1,182 matches
-
lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă. Am studiat-o îndelung. Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile modale”. Documentele restituite de lucrările în discuție aduc argumente suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind cunoașterea din perioada ploieșteană, de către tânărul muzician a unor elemente ale muzicii bizantine, al căror admirator și explorator va rămâne toată viața. Numai așa se poate
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
sau rânduite prin neasemănare (ca motivice diferite, neîncolonate). Considerând pasul drept reper fundamental al C-Mins în-parcurs, definim pMins ca unitate timpo-tempică simplă sau elementară cu care se parcurge faptic-expresiv distanța L-dpc. Interpretativitatea sau conduita pMins se caracterizează sub trei aspecte modale de timp: 1) grad/registru de stare tempică sau tact (Tc-pMins); 2) nr. de articulații/joncțiuni formale cuprinse sau densitate (Ds-pMins); 3) mărime (durată) pMins relativă tm sau lungime (Lg-pMins). ① Tc-pMins sau Tcp se diferențiază pe linia timpo-metrică a dpc
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Alfred Hoffman în critica muzicală românească. Al doilea poartă semnătura Antigonei Rădulescu și reprezintă o dozare ingenioasă a unui sistem estetic polisat de doi teoreticieni reprezentativi pentru semiotica actuală: Eero Tarasti și Dinu Ciocan. Pornind de la câteva noțiuni de logică modală se conturează spectaculos o serie de nivele de narativitate pe care formalizarea limbajului natural le recunoaște și în ordinea limbajului muzical. Volumul se încheie cu două aplicații la genuri fie de divertisment (jazzul), fie din zona muzicilor însoțitoare (muzica de
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Rossini, Fantezia briliantă pe teme din Carmen de Françoise Borne și Le sacre du printemps de Igor Stravinski. Orchestra Filarmonicii a evoluat sub bagheta dirijorului Jin Wang, solist fiind Ion Bogdan Ștefănescu. Creatoare a unei muzici de factură neoimpresionistă, abordând modalul folcloric, Carmen Petra-Basacopol este cunoscută publicului în special pentru lucrările vocale, liedurile sale fiind, ca și cele ale Feliciei Donceanu, preferate în concursurile și festivalurile de gen. Totuși harpa, fie acompaniată de orchestră, fie solo sau în ansambluri camerale, este
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
O înghesuială negreșit răsplătită împărătește de protagonist, cel ce a împărțit bucate, în general - alese, în particular - culese; bucate dietetice, cu volute vag etnice (Sonata nr.2 de Andrei Tănăsescu), cu console spectrale (SonaTanos de Horia Surianu), ori cu esențe modale rafinate (Sonata "Hommage a Prokofiev" de Costin Miereanu și Columna modală de Theodor Grigoriu), fie condimentate, cu picanterii omofone (Coral și Final de Tudor Misdolea) sau cu arome geometrice (Lichtung Giacometti-Szene de Carmen Cârneci). La Ateneu cvartetul Minguet ne-a
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
bucate, în general - alese, în particular - culese; bucate dietetice, cu volute vag etnice (Sonata nr.2 de Andrei Tănăsescu), cu console spectrale (SonaTanos de Horia Surianu), ori cu esențe modale rafinate (Sonata "Hommage a Prokofiev" de Costin Miereanu și Columna modală de Theodor Grigoriu), fie condimentate, cu picanterii omofone (Coral și Final de Tudor Misdolea) sau cu arome geometrice (Lichtung Giacometti-Szene de Carmen Cârneci). La Ateneu cvartetul Minguet ne-a pus în ipostaza neofitului dornic să-și urmeze maestrul până în pânzele
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Naționale Radio, un concert în care a plouat cu armonii, care de care mai torențiale și mai fertile. Chiar umbrelele sub care s-au adăpostit cele trei opusuri reprezentate au avut conotații omofone, fie că era vorba de un material modal nonoctaviant, cromatic în interior și diatonic pe margini (Simfonia a V-a-Litanii pentru plinirea vremii de Ștefan Niculescu), fie că planeitatea formei suferea imprevizibile și salutare accidente (Concertul pentru violoncel și orchestră de Costin Miereanu) ori că unghiul de protecție era
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
din muzica de scenă la Sărbătoarea lui Belshazzar de J. Sibelius. Alcătuită din patru părți ( Marș oriental, Cântecul fetei evreice, Nocturnă și Dansul lui Khandra ) lucrarea a fost scrisă de compozitorul finlandez în 1906. De mici dimensiuni, concentrată, cu inflexiuni modale, creând o atmosferă mai degrabă de basm, suita are o sonoritate camerală, cu intervenții solistice din orchestră, care au fost realizate de flautista Constanța Cazacu, violoncelista Mariana Amarinei, violista Eugenia Bobescu și clarinetistul Ion Nedelciu. Concertul s-a încheiat cu
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
aniversările din acest an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat prin programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea clară la muzica indiană, dar și la cea africană prin
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
și Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
folosirea glissando-ului, într-o tratare metro-ritmică, tipică folclorului. Ciclul de miniaturi se încheie cu Melopee pentru Voroneț pentru cor mixt, cu solo de Sopran, realizată pe versurile poetei Constanța Buzea. Melodica are configurația unei incantații arhaice, într-o exprimare modală. Se poate afirma fără exagerare, că cele zece miniaturi reprezintă chintesența și sensibilitatea unei personalități muzicale care prin lucrările sale demonstrează dragostea pentru muzica corală. Constantin Catrina contribuie prin creația sa, la îmbogățirea tezaurului coral românesc, cântul coral reprezentând modalitatea
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
aparținând tânărului compozitor Andrei Petrache, elev în clasa a IX-a la Liceul de Muzică “George Enescu” din București. Încă o dată, Corul “Symbol” a etalat în prezentarea acestei prime audiții, o maturitate interpretativă specială, rezolvând cu ușurință aspecte armonico-melodice modale, probleme tensionale deosebit de pretențioase și redând prin acestea și dincolo de acestea o mare profunzime ce impresionează în creația unui tânăr compozitor. Concertul a cuprins însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje deosebit de valoroase și puternice; vom aminti dintre acestea titlurile “Ziua
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
a scris decât ce a trăit”, iar „părintele meu spiritual este Enescu”. Aceste înalte idealuri le-a exprimat sonor în Canti per Europa, Vis cosmic, Tristia, Cele patru anotimpuri, Pastorale și idile transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi melodice...” - cum ne spune creatorul. Mai târziu, într-un capitol concluziv al meditațiilor asupra muncii sale de artist, Theodor Grigoriu subliniază cu fermitate deosebirile între căutare și
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
evoce magia universului sonor specific al compozitorului; spectatorii au admirat fantezia și subtilitatea cu care au fost conturate motivele și temele muzicale (în plan dinamic și agogic), calitatea tușeului, măiestria cu care au fost reliefate liniile melodice, structurile armonice și modale. Am apreciat colaborarea artistică la cel mai înalt nivel, percepută în dialogul cuceritor, plin de vervă și culoare al celor două instrumente, felul în care au fost redate imagini și sentimente contrastante: luminoase și optimiste în prima mișcare Allegro vivo
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
care sunt percepute timbre și culori pastelate, imagini luminoase ori difuze. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de simplitatea și noblețea expresivă cu care au fost conturate liniile melodice, de rafinamentul cu care au fost reliefate structurile armonice și modale, de modul în care au fost marcate disonanțele. Dotați cu o fantezie uimitoare și cu o muzicalitate înnăscută, pianiștii au redat cu har și măiestrie cele șase tablouri muzicale. Ascultând aceasta lucrare, mă gândeam la „complexitatea simplă” despre care vorbea
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
cu treapta a VI-a mobilă, în funcție de rolul de sensibilă ascendentă sau descendentă pe care îl joacă) în tema secundară expusă la vioară. Scurtă și dramatică, tema I debutează cu o secundă mică, si- do, ceea ce-i imprimă o caracteristică modală, frigică, impresia tonală fiind consolidată abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
abia în secvențele ulterioare, descendente. Dramatismul acestei secunde frigice este accentuat de ritmul anacruzic și de insistența pe aceeași treaptă. Pasajele în arpegii ce figurează acorduri alterate fac trecerea către tema secundară; expusă în omonima majoră, tema are o nuanță modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
de pauze, dă un aspect de cadență solistică acestui fragment. Tema principală reexpusă de vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară de la măsura 74 în relativa majoră, păstrează sexta eolică drept caracteristică modală ce alternează cu sexta majoră. Dublele coarde specifice scriiturii violonistice dau o notă de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
păstrează caracteristica frigică din primul motiv, reluat variat, ca pe un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară de la măsura 74 în relativa majoră, păstrează sexta eolică drept caracteristică modală ce alternează cu sexta majoră. Dublele coarde specifice scriiturii violonistice dau o notă de virtuozitate temei. În locul dezvoltării, Cuclin, consecvent ideilor expuse ulterior în Tratatul de estetică muzicală, plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
al artei corale, Vasile Spătărelu transpune în poemul simfonic Epitaf 1989 idealul său de sonoritate-pastă și de curgere/devenire în timp, valorificând într-un mod subliniat artistic toate tehnicile/sintaxele plurivocale experimentate de componistica deceniilor anterioare dar rămânând fidel gândirii modale (model fiind, Anatol Vieru) și subtilității sonore a profilului simfonic. Simfonia Glossă de Viorel Munteanu este cu siguranță cea mai cunoscută dintre lucrările simfonice ale Iașului muzical, prezentă constant pe scenele românești în ultimii 10 ani (după p.a. din 2002
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
moment de împlinire creatoare, o culminație a intensității inspirației, a tehnicității componistice. Care ar fi intersecțiile stilistice ale celor cinci lucrări/compozitori? Pentru început, se profilează două grupări: 1. Vasile Spătărelu - Viorel Munteanu, comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
ci un tip trecut „prin sită și dârmon”, mai neputincios prin dormitor (tot tenor... Florin Diaconescu, pe desen mai crenelat, cu tendințe de Sprechgesang), care se integrează cu bună știință în triunghiul amoros, căutând să profite de situație. Tiparul este modal cu inflexiuni orientale care ne sugerează o anume corupție fanariotă potrivită cu dictonul Timeo Danaos... Tipătescu, un caracter viril, sincer îndrăgostit, rămâne același burghez manierat, capabil totuși „să-și facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
la Ștefan Vodă, Veniți cu toți dimpreună, O, ce veste minunată!, Coborât-a, coborât-a, Asta-i casa cea frumoasă, Colind pentru suflet, Sus la vârful muntelui, Mândru joacă Pătru-n raiu, Steaua sus răsare. Construcțiile sonore sunt bazate pe structuri modale, arhaice, completate cu acorduri de cvarte, cvinte sau eterofonii. Din aceste sonorități transpar astfel, anumite elemente de limbaj și stilistică muzicală specifice secolului XX, noțiuni familiare pentru cei care au avut privilegiul de a-l avea ca îndrumător, fie și
Vremea colindelor rom?ne?ti by Iliana VELESCU () [Corola-journal/Journalistic/84308_a_85633]