634,970 matches
-
în cadrul școlii dezvoltate în parteneriat cu ARDOR. Care e principalul avantaj de a fi un bun orator? Ce calități trebuie să aibă un bun debater? În ceea ce privește avantajele, cred că sunt destul de evidente. Abilitatea de a-ți comunica ideile într-un mod eficient spre a angrena un grup înspre acțiunea dorită este extrem de utilă în aproape orice ai face, fie în mediul academic, politic, al ONG-urilor, sau corporatist. Aș face o diferențiere între un bun orator și un bun debater însă
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
și în limba engleză. Trailerul filmului poate fi urmărit aici. LUNI, 17 octombrie, ora 19:00 MICROTOPIA (r. Jesper Wachtmeister, 2013, Suedia, 52’): Filmul prezintă soluții pentru locuirea minimală, mobilă sau flexibilă. În același timp ridică diferite întrebări: cum schimbăm modul în care trăim pentru a răspunde necesităților contemporane? Cum putem ocupa cât mai puțin loc? E locuirea în spații foarte mici o utopie? Filmul este vorbit în limba engleză și are subtitrare în limba română. Trailerul filmului poate fi urmărit
UrbanEye Film Festival ajunge la Brașov by http://www.zilesinopti.ro/articole/13854/urbaneye-film-festival-ajunge-la-brasov [Corola-blog/BlogPost/100261_a_101553]
-
prin filtrul rațiunii, ca apoi să le poți rosti. Filozoful italian Francesco Orestano (1873-1945) spunea că „există o artă a tăcerii nu mai puțin însemnată și eficace ca arta de a vorbi. A asculta și a tăcea, a tăcea în mod deliberat, cu fermitate, în chip absolut, este o neobișnuită și prețioasă regulă de viață și un mijloc sigur de mari victorii.” Chiar regula monahală este „să nu începi să vorbești fără să fii întrebat”, cu scopul de a asculta, a
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Internetul, suport al spiritului uman Interviu cu scriitorul Al.Florin ȚENE, Președintele LIGII SCRIITORILOR din România 1.Credeți că asistăm odată cu apariția internetului și la o nouă mișcare literară mondială? 1-Apariția internetului a revoluționat modul rapid de trasmitere a informațiilor, dar și al literaturii,în general al cunpoașterii operelor de artă, în cele mai îndepărtate colțuri ale Terrei.Acest mod tehnic de trasmitere este un mijloc de comunicare cu o rază de acțiune fără precedent
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
asistăm odată cu apariția internetului și la o nouă mișcare literară mondială? 1-Apariția internetului a revoluționat modul rapid de trasmitere a informațiilor, dar și al literaturii,în general al cunpoașterii operelor de artă, în cele mai îndepărtate colțuri ale Terrei.Acest mod tehnic de trasmitere este un mijloc de comunicare cu o rază de acțiune fără precedent, capabil să împletească mediile culturale mai strâns ca oricând. Dacă inventarea tiparniței a deschis drumul primei mari revoluții în sfera comunicării dintre oameni,apoi televiziunea
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
prezență și de asistență la nașterea operei literare. 3-Ce părere aveți despre conviețuirea internet-carte,în care Google facilitează accesul la orice autor și orice operă literară? 3-După părerea mea,internetul dăunează procesului de formare a deprinderilor legate de lectură.Acest mod de trasmitere rapidă informează,însă mai puțin îmbie cititorul să citească profund o operă literară.După o statistică efectuată în Stetele Unite s-a constatat că pasionații de internet din rândul copiilor obțin la școală rezultate inferioare celor obținute de
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
ca MȚR să devină organizatorul unor astfel de întâlniri care să se desfășoare sub semnul moștenirii intelectuale a lui Mircea Vulcănescu. Dragostea absolută a lui M. Vulcănescu pentru civilizația tradițională românească, încrederea sa în acest tip uman îl fac în mod necesar părtaș la aventura intelectuală a MȚR, așa cum a inițiat-o Horia Bernea. De altfel, textele sale au construit ele însele, alături de multe altele, viziunea pe care expunerea permanentă a MȚR s-a edificat. Onorăm astfel în Mircea Vulcănescu un
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
altfel față de cei din țară? - Nu știu ce să spun. Nu se dezvăluie străinilor. Dar cred că oamenii sunt pretutindeni aceiași: cu interese, cu sensibilități, cu pasiuni, cu răutăți. Complexitatea structurii umane nu poate fi alterată de coordonatele geografice decât într-un mod cu totul superficial. - Ce amintiri păstrați cu sfințenie în memoria dvs. afectivă? - Tot ce am iubit. Stau acolo, îngrămădite: copilăria fiicei mele, chipurile celor care au vegheat propria mea copilărie, toți cei care mi-au fost aproape, “Ultima poveste” a
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
naționale, în perioada 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la care, iată, s-au împlinit în aceste zile, zece ani. În acest mod, Biserica Ortodoxă Română a devenit, în mod spectaculos, promotoarea reconcilierii dintre cele două mari biserici, Apuseană și Răsăriteană, după 1000 de ani de schismă. Biserica Ortodoxă Română a demonstrat că este o instituție matură și verticală, ce apără interesele comunității
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, eveniment de la care, iată, s-au împlinit în aceste zile, zece ani. În acest mod, Biserica Ortodoxă Română a devenit, în mod spectaculos, promotoarea reconcilierii dintre cele două mari biserici, Apuseană și Răsăriteană, după 1000 de ani de schismă. Biserica Ortodoxă Română a demonstrat că este o instituție matură și verticală, ce apără interesele comunității pe care o reprezintă. În același timp
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
adevăr și în dragoste. Această cale este una ireversibilă, pentru care nu există alternativă este calea Bisericii. 2. Marcate încă de trista perioadă istorică, în timpul căreia s-a negat Numele și Stăpânirea Mântuitorului, comunitățile creștine din România întâmpină încă, în mod frecvent, astăzi, dificultăți în a depăși efectele negative pe care acei ani le-au produs în relațiile de frățietate și de împreună-lucrare, precum și în redescoperirea comuniunii. Întâlnirea noastră trebuie să fie considerată ca un exemplu: frații trebuie să se regăsească
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de speranță în dificultățile actuale. Pentru a încuraja căutarea deplinei comuniuni, chiar și in divergențele doctrinare care rămân încă, este necesar să găsim mijloace concrete, consultându-ne periodic, cu convingerea că nici o situație dificilă nu este menită să dureze în mod iremediabil și că, datorită atitudinii de deschidere către dialog și a schimbului periodic de informații, pot fi găsite soluții satisfăcătoare pentru aplanarea tensiunilor și pentru a ajunge la o soluție echitabilă în problemele concrete. Trebuie să consolidăm acest proces, pentru că
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
responsabilitatea ce ne revine în susținerea procesului de integrare a României în structurile Uniunii Europene și analizând situația generală în care se află țara noastră, ne exprimăm sprijinul nostru activ pentru acest proces. Întrucât am fost totdeauna europeni facem în mod firesc eforturi în acest scop, fiind convinși că această integrare servește atât intereselor credincioșilor noștri, cât și întregii societăți din România. 2. Cultele religioase din România sunt o componentă majoră a societății românești de astăzi și aduc o contribuție importantă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
europene. În România s-a creat o relatțe stabilă și reciproc benefică între securitatea națională, procesele și fenomenele religioase. Gândirea politică și sistemul de securitate națională favorizează, astfel, prin orientările lor moderne și „flexibile”, afirmarea valorilor religioase perene. În acest mod, libertățile religioase garantate de Constituție se armonizează cu sistemul de drepturi și libertăți civice; de altfel, atât Constituția și viața politică cât și viața religioasă se fundamentează pe principiile și normele cele mai avansate ale teoriei și practicii dreptului european
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
la limitarea acțiunilor de prozelitism agresiv la scară largă, ce ar fi putut dezvolta forme ineficiente de fundamentalism religios. Biserica Ortodoxă Română a contribuit astfel la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Activitatea cultelor religioase contribuie în mod evident la consolidarea coeziunii social-economice, element definitoriu al stabilității interne în metodologia analizelor și prognozelor de securitate. Securitatea social-economică, consolidată printr-un sistem stabil de valori moral-religioase, contribuie în mod esențial la transformarea României în factor de stabilitate regională. Factorul
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
internațional de stabilitate și securitate. Activitatea cultelor religioase contribuie în mod evident la consolidarea coeziunii social-economice, element definitoriu al stabilității interne în metodologia analizelor și prognozelor de securitate. Securitatea social-economică, consolidată printr-un sistem stabil de valori moral-religioase, contribuie în mod esențial la transformarea României în factor de stabilitate regională. Factorul religios are, totuși, anumite trăsături care vor ramâne în atenția analiștilor de securitate din țara noastră. Activitatea sectelor nerecunoscute oficial, prozelitismul agresiv, combinarea tensiunilor economice si etno-culturale cu cele religioase
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
în sistemul de valori al societății. Asigurarea securității individului cimentează unitatea de voință și acțiune a comunității sociale și descurajează fenomenele de înstrăinare culturală, care stau la baza a numeroase forme de comportament antisocial (terorism, crimă organizată, corupție, etc.). Deci, modul în care sunt structurate activitățile cultelor religioase se corelează corect cu normele securității organizaționale în România. De aceea, considerăm că fenomenul religios din România nu ridică probleme serioase - din categoria vulnerabilităților și riscurilor pentru securitatea națională. Vulnerabilitățile și amenințările cultural-religioase
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
de evenimentele trecătoare ale scenei internaționale, de aceea dau impresia că sunt stabilite „adhoc”, în funcție de criterii evanescente, interpretabile conjunctural. Acest echilibru a fost menținut și de societate, o societate „obosită” de ateism ce a regăsit valorile morale căutându-le, în mod reflex, în valorile creștine. Biserica reușește să-și recapete locul într-o societate multiculturală, postmodernă și democratică, intrând în era unei lumi complexe și pluraliste în care religia poate fi un instrument în plus în realizarea coeziunii sociale, atât de
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
noastre - religia se constituie în element esențial de definire a „blocurilor civilizaționale” (alături de poziție geopolitica și geostrategia, rasa, puterea tehnologică, economică și militară). Ca urmare, noua ordine mondială ar trebui să fie o „ordonare de valori”, viitorul ei depinzând în mod dramatic de confruntarea dintre civilizația occidentală postindustrială și creștină, islamul. Alternativa la acest conflict civilizațional - ce se poate solda cu dispariția Terrei - este însă lumea multietnică, multiculturală, multirasială și multireligiosă, structurată pe valorile democrației, drepturilor omului, secularism și toleranță religioasă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
poliției. Detectivul mi-a sugerat să-l vizitez pe Bruno în arestul poliției și să am cu el o discuție lămuritoare. Înțelegeam că poliția voia să se folosească de mine ca să afle cât mai multe ascultându-ne convorbirea. Bruno în mod sigur n-ar fi scos o vorbă. I-am spus în față lui Eric Lord ce gândeam despre ideea lui. Cât despre Alexia care se ascundea, cu sau fără motiv, detectivul considera că făcusem o mare greșală când am văzut
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca punct de echilibru-tensiune între unicitate și pluralitate. Semnificanța pe care o înmagazinăm în mesaj și comunicare are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
are ca reper central tensiunea între act și fapt: actul de semnificare și faptul de comprehensiune. Modul în care se va ajunge la faptul comprehensiunii este comandat de actul prin care se dă sau se lasă a se înțelege. Elementele modului reprezintă evenimente ale raționalității discursiv-procesuale. Pe cursul și parcursul lor are loc dezvrăjirea limbajuală a lumii în mesaj și desacralizarea ei drept comunicare. Categoria în care se integrează acestea este înțelesul. Orice înțeles constituie o stea polară. În el se
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Comunicarea comportă întotdeauna o grilă de codificare a unei forme de comunicare în altă formă de comunicare, de exemplu transformarea unei imagini mentale într-un mesaj verbal. Relația și semnificația sunt în centrul mesajului. Dacă nu există relație, trebuie, în mod just, să se considere că nu există nici mesaj. În afara relației, ceea ce este observat, ceea ce semnifică nu este de ordinul mesajului. Dacă există o relație, trebuie să concluzionăm că acest simplu fapt este deja semnificativ și că există mesaj. În ceea ce privește
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
aceasta să vibreze pătrunsă de Duhul Sfânt, pe mâini pentru a săvârși fapte bune, pe picioare pentru a merge pe drumul drept, pe spate pentru a avea îngeri păzitori. În timpul încoronării monarhilor aceștia sunt unși cu Sfântul Mir, într-un mod semănător cu cel al mirungerii din timpul botezului, dar cu semnificații ușor deosebite, adaptate misiunii pe care o au de îndeplinit. Este uns pe frunte pentru a aduce binele supușilor săi, pe inimă pentru a fi sensibil la durerile poporului
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]