160 matches
-
în gara Banca. Ba au mers să-l întâmpine și copii și tineri pe caii lor mărunți și iuți. Apoi, de la mic la mare, satul l-a primit cu flori în marginea pădurii de la Făgădău. Alături de el se afla Maria Mohor, soția sa, cuprinsă în fote și ie, cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată de peisaj, căreia nu-i scăpa prilejul, mai ales la hopuri, de a-și mângâia soțul, sărutându-i ochiul felin. În sfârșit
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
va avea răgazul să participe la spectacol. Alesesem și o piesă (“Inspectorul broaștelor” de V. Eftimiu) care n-avea nimic comun cu activitatea noastră, cu viața satului. Nu mică ne-a fost surprinderea când a apărut la serbare alături de Maria Mohor, de asemenea, artistă. Zarurile erau aruncate și am jucat tetru. De felul cum am jucat teatru îmi vine să spun c-am uitat, deși și astăzi, când îmi aduc aminte, mai simt acea strângere de inimă... Ne-a felicitat pe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
Balan, în care arăta necesitatea pregătirii artiștilor amatori din lumea satului și cu o tematică adecvată. Al doilea: a inițiat un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al acestei piese arată actorii care au jucat-o prima dată: Ianke - G. Timică Cadîr - Ion Sîrbu Tache - Al. Giugaru Ana - Maria Mohor Ionel - Mihai Popescu Safta - Silviu Dumitrescu Ilie - Jules Cazaban, actori rămași în istoria teatrului românesc pentru calitățile lor excepționale. Dar pe neașteptate dughenele se răresc și de aici în colo se înșiră str. Cuza Vodă cea caracteristic moldovenească, cu case
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
al Teatrului Muncă și Voie Bună, cunoscut sub numele Teatrul din Uranus, dar sunt ultimii ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
ani ai existenței sale scurte. În acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un sanatoriu, unde soția sa îi veghează ultimele clipe: moare
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un sanatoriu, unde soția sa îi veghează ultimele clipe: moare la 30 martie 1946. Maria Mohor mi-a arătat, la scurt timp după moartea soțului, un desen uluitor pe care Victor Ion Popa l-a executat în ultimele sale momente, reprezentând apariții monstruoase, teribile, în maniera lui Goya, care așteptau nemișcate în pragul ușii de spital
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
cei „aliniați” partidului. Atunci și acum, cred, că acele momente confesionale ne-au fost de mai mare folos. Cel mai bine s-au păstrat amintirile cuceritoare despre prietenia familiei Ionescu cu dramaturgul Victor Ion Popa și soția sa - actrița Maria Mohor, pe care i-au găzduit cu o nobilă deschidere sufletească (foto 6). Prin anii 1935-1937, omul de cultură Victor Ion Popa, se afla în echipa de organizare a campaniilor monografice, alături de inițiator - renumitul sociolog Dimitrie Gusti, de H. H. Stahl
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
obștii. Când noi eram la Dodești, învățătorii reciteau împreună cu noi scrisorile ușor îngălbenite din caseta de corespondență. Pe peretele dinspre apus, în camera înaltă și răcoroasă, „de musafiri”, unde noi înșine am fost găzduiți, aveau înrămate portretele celor doi, Maria Mohor și V. I. Popa, iar în albume erau multe fotografii cu secvențe din timpul campaniei sociologice (foto 5-6-7). O dată ne-a arătat și am discutat îndelung pe baza „Cărții de aur”, un jurnal cu coperte groase, negre, ușor roase pe la
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
o păstra învățătorul Toma Codreanu și-n care erau semnături celebre ale participanților la campania de cercetare. Cu aleasă mândrie ne arătau Căminul cultural, „podul mare” sau vorbeau despre inaugurarea Casei Obștei, despre echipele de surori medicale inițiate de Maria Mohor, de fundația băii comunale, toate lucrate de echipele studențești cu ajutorul nemijlocit al sătenilor, în frunte cu ei, dascălii satului - Janeta și Ioan Ionescu Ce-mi mai aduc aminte? Gestul larg și vorba rară a domnului ori pașii repezi, mărunți și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
A, ap. 9, sectorul 1. 50. Iuhas Eugenia Olimpia, născută la 14 noiembrie 1958 în localitatea Nucet, județul Bihor, România, fiica lui Nicula Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2723 Muthmannsdorf, Hauptstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Mohorului, bl. 139, sc. B, ap, 63, sectorul 6. 51. Iuhas Gavril, născut la 7 iunie 1960 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Gavril și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 2723 Muthmannsdorf, Hauptstr. 37, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
singur. Dacă, însă, ar fi avut 11 hectare, atunci... Cînd rusnacul i-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că-i plac picioarele tale. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Craiova, str. Brazda lui Novac nr. 42 A, sc. B, ap. 10, județul Dolj. 38. Yousif-Safar Anwar, cetățean irakian, născut la 1 iulie 1957 în localitatea Al-Tamim, Irak, fiul lui Yousif-Safar și Husnia Abas, cu domiciliul actual în București, Str. Mohorului nr. 1, bl. 139, sc. B, et. 4, ap. 62, sectorul 6. 39. Ilia Bashar, cetățean sirian, născut la 25 martie 1961 în localitatea Malkiye, Siria, fiul lui Abd. Ahad și Nabiha, cu domiciliul actual în localitatea Craiova, str. Brazda
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
cât și după 1944. Titu Jubleanu a fost executat la închisoarea Jilava în noapte de 18/19 iunie 1959. Costrei conform DEX, plantă erbacee, cea mai dăunătoare buruiană din culturile agricole. Cunoscută și sub numele de iarbă-bărboasă, iarbă-ghimpoasă, mohor-gros, bălur, mohor, pir-gros. Localitate în județul Ilfov. Localitate în județul Dolj, în apropiere de Giurgița. Fost monah la Mănăstrirea Vladimirești, condamnat în 1955 la muncă silnică pe viață după ce a trimis conducerii statului și bisericii un memoriu în care protesta împotriva deciziei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nr. 21/1991 , republicata 1. Balmau Nicu, născut la 6 aprilie 1966 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Tatiana, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Monchgrabenstr. 126, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mohorului nr. 1, bl. 139, ap. 78, sectorul 6. 2. Balmau Anghelina, născută la 7 iunie 1963 în localitatea Victoria, județul Brăila, România, fiica lui Păscu Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Monchgrabenstr. 126, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
78, sectorul 6. 2. Balmau Anghelina, născută la 7 iunie 1963 în localitatea Victoria, județul Brăila, România, fiica lui Păscu Gheorghe și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Monchgrabenstr. 126, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Mohorului nr. 1, bl. 139, ap. 78, sectorul 6. 3. Pavel Gheorghe, născut la 24 iunie 1964 în localitatea Sinnicolau Mare, județul Timiș, România, fiul lui Pavel Adela, cu domiciliul actual în Austria, 3363 Ulmerfeld, Marktplatz 28/3, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 619 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
G. Bacovia, 94) • interjecții: „Pupăza zbrr! pe o dugheană...” (I. Creangă, 37) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, circumstanțialul spațial fixează în enunț: • locul desfășurării unei acțiuni (al existenței sau manifestării unei stări, însușiri): „Căutam în iarbă și-n mohor tainele ascunse tuturor. Mă uitam în fântână și-n iaz și-ascultam - îndelung - sub brazi...” (M. Isanos, 217) • parcursul sau limitele spațiale ale desfășurării unei acțiuni (sau ale existenței unei însușiri): „Iar de sus până-în podele un păianjen prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de rândunele, Și de chipul dragei mele.” (M. Eminescu, I, 215); sau prin conjuncții, în funcție de împletirea dimensiunii semantice cu dimensiunea sintactică a textului: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.” (M. Eminescu, I, 147), „Cântam în iarbă și-n mohor tainele ascunse tuturor”. (M. Isanos, 227), „Ea se uită... Păru-i galben, Fața ei lucesc în lună, Iar în ochii ei albaștri Toate basmele s-adună.” (M. Eminescu, I, 73), „Mi-am dat seama că era nu numai inutil ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orice rău, răbdarea pasivă 202 Constantin Călin a unui popor pînă mai ieri iobag (articolul său e din 1928 - n.n.) care primește orice abuz”. 11. Mémoire,Les promesses de l’Équinoxe, 1907 1937, Ed. Gallimard, 1980, p. 406. 12. Ștefan Mohor, „Săptămîna”, în „Moldova”, 1, nr. 18, 12 septembrie 1937, p. 1. Aproximații despre public 1. A. Vlahuță, ,,Literatura noastră”, în Scrieri alese, 2, ediție citată, p. 464-465. 2. I. C. Atanasiu, Mișcarea socialistă (1881 1900), Ed. Adevărul, [1933], p. 28. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cîteva miliarde [de] lei. Ce va lăuda posteritatea și ce vor învăța copiii noștri: invențiile lui Marconi, sau rostul bogățiilor lui?” Am deschis mai multe dicționare, ca să verific dacă răspunsul sugerat chiar prin întrebare de autor (cineva care semna Ștefan Mohor) e întru totul corect. în Personalități ale științei (1977), articolul despre Guglielmo Marconi (1874-1937) prezintă, cum era și firesc, moștenirea științifică a acestuia și nu pomenește deloc de cea financiară: „Realizări în domeniul telegrafiei fără fir. A brevetat invenția telegrafului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
joc La lumina celui foc! Ungurean, câne turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu, Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc". Sunt rușii, cazacii și alții: "Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă sunt în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Botoșani, numit Schmid, care era cel mai ghibaci 50, dar și cel mai bețiv vânător ce am cunoscut în viața mea. În toate duminicile și sărbătorile venea la Dorohoi și amândoi împreună cutreieram în lung și în larg miriștele și mohoarele 51. El, de obicei, purta pușca în spate și luleaua 52 în gură, dar în momentul când cânele, adulmecând prepelița, se oprea încremenit înaintea ei, avea totdeauna timpul să înarmeze pușca, s-o puie la ochi, să tragă și niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îmi zicea: Sunt și eu pe-aici, stăpâne, gata să-ți dau ajutor, Și vânatul ce împușca-vei să-l aduc l-al tău picior. Condus, deci, de-al meu tovarăș, urmărita-m în sudoare Vietățile viclene pe la miriști, prin mohoare; Când și când în cuibul tainic pitpalacul se vestea; Mierla-n frunză mistuită când și când îi răspundea. Iată că, ajuns pe-o culme, eu mă uit și văd în larg Pănă-n zări nemărginite a cămpiilor prelarg. Păduri, râuri, lanuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Milord pe o bogată miriște de grâu, de pe moșia Spătăreștii, din județul Suceava, proprietate a lui Alecu Millu, acum răposat. Ce frumusețe aveam dinaintea ochilor! Întreaga câmpie cât cuprindeam cu ochii, brăzdată ici colea cu arături, împestrițată cu fânațe, cu mohoare, cu lanuri de porumb și ovese, cu dumbrăvi pline de vietăți, se deștepta acum din somn și din sânul ei se înălța spre ceri prin ciripitul a mii de păseri, prin țârâitul a milioane de insecte, un concert de glasuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]