3,297 matches
-
literaturii ca fapt istoric, dar și ca facere permanentă care-și găsește motivația în sine însăși". Or, ce e această acaparatoare, cu iz tiranic, "conștiință textuală" decît o trăsătură a clasicismului? Am apreciat nu o dată postmodernismul drept un clasicism al modernismului ( vezi, bunăoară, comentariul intitulat Postmodernismul, un clasicism corupt, din volumul În jurul libertății, Ed. Timpul, 2002) și avem acum prilejul a ne repeta convingerea. Afirmă Mircea A. Diaconu: "Orice procedeu e relevat și denudat, semn al tratării din exterior, totul instituind
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
reprezintă "voluptatea estetă a inteligenței", care prefiră, alege, combină, ordonează: "ruptura este, prin urmare, și continuitate, chiar dacă atitudinea este parodică și pare neserioasă. Seriozitatea nu mai e, de altfel, cu putință decît în limitele ludicului". O "continuitate" nu doar față de modernismul de care postmodernismul nu s-a separat de facto niciodată, lucrînd în interiorul acestuia, decantîndu-l, "perfecționîndu-l", ci și, cutezăm a zice, față de clasicismul al cărui calapod intemporal reapare, mutatis mutandis, în materia "totalității recuperatoare", a "dereglărilor integrate ( însumate)".
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
unele poeme etc. Există negreșit o orientare anglo-saxonă a creației d-sale, prima de-o asemenea decizie și prestanță în lirismul românesc, coincidentă, am zice, cu ceea ce se cheamă etapa postmodernistă, opunînd adică spectrul biografic, confesiunea individualizată detașării impersonale specifice modernismului (nu insistăm pe-o asemenea distincție doctrinară, mulțumindu-ne a o sugera, căci nu sîntem convinși de-o evidență a desprinderii categorice a așa-numitului postmodernism din plasmă generoasă, cîtuși de puțin "anacronică", "inerțială", "epuizată", ci, dimpotrivă, încă extrem de prezentă
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
insistăm pe-o asemenea distincție doctrinară, mulțumindu-ne a o sugera, căci nu sîntem convinși de-o evidență a desprinderii categorice a așa-numitului postmodernism din plasmă generoasă, cîtuși de puțin "anacronică", "inerțială", "epuizată", ci, dimpotrivă, încă extrem de prezentă a modernismului matricial). Adevărul e că M. Ivănescu se caută pe sine pe mai multe căi, începînd cu cea proximă a datelor imediate, "prozaice" ale existențialului. Pornește prin a da ocol obiectivității (obiectului) înainte de-a ajunge la sine, ca și cum s-ar
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
a mers apoi într-un paralelism temporal, cu toate că în mare măsură divergentă în substanță. Pe cînd nu existau încă nici Nichita, nici Hagiu, nici Ion Gheorghe, nici Cezar Baltag, nici Sorescu, nici Ioan Alexandru, poetul a înfipt un fanion al modernismului într-un peisaj liric dezolant în care doar congenerii de la Steaua clujeană cărora li s-a raliat aduceau o notă de prospețime prin poezia lor zisă "de notație". Spre deosebire de generația ^60, care, prin cîțiva reprezentanți ai săi îmbrățișați fără întîrziere
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
noastră spre Europa Centrală. Nu trebuie uitată școala poeziei germane pe care a urmat-o, inclusiv în calitate de prolific traducător și glosator. Nu e de mirare așadar că, în momentul de entuziastă întîmpinare a poeziei șaizeciste, Petre Stoica, deși precursor al modernismului postbelic, a fost receptat într-un chip oarecum oblic, printr-o confuzie cu calitatea "minoră" a obiectului creației sale și cu dicția versului său lipsită de încărcătura a numeroși decibeli care avea succes. Versurile sale, care nu țipau, nu răcneau
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
au cunoscut. Mărturiile lor nu l-au scutit de anii de Canal, asupra cărora a păstrat discreție. Mărturia lui, în schimb, le întoarce, cu toate concesiile lăsate să-i scape, o mulțumire peste marginea deceniului șase, în 1964, cînd despre modernism se putea, din nou, vorbi. "Firesc, și simplu, și uman". Recuperez, de aceea, firescul din paginile memorialistice ale lui Peltz. Călătoriile lui Slavici, pe care Peltz le-a ascultat povestite, istorisirile despre cărți vechi, scoțînd din el pe anticarul amator
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
dl. Mincu susține: "în absența polemicii, literatura sucombă în propria-i penurie ideatică și estetică. Dacă urmărim diacronic evoluția formelor literare, vom descoperi că nu se întîmplă nimic important în afara prezenței spiritului polemic. Marile querelle între clasicism și romantism, între modernism și avangarde și postavangarde ilustrează permanenta situare în polemică ce trebuie să însoțească existența literaturii". Pentru a continua cu observația că, depășind "marile confruntări epistemologice", polemica se poartă și între individualitățile reprezentative ale direcțiilor care se confruntă. Sînt amintite "polemicile
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
la nivel de politică de stat”, Mariana Cristescu notând, în prefață, că ni se oferă „o carte puternică, frumoasă, necesară, atât prezentului, cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
noastră de a arăta ceea ce putem noi face cel mai bine: o modă creativă, o modă modernă, o modă de calitate. De fapt, acest eveniment vrea să atragă atenția asupra meseriilor creative din România, asupra imaginației pline de culoare și modernism a acestor, cred eu, corifei ai frumosului vizual. Acest eveniment își propune detronarea sintagmei ”exclusiv lohn-isti” prin care suntem, în mod eronat, percepuți » , a afirmat Irina Schrotter. Printre participanții modei românești la cele două evenimente de marcă îi amintim
RFW 2010 prezinta “Iasi – Shanghai” [Corola-blog/BlogPost/94498_a_95790]
-
Național, 17 septembrie Opera Națională Română Iași anunță deschiderea stagiunii 2016-2017, sâmbătă, 17 septembrie, cu un spectacol inedit - Magia serii în sunet și lumina, incepand cu ora 20.30, pe esplanada Teatrului Național Iași. Citește tot... Expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului” @ Palatul Culturii Iași, 14 iunie - 24 iulie Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii, în perioada 14 iunie - 24 iulie 2016, expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului”. Henri Matisse (1869-1954) a fost unul dintre cei
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Național Iași. Citește tot... Expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului” @ Palatul Culturii Iași, 14 iunie - 24 iulie Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii, în perioada 14 iunie - 24 iulie 2016, expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului”. Henri Matisse (1869-1954) a fost unul dintre cei mai importanți pictori și graficieni de la începutul secolului al XX-lea, fiind recunoscut drept cel care a deschis noi căi în cadrul artei abstracte. Matisse a influențat artiști renumiți ai secolului al XX
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
XS. Nima Gorji a reușit într-un timp scurt, să-și facă simțită prezența pe scena cluburilor din Copenhaga, la petrecerile LUST. Odată cu redeschiderea clubului Rust, obține propriul rezidențiat și se mută apoi la legendarul VERYDISCO, clubul care dădea tonul modernismului în 2000. În aceeași perioadă, Nima a realizat mai multe remix-uri, după care și-a înființat propriul label Welt Recordings, marca de referință pentru producțiile deep tech house. În 2005 se stabilește în Ibiza și devine rezident al mai multor
Nima Gorji vine de la Clubul Ibiza Undeground direct la XS Club Iasi, sambata 1 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94704_a_95996]
-
Daniela Popa Născută pe 1 februarie 1984, la Sibiu. Absolventă a Facultății de Litere din Sibiu, în prezent masterandă (Modernism, postmodernism). În 2007 am câștigat Premiul Editurii Axa, al Revistei "Euphorion" și al Revistei "Convorbiri literare" la Concursul Național de poezie "Porni Luceafărul..." de la Botoșani, pentru scriitor debutant în manuscris. În 2008 am debutat cu volumul de poezie Paper Clips
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
încercat să dau o panoramă a vieții literare de dincolo de Prut în perioada postsovietică, unde vorbesc de rolul jucat de scriitori pentru conștientizarea maselor, precum și de principalele curente literare de acolo, cum ar fi conservatismul celor de la “Literatura și arta”, modernismul și europenismul cercului “Contrafort” - care merită, după părerea mea, toată lauda. - Între timp, v-ați preocupat intens de o ramură a literaturii comparate, de imagologie, și ați dat aici o lucrare extrem de importantă pentru noi, Imaginea românilor în spațiul lingvistic
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
superlativului absolut în anumite judecăți critice, chiar dacă nu este greșită, poate deveni stînjenitoare pentru autorul supus analizei. Excelent este în schimb interviul Arhivele paradisului. În el se fac dezvăluiri importante despre climatul literar românesc în perioada postbelică, se vorbește despre modernism, despre generația ’80 și despre situația literaturii în postmodernitate. În plus, Nicolae Manolescu face o serie de confesiuni legate de unele aspecte controversate ale biografiei sale (desființează încă o dată ipoteza presupusei sale descendențe dintr-o familie de legionari) sau de
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
poemele lui Marian Drăghici sînt arte poetice, cu atît mai puternice cu cît, începînd de la Lunetistul, viziunile se desfășoară pe spații mari tot mai limpede și în fond mai vizionar structurate. Pînă aici, scriitura lui Marian Drăghici nu depășea uneori modernismul la modă în epocă (sîntem încă în anii �80 cînd poetul scrie rimbaldianul vers "aerul înserării beat de idealitate"). Lunetistul și Caracal Sighișoara mea reprezintă așa zicînd amiaza poeziei lui Marian Drăghici. Poetul nu-și pierde nicidecum gustul pentru vizionar
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
mai ales la megalomania camilpetresciană. Scepticismul criticului față de scriitor (exprimările sale reticente sunt foarte clare în legătură cu poetul, dramaturgul și publicistul) e oarecum paradoxal, dacă ne gândim că E. Lovinescu miza pe Camil Petrescu ca pe unul din protagoniștii importanți ai modernismului pe care îl promova. Relațiile celor doi, nici cele strict umane, nici cele literare, nu au fost dintre cele mai bune. Datorită defectelor omului Camil Petrescu, marcat de o excesivă mândrie personală despre care au depus mărturie și alții, E.
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
un volum pus sub sigla "Caietele Cetății literare". Scandalul era gata, în toți termenii lui publicistici. Era clar de ce s-a supărat Camil Petrescu și avea dreptate să se supere ca unul din stâlpii de rezistență ai "Sburătorului" și ai modernismului, recunoscut ca atare de către amfitrion și de către criticul militant. Florica Ichim restituie integral pentru prima dată, după 70 de ani, acest text, însoțit de o amplă prefață, unde analizează în detaliu, mai ales pe baza agendelor lovinesciene, istoria relațiilor tensionate
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
că tocmai istoria literară tradițională, savanteria universitară și academismul nu i-au fost menite. Răsturnarea de percepție încercată de Camil Petrescu e total neconvingătoare, chiar dacă uneori criticul, după cum recunoaște el însuși, era cu un pas în urma poeziei noi sau a modernismului. E. Lovinescu avea capacitatea extraordinară de a recupera decalajul, capacitate specifică unui critic prin vocație, nu unui istoric literar. Neinspirat e Camil Petrescu și când atacă problematica revizuirilor și a mutației valorilor estetice. Interesantă este, fără îndoială, contrapunerea unei estetici
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
poeziile lui Marin Sorescu, apărută sub titlul Vibrácie (selecție din volumele Poeme, Moartea ceasului și Tinerețea lui Don Quijote), și romanul Prins de Petru Popescu, epuizat în câteva zile. Ceva mai târziu, această nouă imagine este completată de câteva opere reprezentând modernismul românesc interbelic, precum Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu și Adela de Garabet Ibrăileanu. După prăbușirea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, editorii și traducătorii nu se mai
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
lumina rece a timpului, tradiție. Aceasta este seducția și drama noului, de a fi mereu înaintea tradiției, care îl va acapara însă..." Urmează trei cazuri românești: Ion Vinea, al cărui traseu de la simbolism la avangardism este pus sub semnul unui "modernism bine temperat", Geo Bogza, cel care și-a "revizitat" și rescris în permanență avangardismul, și în fine Urmuz, exemplu perfect pentru teoria "operei deschise" și pentru definițiile imaginii artistice date de plasticienii suprarealiști: "ŤMăștileť lui Urmuz sunt contemporane, fără să
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
ansamblul ei. începutul îl face Matei Călinescu în prefața la antologie, urmat de Ion Pop, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Marino (cîndva, adversar al suprarealismului), Marin Mincu, Mircea Scarlat și alții. O vreme, ca și tradiționalismul, avangardismul e privit independent de modernism. Doar de curînd s-a simțit nevoia unificării tendințelor literare dintre războaiele mondiale sub eticheta modernistă. Contribuția lui I. B. Lefter (Recapitularea modernității, 2000) s-a dovedit decisivă. într-adevăr, de la futurismul italian al anilor 1909-1912 la suprarealismul românesc de
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Contribuția lui I. B. Lefter (Recapitularea modernității, 2000) s-a dovedit decisivă. într-adevăr, de la futurismul italian al anilor 1909-1912 la suprarealismul românesc de inspirație materialist-dialectică, prin Breton, din anii �40 ai aceluiași secol, avangarda a fost una din ipostazele modernismului. Cea mai radicală, în opinia tuturor comentatorilor, convinși că avangardismul a spulberat mai multe tabuuri decît orice alt curent modern. Deja faimosul Manifesto tecnico al lui Marinetti din 1912 proclama inutilitatea logicii, gramaticii și punctuației în literatură. De la "cuvintele în
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
va fi pe gustul avangardiștilor. Ca și Fundoianu sau Adrian Maniu, Vinea începe prin a transcrie tradiționalismul în cheie modernă. Multe din pastelurile lui sînt inspirate de natura rustică. Abia o dată cu cele citadine, se face simțit în măsură mai mare modernismul. Avangardismul e sesizabil pe mici porțiuni și e bine temperat. Aproape singurele elemente prin care Vinea se atașează avangardei poetice sînt, dincolo, desigur, de tematică și decor (orașul, automobilele, reclamele luminoase, jazzbandul etc.), stilul sincopat, telegrafic, și neprevăzutul unor comparații
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]