166 matches
-
s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dinspre numele apei i-au pus numele Moldova...” Despre „ limba noastră moldovenească”, Grigore Ureche scrie următoarele : „ ... Așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și nu este amestecat graiul nostru cu
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
ori înainte banul din buzunar și își face atent socotelile între ce are pe card și ce pune în coșul de cumpărături. Pe 25 mai 2012, cu bagajele făcute de cu seară, dimineața la ora șapte eram în drum spre Molde, aeroportul de unde ne despărțeam de sud-vestul Norvegiei, spre a ne îndrepta spre nord-est, cu escală obligatorie din nou la Oslo, capitala Norvegiei. Aveam avion din Molde la ora 9,45 spre Oslo. La prima sosire pe aeroportul din Oslo, când
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
cu bagajele făcute de cu seară, dimineața la ora șapte eram în drum spre Molde, aeroportul de unde ne despărțeam de sud-vestul Norvegiei, spre a ne îndrepta spre nord-est, cu escală obligatorie din nou la Oslo, capitala Norvegiei. Aveam avion din Molde la ora 9,45 spre Oslo. La prima sosire pe aeroportul din Oslo, când veneam de la Viena, am avut ceva probleme. Amica fiind bolnavă, la coborârea din aeronavă nu mai putea merge. Cărucioarele garate la ușa avionului erau aduse pentru
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
de oameni, ca pentru o partidă de vînătoare. În drum, vînătorii au întîlnit un bour și au continuat să-1 urmărească pînă la poalele munților. Legenda continuă astfel: Dragoș avea o cățelușă de vînătoare, pe care o îndrăgea foarte mult, numită Molda. Obosită de hăituirea bourului, ea piere în valurile unui rîu pe care voia să-l treacă. În amintirea cățelușei sale, Dragoș denumește rîul, Moldova și dă numele poporului său, Roman, locului unde s-a petrecut evenimentul. Însoțitorii lui Dragoș descoperiră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de valurile sale de vreme vântoasă; Tuzla, de la tuzlu = sărat, Tatlageac, de la tatli = dulce, datorită calității excelente a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit o filiațiune slavă preluată prin goticul molda, analog cu hidronimul Molda din Boemia, dar și cu numele legendar al cățelei de vânătoare a descălecătorului Dragoș, înecată în apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vreme vântoasă; Tuzla, de la tuzlu = sărat, Tatlageac, de la tatli = dulce, datorită calității excelente a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit o filiațiune slavă preluată prin goticul molda, analog cu hidronimul Molda din Boemia, dar și cu numele legendar al cățelei de vânătoare a descălecătorului Dragoș, înecată în apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
statutul de instituție muzeală în 1955. Manuscrise, cărți, reviste, fotografii, tablouri, obiecte personale ilustrează aspecte importante din viața scriitorului. În parcul casei se află mausoleul familiei, construit de Academia Română în 1928, după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești și pictat de Paul Molda în stilul vechilor ctitorii voievodale din Moldova. Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri” a fost inaugurat ca instituție de cultură în decembrie 1976, când se împlineau o sută șaizeci de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în imobilul care
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
de refacere a tuturor valorilor, București, 1920; ed. Cluj, 1991; Émile Zola, Prăbușirea, București, 1917, O pagină de iubire, București, 1921, Norocul prostului, București, 1923, Goana după fericire, București, f.a.; Anatole France, Cartea prietenului meu, cu ilustrații de P. P. Molda, București, f.a.; L. Tolstoi, Război și pace, București, 1918-1922, Hagi-Murad, București, 1920, Cât pământ trebuie unui om și alte povestiri, București, 1923, Sonata Kreutzer. Diavolul. Părintele Sergiu, București, 1923; ed. 2, pref. E. Lovinescu, București, 1928, Pe drumul mântuirii, București
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
căsca de-i trosneau fălcile. Dantură perfectă, în ciuda vârstei matusalemice. Sunt ispitit s-o bag în genealogie și pe cățeaua asta tuciurie cu ochi ironici și bot uriaș, deja împânzit de fire albe. Așa trebuie să fi căscat și cățeaua Molda când Vodă Dragoș, descălecătorul, o trimitea să aducă bourul ucis: aport, Molda! aport! Sau s-a înecat în timpul braconajului voievodal? Nu mai țin minte. O altă cracă a arborelui se ramifică înspre străbunii mei austrieci. Cel mai sus este cocoțată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
s-o bag în genealogie și pe cățeaua asta tuciurie cu ochi ironici și bot uriaș, deja împânzit de fire albe. Așa trebuie să fi căscat și cățeaua Molda când Vodă Dragoș, descălecătorul, o trimitea să aducă bourul ucis: aport, Molda! aport! Sau s-a înecat în timpul braconajului voievodal? Nu mai țin minte. O altă cracă a arborelui se ramifică înspre străbunii mei austrieci. Cel mai sus este cocoțată, în mod convențional, Maria Tereza, pentru că numai așa se explică hormonii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În mod ironic, locul de unde altădată pornea europenitatea noastră incipientă ajungea să slujească idealurile meschine ale unui naționalism limitativ și de rău augur. Abia în 1968, în perioada de maximă relaxare a sistemului comunist, se înființează Muzeul de literatură al Moldo-vei. La acea vreme, instituția nu era una de sine stătătoare, ci afiliată Complexului Muzeal Iași, ca secție a acestui complex. Bineînțeles, strălucirea arhitectonică a clădirii pălise, activitățile funcționărești și indiferența culturală punându-și serios amprenta. După mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Moldoveanu (vîrf în Munții Făgărașului), Moldovanca (culme în Munții Călimani), Moldovoi (atestat documentar în Ardeal) și Moldoveni (localitate în județele Ialomița și Neamț). Derivatele antroponimice și apelative fac și ele parte din familia lexico-to ponimică a numelui Moldova: moldovean, Moldoveanu, Moldo vanu, moldovenesc, moldovenește, Moldvai, Moldoveciu, moldoveancă („urzică moartă“). Asemănătoare formal cu numele Moldova și, de aceea, utile pentru analiza etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vanu, moldovenesc, moldovenește, Moldvai, Moldoveciu, moldoveancă („urzică moartă“). Asemănătoare formal cu numele Moldova și, de aceea, utile pentru analiza etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimologică a acestuia sunt numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vltava) încurcă un pic lucrurile, întrucît baza romînească de la care s-ar fi format acest hidronim nu putea exista acolo. În schimb, în ambele teritorii putea avea loc o influență germană, ceea ce susține părerea celor care derivă toponimul din germ. Molde (Mulde), „albie, trecătoare“, însoțit de substantivul atribut Au, Aue, „șes, cîmpie“ (interesant este că omonimul ceh a fost atestat în epoca medievală sub formele Molda, Mulden, iar numele săsesc vechi al orașu lui Baia era Molde, Mulde). Forma Moldova ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
putea avea loc o influență germană, ceea ce susține părerea celor care derivă toponimul din germ. Molde (Mulde), „albie, trecătoare“, însoțit de substantivul atribut Au, Aue, „șes, cîmpie“ (interesant este că omonimul ceh a fost atestat în epoca medievală sub formele Molda, Mulden, iar numele săsesc vechi al orașu lui Baia era Molde, Mulde). Forma Moldova ar fi luat naștere pe teren romînesc, la început ca termen secund în genitiv al unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
derivă toponimul din germ. Molde (Mulde), „albie, trecătoare“, însoțit de substantivul atribut Au, Aue, „șes, cîmpie“ (interesant este că omonimul ceh a fost atestat în epoca medievală sub formele Molda, Mulden, iar numele săsesc vechi al orașu lui Baia era Molde, Mulde). Forma Moldova ar fi luat naștere pe teren romînesc, la început ca termen secund în genitiv al unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei“), apoi desprins ca toponim absolut (simplu). Evoluția Moldeova > Moldova este ușor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Molda, Mulden, iar numele săsesc vechi al orașu lui Baia era Molde, Mulde). Forma Moldova ar fi luat naștere pe teren romînesc, la început ca termen secund în genitiv al unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei“), apoi desprins ca toponim absolut (simplu). Evoluția Moldeova > Moldova este ușor de explicat prin alternanța palatalizat/nepalatalizat a unor consoane în graiul moldovenesc. S-a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unor compuse toponimice de tipul Apa (Valea, Tîrgul) + Moldeova, Moldova („Moldei“), apoi desprins ca toponim absolut (simplu). Evoluția Moldeova > Moldova este ușor de explicat prin alternanța palatalizat/nepalatalizat a unor consoane în graiul moldovenesc. S-a emis ipoteza că numele Molde și Mulde ar fi putut desemna inițial mina la care lucrau sașii (care era o „albie, adîncitură“, indicată de apelativul german), apoi, prin metonimie, orașul din apropiere, fondat de aceștia (sau care poate că preexista, dar a fost dezvoltat de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
schimb, existența unor toponime și chiar a unor apelative identice sau asemănătoare în teritorii îndepărtate, care nu au legătură cu influența săsească locală reprezintă semne de întrebare serioase pentru acceptarea cu ușurință a originii germane a numelui Moldova. Iar apelativele moldă, moldău, moldan, avînd sensul de „bolovan, ridicătură de pămînt“, coroborate cu toponimele Moldiș, Molviș, Muchia Molvii și cu antroponimele Mold, Molda, Moldea, susțin și ele aceste semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
săsească locală reprezintă semne de întrebare serioase pentru acceptarea cu ușurință a originii germane a numelui Moldova. Iar apelativele moldă, moldău, moldan, avînd sensul de „bolovan, ridicătură de pămînt“, coroborate cu toponimele Moldiș, Molviș, Muchia Molvii și cu antroponimele Mold, Molda, Moldea, susțin și ele aceste semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldea, susțin și ele aceste semne de întrebare (îndreptate și împotriva derivării din molidova) și conduc spre o posibilă origine romînească sau romîno-slavă a toponimului Moldova. Pentru prima variantă s-a propus ca etimon un posibil plural *moldavă a lui moldă, moldău, devenit Moldaua („valea pietroasă“), și evoluat fonetic (din cauza vocalei labiale u) și ana logic (prin încadrarea în seria numeroaselor toponime slave terminate în -ova, -ava) la Moldova. Pentru a doua variantă, care ni se pare mai plauzibilă, traseul etimologic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]