pasagerii ocazionali făceau semne cu mâna. În prezent se mai organizează curse ocazionale între Abrud și Câmpeni cu trenuri de tip Mocăniță. În anul 2006, la solicitarea Consiliului Județean Alba, sectorul căii ferate situat pe teritoriul județului Alba, între localitățile Abrud și Vidolm, a fost declarat monument istoric. În anul 2014 întregul traseu al căii ferate a fost declarat monument istoric. Prin
Calea ferată îngustă Turda-Abrud () [Corola-website/Science/337063_a_338392]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), dar există și minorități de penticostali (3,92%) și romano-catolici (2,15%). Pentru 3,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Halta de cale ferată a Mocăniței lângă satul Gură Roșiei. Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale), cu oprire și în această stație. http://www.efin.ro/stiri financiare/business/ongurile pierd lupta pentru rosia montana.html http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/sprijin-pentru-proiectul-rosia-montana-229166
Comuna Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/310096_a_311425]
-
cele mai importante sunt Drumul Național 10 Brașov - Buzău și calea ferată secundară 403 Brașov - Întorsura Buzăului - care parcurge tunelul Teliu (cel mai lung tunel al rețelei de căi ferate din România). În trecut a existat o cale ferată îngustă (mocăniță) între Vama Buzăului și Măneciu (județul Prahova) prin Pasul Boncuța. Depresiunea are așezări numeroase, populația - integral românească, fiind bine reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
anul 1997, iar Sibiu - Agnita este complet impracticabilă din cauza construirii unui pod rutier. Există însă câteva căi ferate înguste cumpărate de operatori privați și redeschise, precum cele de pe Valea Vișeului, de la Brad și Moldovița. Pe aceste linii circulă destul de des „mocănițe” în scop turistic. Prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 au fost înființate : În urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la 1 octombrie 1998 a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate la războiul de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
perioada 1970-1974, pe o lungime de aproximativ 91 km. Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna). Drumul Național 7C (DN7C), supranumit " "(de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
de romi (2,81%). Pentru 5,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,44%). Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Pentru 5,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stație de cale ferată a Mocăniței. Gara Câmpeni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul toacei", obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Abrud - Câmpeni, DJ742 Abrud - Corna, DC116 Abrud - Soharu. Există legături rutiere operaționale cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenești este de 56 km din care 18 km sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
sunt modernizați. Linia ferată îngustă Abrud - Turda (Mocănița) are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Gara este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Abrud și Câmpeni (curse turistice locale). Orașul Abrud este amplasat la 140 km de aeroportul Cristian - Sibiu și 135 km de aeroportul Someșeni - Cluj Napoca. Următoarele clădiri din Abrud sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Alba
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactivă). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod:
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
Calea Ferată Forestieră Vișeu (cunoscută și sub numele de Mocănița de pe Valea Vaserului) este o cale ferată cu ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată este exploatată atât forestier, cât și turistic
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
etape ale dezvoltării căilor ferate, multe orașe nu ofereau pompe de alimentare cu apă, așa că echipajul oprea în apropierea pârâurilor și umpleau tenderul folosind găleți. Această metodă de alimentare este încă folosită pe anumite căi ferate mici, cum ar fi mocănița de pe Valea Vaserului. În zonele de deșert a fost adoptată soluția condensării aburului. Această procedură era realizată de mecanismul de condensare prevăzut cu niște radiatoare uriașe unde se condensa aburul ce în mod normal urma să fie evacuat pe coș
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
dispariția aburului de pe căile ferate importante a avut loc în aceeași perioadă, datorită electrificării pe scară largă. Astăzi majoritatea locomotivelor cu abur funcționale în aceste zone sunt folosite cu scopuri turistice. În România un exemplu bun în acest sens este "Mocănița", o locomotivă de cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) mai este folosită astăzi în puține zone ale țării pentru a atrage turiștii. Datorită familiarității cu tehnologiile folosite și datorită faptului că locomotivele cu abur puteau fi alimentate cu o
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
sub numele de "Vidally". La Vidolm se gaseste muntele Colțul Roșu, cu faimoasa rezervație de zada („larice” - "Larix decidua sp. carpatica"), extinsă pe 92 ha, declarată rezervație forestiera, cu arbori seculari de 35-40 m înălțime. Halta de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Halta este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Albă elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod AB-II-m-B-20914.10
Vidolm, Alba () [Corola-website/Science/300280_a_301609]
-
special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea Ferată de Interes Local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10 km de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
câteodată ajutată de locomotiva cu aburi) care începe de la baza planului înclinat continuând 850m până la stația finală unde se afla o stație de sortare cu opt buncăre și echipat cu trei concasoare cu fălci de unde se încărca minereul în vagoanele mocăniței și de acolo se transportau spre Govăjdia și Hunedoara. Lucrările de pregătire al terasamentului au fost începute în anul 1888 și între 1897 și 1898 au avansat atât de mult încât pentru construcția liniei la începutul lui 1899 s-au
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
temporar din 22 iulie 2010 pe timp de un an, timp în care autoritățile locale trebuiau să creeze un dosar cu actele necesare clasării. În aprilie 2011 tinerii din Hunedoara au organizat o acțiune de voluntariat pentru a curăța terasamentul mocăniței de vegetație și a atrage atenția autorităților asupra acestui obiectiv. La acțiune au participat peste 200 tineri și oameni de toate vârstele din Hunedoara, câțiva tineri de la asociația "Prietenii Mocăniței" din Sibiu, cercetașii comunei Ghelari împreună cu liderii lor, și câțiva
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
au organizat o acțiune de voluntariat pentru a curăța terasamentul mocăniței de vegetație și a atrage atenția autorităților asupra acestui obiectiv. La acțiune au participat peste 200 tineri și oameni de toate vârstele din Hunedoara, câțiva tineri de la asociația "Prietenii Mocăniței" din Sibiu, cercetașii comunei Ghelari împreună cu liderii lor, și câțiva studenți de la o universitate din Cluj-Napoca. Împreună au reușit să curețe doar o parte din terasament din pricina lipsei de scule motorizate. În luna mai 2011 consiliile locale din comuna Ghelari
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]