193 matches
-
mai puțin puternică, în funcție de cercurile de influență ale Franței. În întregime stăpînă pe teritoriile anexate, puternică în țările în care își manifestă direct autoritatea, cu o situație variabilă în țările cu autoritate familială sau în protectorate, ea joacă un rol modernizator incontestabil în țările aliate. Cu excepția Marii Britanii, unde modernizarea este anterioară celei din Franța, întreaga Europă este integrată în sistemul continental, chiar dacă nu toate țările figurează în același timp în acest sistem. Sistemul continental nu este rezultatul unei dorințe deliberate. Originea
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Franței pe continent și să condamne Anglia la o izolare completă. Stăpînă aproape incontestabilă a Europei, Franța napoleoniană transformă continentul. Prin intermediul său, reformele moderne introduse în țară și în Imperiu se răspîndesc, dînd naștere Europei secolului al XIX-lea. Napoleon, modernizator al Europei Despot luminat, Napoleon dorește să raționalizeze administrația statelor din sistemul continental, să desființeze verigile intermediare care se interpun între putere și supuși și să-și impună autoritatea printr-un suveran atotputernic, dominînd asupra unor supuși egali între ei
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de cucerire....................................................................347 Europa prinților împotriva Europei națiunilor......................................................................349 Consulatul și sistematizarea noilor principii........................................................................356 Capitolul 16 Europa napoleoniană (1804-1815)............... 361 Războaiele napoleoniene..................................................362 Epoca marilor campanii victorioase (1805-1809)..................................................................363 Europa napoleoniană la apogeul său.................................365 Sistemul continental..........................................................371 Napoleon, modernizator al Europei..................................373 Blocada continentală și efectele sale.................................376 Trezirea naționalităților.....................................................379 Prăbușirea Europei napoleoniene......................................383 Concluzie...............................................................................387 Note și comentarii................................................................389 Index..................................................................................... 403 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în țări diferite își are origine în abordările de tip economic. Susținătorii teoriei cererii și ofertei (supply-side theory) (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) consideră că declinul religiozității în țările europene nu este rezultatul acțiunii forțelor modernizatoare, ci al faptului că în multe societăți europene, mai ales în cele Nordice, în care Biserica Protestantă este biserică națională și deține monopolul, nu există competiție pe piața bunurilor religioase, indivizii având o singură opțiune in domeniul religios. Atunci când pe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a fost, este și rămâne Dinastia"12. După ce studiase la începutul secolului XX în Germania autoritara a lui Wilhelm al II-lea, Gusti își exprimă în anii '20 simpatia pentru o Dinastie de origine germană și încrederea să în misiunea modernizatoare a Prințului moștenitor. Monarhia reprezenta pentru Gusti terenul fertil pentru ridicarea națiunii române alcătuită în cea mai mare parte a ei din țărani. Dinastia este pentru monarhiști axa în jurul căreia elementele națiunii s-au mișcat de-a lungul istoriei: cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de curentele intelectuale și ideologice main stream în numele capitalismului modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
egalitate nu poți să ceri "mai multă egalitate", e o sintagmă precum "lupta pentru pace". Într-o societate în care inechitatea și inegalitatea este atât de mare și atât de apărată de curentele intelectuale și ideologice main stream în numele capitalismului modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
clasificare «dogmatica» pe curente a fost abandonat ulterior, În folosul altor criterii, măi adecvate istoriei interne a culturii naționale, alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
frunte. Datele biografice ale lui Modrow, Bisky, Gysi și Brie, după Wer War Wer, op.cit. Marca de elitism intelectual a lui André Brie era prost văzută de către unele dintre fostele cadre ale partidului. Luările lui de poziție critice, chiar si «modernizatoare», nu ar fi fost decît dovadă unui habitus de Parteisoldat incorigibil. Partidul reunea ecologiști din Vest (die Grünen) și mișcarea pentru drepturi civice (Bürgerbewegung) din Est. Precum cărțile lui Gregor Gysi și ale lui André Brie. Un exemplu de «analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comunist. Abia în anii '80, făcând arheologia memoriei sociologiei românești, mi-am dat seama că reabilitarea acestei științe ca emanație a Congresului al IX-lea este o construcție bine fardată. A fost o concesie făcută de conducerea de partid intelectualității modernizatoare, un act de curtoazie pentru adepții "revalorificării moștenirii culturale naționale" și, mai ales o tentativă de retușare a imaginii externe a României. Atunci, în anii '80, pe parcursul realizării de interviuri de istorie orală cu H.H. Stahl 3 și cu alți
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
le dădeau de exemplu Întreprinderile vecine, unde salariile putuseră fi crescute datorită creării unei noi structuri juridice de drept comercial privat. La aceste două motivații se adaugă o a treia, mai degrabă existențială, legată de propriul lor viitor profesional. Decizia „modernizatoare” a puterii comuniste, care căuta să provoace o mobilitate a cadrelor conducătoare din Întreprinderi, preluând ideea Solidarității de a se organiza concursuri pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Însă tenace, asociată cu cealaltă mitologie, a „sufletului românesc“. Românii și-ar avea esența lor spirituală, iar această esență se păstrează În lumea neamestecată și nealterată a satelor, nicidecum În orașele „Înstrăinate“. Chiar epoca lui Carol II, În plin avânt modernizator, a fost marcată de o insistentă valorizare oficială a funcției simbolice a satului. Această tendință a susținut și o interesantă orientare În sociologia românească. Dimitrie Gusti (1880-1955) a pus bazele sociologiei rurale, organizând cu elevii lui o mulțime de anchete
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste par să sfideze etichetarea fie ca tradiționaliste (adică antioccidentale și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
care o Împărtășea Iuliu Maniu. Alianța cu un partid care susținea că apără tradiția, dar, În fapt, urmărea să reconstruiască ordinea politică folosindu-se de atracția populistă de care se bucura și de orientarea către populația rurală, ilustrează natura fundamental modernizatoare a mișcării eugeniste din România. În Anglia, Franța și Germania, majoritatea adepților ideilor eugeniste se identificau fie cu un partid socialist, În cazul În care militau pentru extinderea programelor de asistență socială, fie cu un partid conservator, În cazul În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
inexistente, și au determinat o creștere a nivelului de conștientizare de către populația rurală a problemelor de sănătate, În timp ce acționau subtil În sensul dislocării autorității de la figurile și valorile religioase către cele seculare. În acest sens, eugeniștii au avut un rol modernizator În România interbelică. CAPITOLUL 3TC " CAPITOLUL 3" Statul biopolitictc "Statul biopolitic" Sănătatea publică nu mai poate fi considerată suma condiției fizice a tuturor cetățenilor. În același timp, ș...ț statul nu mai poate fi definit ca o asociere de indivizi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
muncii din Statele Unite, pe care Încerca să o adapteze la contextul românesc. Ca și În alte domenii, Moldovan Încerca o astfel de adaptare prin aproprierea conceptelor tayloriste despre modernizarea producției pentru contextul românesc, dar schimbând obiectivul principal al acestor programe modernizatoare. Scopul central nu mai era, astfel, funcționarea cât mai eficientă, În beneficiul pieței libere sau al producătorilor individuali, muncitorilor sau consumatorilor, ci menținerea națiunii pe o traiectorie de dezvoltare sănătoasă și armonioasă, care să susțină În același timp industrializarea 44
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
I. Cuza România trecutul glorios, respectiv războiul pentru (re)întregire Regele Ferdinand Regatul român prezentul prosper. Prima temă era dominată de ideea unirii, pe când cea de-a doua includea mai multe reprezentări istorice: războiul și jertfa națională, dinastia și reformismul modernizator 204. Prezentul nu era desprins, ci adăugat unui trecut memorabil, completându-l; căci spre deosebire de timpul istoric liniar și cumulativ, timpul comemorării, al sărbătorii, este circular, permițând deplasări imaginative într-un continuum generos. Indiferent de unde veneau, toți cei menționați puteau deveni
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a omis ori s-a diminuat în această narațiune: prezența minorităților naționale și confesionale, istoria celorlalte provincii sau chiar a regățenilor de sub ocupația germană, opțiunile și inițiativele regelui Ferdinand, aspectul strict juridic sau legislativ al unirii, valențele democratice și modernizatoare ale rezoluției de la Alba Iulia, faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice a unirii ș.a.m.d. Toate aceste potențiale repovestiri ale zilei de 1 decembrie 1918 sunt încă accesibile oricui este interesat de studiului istoric al fenomenului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conservatori, apropiată, până la sfârșit, din punct de vedere organizatoric, de aceștia din urmă, cărora le-au împrumutat ținuta ideologică a unui program mai realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un factor modernizator al Partidului Conservator, amenințat de anchiloză si decrepitudine (la sfârșitul secolului al XIX lea, precizează acesta, „junimiștii se prezentau ca un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900, îl fac însă să nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
realist. În cartea sa Bacalbașa se referă de mai multe ori la junimiști ca la un factor modernizator al Partidului Conservator, amenințat de anchiloză si decrepitudine (la sfârșitul secolului al XIX lea, precizează acesta, „junimiștii se prezentau ca un element modernizator al bătrânului organism conservator“50). Legăturile lui Bacalbașa cu conservatorii de după 1900, îl fac însă să nu și dea seama că partidul în slujba căruia își pusese pana stipendiată, legat prin geneză de marea proprietate rurală (a moșierimii), pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plâns, cu această ocazie, ambasadorului englez din Constantinopol, de modul cum a generat afacerea consulul său generalul din București, care eliberase pașapoarte principalilor responsabili în scopul de a-i scoate din țară. Colquhoun descrie în rapoartele sale și noile inițiative modernizatoare: adoptarea acelor dispoziții ale codului comercial francez „care se potriveau cu starea țării”, aplicarea, la începutul anului 1841, a Condicii comerciale, înființarea Tribunalului de comerț la Brăila și reînființarea celor din București și Craiova. în Moldova, sunt înființate Tribunalul de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
puterii economice” (ibidem, p. 269). Conducătorii patronatului, ca și responsabilii politici trebuie (și unii, și alții, chiar dacă în modalități diferite) să acționeze într-un câmp de tensiuni între „conservarea” și „transformarea” ordinii sociale. Și de o parte, și de alta, „modernizatorii” se opun „conservatorilor”, pentru că această opoziție se regăsește și în sânul lumii patronale, și în rândul clasei politice (ibidem, pp. 265-266). În 1981-1982, clasa conducătoare părea profund și durabil divizată. Totuși, în spatele unei fațade de înfruntări manicheene, s-au manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două chestiuni, a centralismului și a acordării cetățeniei române celor de rit mozaic, sunt tratate judicios de Liviu Brătescu, în două capitole
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]