202 matches
-
ar fi să intru în cabinetul directorului? (teatrul "Muncă și voie bună" era al său). Nu cumva?... Deși era târziu, scriitorul era acolo și m-a primit într-adevăr cu "voie bună". Îi citisem cărțile, îmi plăcuseră, cu idilismul și moldovenismele lor cu tot. I-am spus-o și am început o discuție despre ele care l-a încîntat pe autorul lui Sfârlează cu fofează și mi-a fost rușine atunci să-i cer ceva. Totuși, ghicind parcă, mi-a spus
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
frământări. {EminescuOpX 177} Noi nu combatem și nu apărăm pe ilustrul om de stat, a căruia specialitate, când se află-n opoziție, sânt durerile Moldovei, dar, ca istorici credincioși, ne vom întreba când îi vin d-lui Cogălniceanu accesele de moldovenism, cât îl țin și ce rezultat practic au. Pe când d. Cogălniceanu nu intrase încă în cabinet interpela guvernul în privirea redusei stări a Universității de Iași și... avea cuvânt. Într-adevăr, nime-n lume nu-și poate închipui ceva mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oficiau În limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni Îi mărturisește lui Vania: eu am ținut Întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat În revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi Însă numai popa mai poate veni În atingere cu norodul. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele Înseși, prin felul În care sînt folosite, o imagine a societății
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Sadoveanu, că „ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit iarăși în bătrîna noastră ocină moldovenească..., moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul moldovenesc“ <footnote Ibidem, p. 3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oficiau în limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni îi mărturisește lui Vania: „eu am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi însă numai popa mai poate veni în atingere cu norodul“ (5, 377). 2. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele înseși, prin felul în care sînt folosite, o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vreun rol în politica și cultura Basarabiei: unii pe care îi consideră "vindecați" și au avut rol benefic. Mircea Druc, Grigore Vieru și alții, cu mult mai mulți, care au o conștiință scindată între panslavism și românism, între românism și moldovenism, între Rusia și Occident (Mircea Snegur, Ion Druță, chiar postmoderniștii). Autorul reiterează ideea că după anul 1948, aici, în stânga Prutului, a fost pus în practică un adevărat "program de nimicire a arheului românesc", atât prin rusificare (sovietizare), cât și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
naționale a unor basarabeni până la niște cote ce țin de absurd, românii fiind considerați recent în Republica Moldova o... minoritate națională. În același timp, capetele pătrate ale conducătorilor statului dintre Nistru și Prut excelează într-o altă absurditate, în cea a moldovenismului, teză stalinistă și imperială a panslavismului. În eseul Națiunea moldovenească un proiect eșuat? Th. Codreanu explică în cele mai mici amănunte această "ciudățenie" despre o nouă "națiune" care, în pofida tezei că popoarele sunt creații ale lui Dumnezeu, a fost concepută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de sindromul conștiinței sfâșiate. Dar Theodor Codreanu nu este de acord cu ideea sugerată de același King precum că "moldovenii ar fi altceva decât românii și că menirea lor e să opteze fie pentru panslavism, fie pentru panromânism, sau pentru moldovenism". Perfidia acestei logici a și fost intens exploatată de agrarieni, care au lansat sloganul că Republica Moldova nu trebuie să mai fie nici "gubernie rusească", nici "provincie românească". Autorul, în ultima instanță, conchide într-un mod absolut convingător, că "în pofida tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arătat acest fenomen la indivizii români puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o nimicesc cu cealaltă. (...) Format
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării". Citesc și parcă văd, dincoace de Prut, dublura lui H.-R. Patapievici, clona aceleiași ideologii a haosului, împătimitul de teorii anarhiste (cu faimosul corolar autohton "teoria moldovenismului"), eminența cenușie a Partidului Comuniștilor de la Chișinău, Mark Tkaciuk. Aceeași ură și același dispreț suveran regăsesc la amândoi, laolaltă cu aceeași râvnă de a se ține strâns de buca puterii. Din oportunism, dar și din știința că puterea asociată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prisma sa, neștiind ce să creadă: simțea că s-a petrecut totuși ceva neobișnuit, iremediabil și că o pierdere totală și-a pus amprenta pe existența lui. Trăirea amintirii este atât de intensă, încât poetul scapă în exprimare și un moldovenism ușor de depistat, subliniat de noi ca atare: au intins-o pe-o masă și a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
putut abține și a exclamat: "Așa numitul Dicționar moldovenesc-român al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnică speță, este o monstruozitatea care nu ar merita nici o atenție dacă n-ar ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială." Portretu-i corect. Stati a fost primul scriitor din Basarabia căruia i s-a îngăduit să viziteze Iașul. A tăcut mâlc de-a lungul celor trei zile ale ospeției și am dat-o pe seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Vieru, care sunt reproduse ca motto: „Nu suntem săraci de avere/ Ci săraci de mângâiere”: Ax Mundi, Joia seacă, bolșevică, Bilanț de dincolo de Prut, O Basarabie prea îndepărtată (referitoare la relațiile cu U.E. și S.U.A.), Puntea aberațiilor (despre inepția numită moldovenism), Atelierul de vopsit ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire Voronin) și „Cortina” cu geogrrafie variabilă (analiza politicii dusă de același președinte Voronin ), reținând în mod deosebit Diplomație în pielea goală, Ghimpele din talpă, Turbinca lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
epoca de dinaintea apariției Plumbului, cît și în cea de după, tot ce „zgîria urechea” - în vorbire, în muzică - era numit „barbar”. Texte diverse o demonstrează. într-o dezbatere despre limba lite rară, de pildă, cineva se opune modernizărilor și își apără moldovenismele din propria operă, întrebînd: „Pentru ce să tratăm de patois [jargon n. m.] și să izgonim forma mai armonioasă, mai dulce în auz, mai civilizată prin acea mai urîtă și mai barbară?”6) într-un poem al unui autor simpatizat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui bine precizat. „arz-o focul” (ard-o focul) este o expresie pusă În limbajul lui Cătălin, pentru a-i justifica și lui originea terestră. De altfel, În limbajul lui Cătălin apar expresii cu particularități fonetice cum ar fi: „acu-i-acu”, moldovenisme, exprimând stări reflexive remarcabile. De ele se contaminează și Căiălina. „Da’ ce vrei mări Cătălin? La du-t’ de-ți veti de treabă.” „Da’ ce vrei mări...” În loc de „dar” se justifică prin aceeași intenție a poetului de a coborî și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era o variantă mai convingătoare și mai ușor de susținut. Pentru a respecta definiția lui Stalin referitoare la națiuni (comunitate care are în comun teritoriul, limbă, viață economică, structură psihologică, comunitate de cultură), era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția epocii lui Hrușciov, orice manifestare de românism, orice referire la caracterul românesc al populației de la este de Prut, era urmărită de autoritățile sovietice și pedepsită aspru, prin exmatriculări ale studenților, destituirea din posturi, ostracizarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și demonstrează unitatea culturală a poporului moldovenesc și român, apoi vorbesc și despre frontiere teritoriale. Dacă e să mergem mai departe în același fel, atunci, vom demonstra că moldovenii și românii sunt o singură națiune”. După declararea independenței în 1991, moldovenismul a suferit o serie de mutații. O nouă orientare a sa, autointitulată moderată, pornind de la faptul că unitatea lingvistică a populației de pe ambele maluri ale Prutului nu poate fi negată, recurge la un nou argument, anume că populația are dreptul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nou argument, anume că populația are dreptul să-și numească limba așa cum dorește. Așadar, după 1991, celor două curente filo-român și filorus, existente în istoriografia și activitatea culturală și politică din Republica Moldova, se alătură al treilea, ce susține teoria „moldovenismului” ca ideologie națională. Acesta din urmă afirmă existența independentă a poporului moldovenesc, „dreptul istoric al fiecărui popor”. O formă radicală a sa susține chiar unitatea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
O formă radicală a sa susține chiar unitatea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care să cuprindă teritoriile dintre Carpați și Nistru, așadar Moldova în granițele sale „istorice”. Inevitabil, în scrierile ideologilor moldovenismului, evenimentele din 1812, 1940, 1944 sunt reflectate pozitiv, ca momente ale edificării statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc, în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
provocat un val de indignare populară în capitală și în numeroase localități ale republicii. În fața valului de proteste, s-a renunțat la această hotărâre. Nu trebuie să negăm un specific al locuitorilor de la est de Carpați. Din această perspectivă, moldovenismul poate fi considerat o stare de spirit: totalitatea de însușiri morale, intelectuale și de caracter, inerente moldovenilor, cum e felul de a fi, de a simți, de a gândi și de a se manifesta al acestora. Toate acestea însă sunt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de a fi, de a simți, de a gândi și de a se manifesta al acestora. Toate acestea însă sunt doar particularități locale care nu pot substitui specificul național, iar trăsăturile mai sus enunțate se manifestă în cadrul poporului român. Moldovenismul, în forma sa pervertită de personalități cu interese de altă natură decât patriotismul, se constituie și ca „ansamblu de idei sociale, istorice și politice false, potrivnice românismului și unionismului românesc, menite să șteargă din amintirea colectivității crimele atroce săvârșite de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
unor moldoveni permanent subestimați de români, dar prețuiți de ruși și ocrotiți de Rusia, să-i determine pe moldovenii de la est de Prut să se autoizoleze de România și să se simtă legați sufletește de Rusia”. Așadar, ideile fundamentale ale moldovenismului se reduc la următoarele: numele de moldovean este mai vechi decât cel de român; limba moldovenească nu este limba română; moldovenii au fost făcuți români; unirea din 1859/1862 a însemnat marginalizarea pe toate căile a tot ce ținea de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
etnic al poporului român - geți, tirageți sau geto-slavi; momentele 1917, 1924, 1940, 1944, 1991 au fost tot atâtea jaloane în drumul Moldovei către statalitate, iar 1918 și 1941 momente triste, de anexare de către o putere străină; în forma sa radicală, moldovenismul susține că poporul moldovenesc se întinde între Carpații orientali și Nistru, unii ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constituirea Moldovei Mari (sau, cum susținea A. Lazarev, „în prezent Republica Moldova a devenit, de fapt, o succesoare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1989 ideile mai sus enumerate erau susținute de activiști ai Partidului Comunist din RSS Moldovenească, cu scopul meschin de a-și păstra statutul politic și social, lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici după obținerea independenței. Ca urmare, tezele moldovenismului se regăsesc în „operele” unor „istorici” de valoare îndoielnică, întrucât cercetători serioși nu pot susține niște teorii aberante, puși în fața evidențelor, susținute de surse documentare solide. Subordonarea activității lor politicii Partidului Comuniștilor și a altor formațiuni similare se face din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]