283 matches
-
sunt singurele care pot influența validitatea internă a rezultatelor unei cercetări. Uneori relația cauzală dintre două variabile poate fi moderată de prezența altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altor variabile. Moderarea relației presupune creșterea sau descreșterea intensității asocierii dintre două variabile. Un exemplu cotidian de variabilă moderatoare este tipul de ten, care afectează relația dintre perioada de stat la soare și nivelul de bronz al pielii. Uneori, variabilele moderatoare pot chiar bloca relația cauzală dintre X și Y. Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Astfel, am putea concluziona eronat că timpul petrecut la soare nu influențează nivelul de bronzare a unei persoane. Datele culese ar indica acest lucru dacă toți subiecții testați au fost îmbrăcați în echipamente de protecție. Acestea joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
joacă rolul unei variabile moderatoare a relației dintre X și Y. În psihologie, multe variabile de tip etichetă precum sexul persoanei, vârsta, nivelul de experiență pot influența relația dintre două variabile. În domeniul psihologiei organizaționale, un exemplu tipic de variabilă moderatoare este mărimea sau vârsta unei organizații. Astfel, în studiul realizat de Elenkov (2001), relația dintre stilul de conducere tranzacțional vs. transformațional este moderată de mărimea organizației. Pentru a elimina efectul acestei variabile, autorul studiului respectiv a decis ca toate firmele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mici. Astfel, un alt studiu, efectuat de această dată doar pe companii mari, ar putea ajunge la concluzii diferite referitoare la relația dintre stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la relația dintre stilul de conducere și performanțele obținute de organizațiile respective. Din punct de vedere statistic, identificarea unei variabile moderatoare se poate face fie prin tehnici ANOVA (în cazul unei F semnificativ al interacțiunii dintre factorul cauză și factorul moderator), fie prin regresii multiliniare ierarhice (dacă explicația evoluției criteriului este semnificativ mai bună în cazul unei ecuații cu trei predictori - variabila cauză, variabila moderatorare și variabila interacțiune obținută prin produsul celor două, decât în cazul unei ecuații cu doi predictori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
principalelor criterii de judecare a calității unei cercetări? ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Care sunt tipurile de validitate ale unei cercetări?. Care sunt avantajele și dezavantajele studiilor experimentale? În ce fel diferă relațiile dintre variabile de tip mediator de cele de tip moderator? Definiți conceptele de putere statistică și mărimea efectului? Care sunt principalele atribute ale unui raport de cercetare adresat non-specialiștilor? Capitol 3 ANALIZA MUNCII Zoltan Bogathy CUPRINS 3.1. Definirea analizei muncii 3.2. De ce este nevoie de analiza muncii 3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de selecție (Rynes și Connelly, 1993). Rezultatele acestor studii arată că majoritatea subiecților tind să prefere probe de muncă și interviuri nestructurate și să respingă testele. Moscoso (2000) sugerează faptul că experiența în muncă sau cunoașterea muncii reprezintă o variabilă moderatoare a preferințelor pentru metodele de selecție. Candidații cu o cunoaștere bună sau o experiență îndelungată într-o anumită muncă pot reacționa favorabil față de interviuri structurate, deoarece sunt mai bine pregătiți pentru o astfel de metodă. Kroeck și Magnusen (1997) au
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizații sau din organizațiile în care au deținut anterior funcții. Alegerea reperului de comparație depinde de: informațiile pe care persoana le deține despre individul/grupul-reper; atractivitatea individului/grupului-reper. Cunoașterea acestui aspect a condus la concentrarea atenției asupra a patru variabile moderatoare în procesul de comparare: sexul: studiile indică faptul că: atât bărbații, cât și femeile, preferă comparații cu membri de același sex ai grupului (mai ales în organizațiile unde sunt diferențe salariale între sexe pentru aceeași poziție) perioada de funcționare într-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
printre care productivitatea (cantitate, calitate, inovații), prezență la locul de muncă, comportament organizațional civic, etc. Citirea modelului se face de la stânga la dreapta, ținând cont că liniile întregi reprezintă legături cauzale între diferitele componente, iar liniile întrerupte reprezintă o legătură moderatoare prin care o altă variabilă influențează legăturile cauzale. De exemplu, mediul de muncă determină modalitățile de recompensare și stimulare ale angajaților iar această legătură este influențată de dispozițiile personale (trăsături, nevoi, etc.). Stimulentele influențează percepția de echitate și instrumentalitatea. De
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție, sănătate fizică și/sau mentală, variabile organizaționale, structurale sau procesuale), variabile independente, dependente, moderatoare de măsurat, relaționate specific organizației, situației profesionale și persoanei (chiar dacă toate aceste variabile nu pot fi incluse deodată într-un singur experiment sau studiu explorativ, ele definesc domeniul și aria de cuprindere ale aspirației cercetătorilor la ora actuală). Nu există
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1998). Sistematizând cele discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
discutate până acum, conchidem că procesul S.O. este alcătuit din următoarele categorii sau elemente majore, aflate în interacțiune dinamic-recursivă: stresori (operaționalizați în general ca variabile independente), reacții la stres (operaționalizate în general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
general ca variabile dependente), factori moderatori/mediatori (variabile moderatoare), strategii de evaluare și mecanisme de gestionare a stresului. Depinde de modelul de abordare teoretică și de demersul de cercetare cum le vom considera în studiul stresului: variabile dependente, independente sau moderatoare/mediatoare. Procesul stresului ocupațional este dinamic-recursiv pentru că evaluarea și coping-ul sunt mecanisme active care au funcția de a adapta permanent stresorii din mediu la realitatea proprie sau invers, de a determina reconfigurări și restructurări la nivel cognitiv, afectiv/neurobiologic și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai convingător stabilitatea temporală. Pentru aceste treceri surprinzătoare de la un crez științific la altul, într-o perioadă relativ scurtă, Mischel (1979) avea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
gradului de implicare și de interes acordat activității, dar, concomitent, pot conduce la stări tensionale, la conflicte puternice în interiorul grupului; de aceea, este recomandabil ca astfel de întrebări să fie mai degrabă apanajul cadrului didactic îndrumător decât al elevului/studentului moderator al grupului, deoarece modul în care aceste întrebări sunt dirijate și focalizate trebuie să fie în consonanță directă cu momentele de dezvoltare și de construcție a grupului; - întrebările „anonime”: sunt cele care urmăresc să reveleze atitudinile și opiniile pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
după modelul monarhic bizantin - de origine divină. Domnul ajunge în vârful ierarhiei, devenind stăpânul întregii țări, socotită „moșie” a sa, având deci dominium eminens asupra întregului pământ al acesteia 67 și bucurându-se de o autoritate neștirbită (intervenea, ca factor moderator și de cenzură, doar „obiceiul pământului”), „din mila lui Dumnezeu” (božieja milostiju, Dei gratia) - care este un principiu al monarhiei sacre, comun Imperiului de Răsărit și celui de Apus68 - și, „cu voia lui Dumnezeu” (proizvoleniem božiem). El, acest Domn, care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urbane, și a adus furtuna În relațiile româno-austro ungare. În contextul războaielor balcanice, după o primă fază de expectativă confuză, Întreg spectrul politic a derapat lent dar sigur spre o poziție de forță, maximalistă, În relația cu Bulgaria, În ciuda eforturilor moderatoare ale Regelui Carol I și a Încercărilor Marilor Puteri de a soluționa diferendul româno bulgar În chestiunea Silistrei. Rectificarea de frontieră În Dobrogea de sud a fost cerută cu insistență pentru a compensa strategic creșterea teritorială a Bulgariei. Coriștii, agitatorii
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
personajului se revendică mai ales dintr-o direcție freudiană, eul subliminal îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din refulări individuale infantile, fie din tare filogenetice (Râsul, Adevărul, Fereastra, Somnul ș.a.). Atunci când îi preferă ipostaza de factor moderator, de instanță superioară dominând, ba chiar admonestând moral ființa socială (Păianjenul negru, Omul din vis, Omul care și-a găsit umbra ș.a.), orientarea pare să sugereze apropierea de viziunea poetului și cercetătorului englez F.W.H. Myers, foarte popular în
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
fi energia, transporturile, industria grea. Conform programelor FSN, „planificarea hipercentralizată de tip comunist” trebuia Înlocuită de „mecanisme de reglementare” care să orienteze activitatea economică În „interesul statului și al populației”. Privatizarea rapidă era percepută drept „o idee aventuristă”, În timp ce rolul moderator al statului era necesar pentru a ține sub control inegalitățile sociale „generate În mod spontan de piața liberă”. Subvenționarea produselor alimentare, a energiei, asistenței sociale, dar și a Întreprinderilor cu dificultăți economice erau considerate În acest sens necesare. Controlul statului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
8,2% 37 88 6,6% 40 191 14,3% 42 171 12,8% 43 104 7,8% TOTAL 1.340 100,00% Rezultate Răspunsurile elevilor la testul CAST au fost analizate în ceea ce privește scorurile totale la test, indiferent de variabilele moderatoare luate în calcul, precum și în funcție de acestea. Analiza scorurilor totale ne-a furnizat - în funcție de scorul critic - o imagine de ansamblu asupra răspândirii alcoolismului în familiile de origine ale copiilor investigați. Figura de mai jos înfățișează distribuția scorurilor totale la testul CAST
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu un risc de eroare de 1%, este situată între 42 și 46%, un procent deloc de neglijat, date fiind și cazurile ascunse care, dintr-un motiv sau altul, au scăpat investigației noastre. În acest studiu, am analizat și efectul moderator al unor variabile sociodemografice (precum statutul ocupațional al părinților, vârsta acestora sau statutul marital) asupra prevalenței alcoolismului. Am pornit de la presupunerea că anumite circumstanțe sau anumite situații familiale favorizează creșterea consumului de alcool. Astfel, în cazul în care unul sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Starea tonusului se modifică în raport cu sediul leziunilor; astfel, o leziune care interesează arcul reflex tonigen, căile și centrii supramedulari cu acțiune întăritoare asupra tonusului muscular duc la scăderea tonusului muscular (hipotonie musculară). Când leziunea interesează centrii și căile cu acțiune moderatoare, se produce eliberarea arcului reflex tonigen și, consecutiv, creșterea tonusului muscular (hipertonie musculară). Tonusul afectiv (timie) este acea stare afectivă existentă atunci când nimic însemnat nu apare în câmpul conștiinței. Tonusul afectiv poate fi pozitiv sau negativ, dar poate exista și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
un ciclon, care va mătura totul în calea lui. Ministru al Republicii, Antonio José de Almeida ceartă studenții pentru lipsa lor de disciplină. Începe să fie urât. Și ura crește mai ales când se află că tribunul exercită o acțiune moderatoare, cerând iertarea vechilor monarhiști și amnistierea prizonierilor din rândurile milițiilor lui Paiva Couceiro. Almeida își dă seama că numai o totală destindere politică, urmată de o activă propagandă republicană la sate și în micile orașe de provincie, ar putea reface
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o dă acestuia: "o variabilă explicativă, care indică de ce există o relație cauzală între o variabilă independentă și una dependentă". Astfel, stabilirea obiectivelor determină creșterea performanței, relația fiind mediată (explicată) de alegere, efort, persistență și strategia aleasă. Feedback-ul este moderator pentru stabilirea obiectivelor: crește eficiența tehnicii de stabilire a obiectivelor în raport cu nivelul rezultatelor în muncă (performanța). În absența feedback-ului nu se cunoaște progresul făcut în direcția atingerii obiectivelor, ceea ce conduce la diminuarea performanței. Stilul participativ de luare a deciziei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]