202 matches
-
de sindromul conștiinței sfâșiate. Dar Theodor Codreanu nu este de acord cu ideea sugerată de același King precum că "moldovenii ar fi altceva decât românii și că menirea lor e să opteze fie pentru panslavism, fie pentru panromânism, sau pentru moldovenism". Perfidia acestei logici a și fost intens exploatată de agrarieni, care au lansat sloganul că Republica Moldova nu trebuie să mai fie nici "gubernie rusească", nici "provincie românească". Autorul, în ultima instanță, conchide într-un mod absolut convingător, că "în pofida tuturor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
arătat acest fenomen la indivizii români puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o nimicesc cu cealaltă. (...) Format
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării". Citesc și parcă văd, dincoace de Prut, dublura lui H.-R. Patapievici, clona aceleiași ideologii a haosului, împătimitul de teorii anarhiste (cu faimosul corolar autohton "teoria moldovenismului"), eminența cenușie a Partidului Comuniștilor de la Chișinău, Mark Tkaciuk. Aceeași ură și același dispreț suveran regăsesc la amândoi, laolaltă cu aceeași râvnă de a se ține strâns de buca puterii. Din oportunism, dar și din știința că puterea asociată cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sadoveanu, că „ne-am înfrățit cei despărțiți și ne-am găsit iarăși în bătrîna noastră ocină moldovenească..., moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul moldovenesc“ <footnote Ibidem, p. 3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
oficiau în limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni îi mărturisește lui Vania: „eu am ținut întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat în revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi însă numai popa mai poate veni în atingere cu norodul“ (5, 377). 2. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele înseși, prin felul în care sînt folosite, o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de nepotriviri mărunte, pentru care suntem mai simțitori decât s-ar putea crede"18. Criticul reia peste ani ideea și o nuanțează, în acord cu binecunoscuta teorie despre cele două fețe ale personalității sale, i.e. bovarismul ideologic (modernismul șcl.) versus "moldovenismul" temperamental (înclinațiile conservatoare). Considerând acum călătoria drept "o piatră de încercare sigură a polarizărilor sufletești"19, Lovinescu face distincție între categoria omului activ (pe plan social și nu numai), ce trăiește în prezent, se simte bine oriunde și manifestă o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teoriile criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i încătușează voința. Cu voința te-am iertat chiar de la început", se spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
oficiau În limba slavă. Preotul Andrei Găină din Perieni Îi mărturisește lui Vania: eu am ținut Întotdeauna la neamul nostru moldovenesc. Pentru el am intrat În revoluție - nu ca tine sau ca sărmanul Prestea, care din revoluție ați venit la moldovenism. În starea de azi Însă numai popa mai poate veni În atingere cu norodul. Antroponimele sînt fapte de limbă și ne așteptăm din capul locului să ofere, prin ele Înseși, prin felul În care sînt folosite, o imagine a societății
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
doua a romanului Povara bunătății noastre (prima parte, intitulată Balade din câmpie, apăruse în 1963). Începând cu anul 1994, scriitorul a pactizat în mod paradoxal cu cei care l-au blamat, manifestând atitudini nostalgice, de păstrare a „semințelor socialiste”, a moldovenismului și creștinismului modelat după cel rusesc. Cititorii și criticii au început să se întrebe, uimiți, dacă scriitorul a fost cu adevărat sincer în scrisul său. Această debusolare are, firește, temei, fiindcă în opera sa n-au lipsit notele de regionalism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează” invitații din spatele unor lentile fumurii), de moldovenismul rusofon al lui C. Starîș, pendulând conjunctural între Diacov și Lucinschi. Nu vom mai urmări emisiuni culturale/literare făcute pe modelul seratelor școlare, în care poeții sunt filmați în parc culegând frunze și recitând versuri, iar în pauzele dintre poeme
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
89 din Basarabia. Astfel, a rămas de pomină scrisoarea sa Cine a stins lumina în România?, difuzată la Radio Europa Liberă, cu câteva zile înainte de izbucnirea revoltei de la Timișoara, în decembrie 1989. Ulterior, Ion Druță, a devenit principalul ideolog al moldovenismului, teorie stalinistă ce susține existența unei limbi „moldovenești” și a unui popor „moldovenesc” diferite de limba și de națiunea română. Spunem „ulterior” și avem în vedere succesiunea temporală a unor gesturi ale sale explicite, ceea ce nu înseamnă însă că, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Petru Lucinschi, faptul că îl recomandă insistent pe Lupan pentru Aleea Clasicilor, președintele țării descoperindu-și astfel - pe lângă multele talente pe care le probează cu o ineficiență monumentală (între acestea mai important ni se pare acela de prim-arheolog al moldovenismului ancestral) - și vocația de critic literar. ( În paranteză fie spus: criza de legitimitate (identitate) pe care o resimt conducătorii Basarabiei, nu trebuie căutată de aceștia în trecut. Nu vor găsi nimic care să le consfințească impostura. „Sacralizarea” unor ideologi comuniști
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în epoca realismului socialist, când a fost considerat drept un scriitor incomod (disident) pentru regim. În condițiile libertății de expresie, după ce a fost abolită cenzura, autorul Bisericii Albe și-a declinat, spre stupoarea multora, identitatea românească, devenind principalul ideolog al moldovenismului, primitiv și pro-rusesc la origine, promovat în Basarabia. Dacă acest tragic, în esența sa, declic identitar se pare că are la bază o problemă personală a scriitorului Ion Druță - cea a locului pe care îl va ocupa în panteonul spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
putând fi exersate concomitent la nivel individual, chiar dacă, în cadrul discursului oficial, se face o distincție între ele. Așa numita identitate moldovenească reprezintă cel mai potrivit exemplu. Sub umbrela unei cetățenii artificiale, nu putea să se adăpostească decât o naționalitate incertă. Moldovenismul fluid se evaporă ușor în fața identităților reale care se exprimă puternic, așa cum este cazul majorității românofone sau a minorității rusofone 79. Singura modalitate de afirmare a cetățeniei R. Moldova este conformarea la cadrul legislativ fiscal impus de aparatul de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
putut abține și a exclamat: "Așa numitul Dicționar moldovenesc-român al lui Vasile Stati, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnică speță, este o monstruozitatea care nu ar merita nici o atenție dacă n-ar ține de moldovenismul primitiv și nu ar avea susținere oficială." Portretu-i corect. Stati a fost primul scriitor din Basarabia căruia i s-a îngăduit să viziteze Iașul. A tăcut mâlc de-a lungul celor trei zile ale ospeției și am dat-o pe seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci, pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
competiție electorală din România acelui an. În același timp, în Republica Moldova s-au activat mize identitare disjuncte, Ștefan fiind aici, cu precădere, un simbol al independenței statale, apt să alimenteze atât curentul naționalist românesc, cât și discursul istoric regionalist, al moldovenismului 1. Autoritățile române au investit mult în "Anul Ștefan cel Mare", inclusiv în evenimente culturale externe, implicând foruri internaționale (UNESCO) și reprezentanți ai altor state (Turcia, Vatican, Grecia etc.). Toate instituțiile statului (guvernul, armata, Biserica ortodoxă, școala, parlamentul, Academia, muzeele
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualele de istorie post-comuniste. Polifonii sau alternative?, publicat în Petronel Zahariuc, Silviu Văcaru (editori), Ștefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa, Editura Alfa, Iași, 2003, pp. 387-408. 1 Ștefan Pavel, Viața lui Ștefan cel Mare, folosită în susținerea "moldovenismului", în revista "Rost" nr. 21-22, noiembrie-decembrie 2004 (http://www.rostonline.org/ rost/nov-dec2004/stefan.shtml, accesat la data de 17.03.2010). Dincolo de excese, mizele comemorărilor oficiale au fost destul de explicit diferențiate de o parte și de alta a Prutului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de inteligență nu sunt cele mai proprii, ci se cere un spirit mai rezumativ, mai sintetic, mai tranșant, care să nu se piardă în prea multe detalii, era dezavantajat față de Lovinescu, polemist formidabil, de școală maioresciană. Dar Ibrăileanu, cu tot moldovenismul lui cam ostentativ, era departe de a fi un provincial. Mai întâi, societatea ieșeană de atunci nu era absolut deloc provincială, ci păstra foarte clară conștiința nu numai de a fi „a doua capitală”, dar și pe aceea de a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunării și pe "stăncuță" "cioacei" și pe prisos căcălăului. Și mulți munteni inteligenți nu se mulțămesc cu perifraze în exprimarea unor noțiuni precise: de pildă ac, spelcă, bold (la cuvântul "bold" din Dicționarul limbii literare, am văzut curioasa explicație: "bold", moldovenism pentru ac cu gămălie.) agrafă le preferă acului de cusut, acului de cap, acului cu gămălie, acului de siguranță. Vânătorului muntean îi place mai mult gotcan, bircan, ieruncă, decât cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, găină de alună. Cunoscătorii limbii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
germană). 99 Atent, calm, respectuos. 100 Moment, clipită. 101 Mulțimea. 102 Pavaj din piatră cubică. 103 Convorb. lit., vol. I, pagina 13 (n.a.). 104 Omenești (latină). 105 Birjar. 106 Totul e bine când se termină cu bine (franceză). 107 Butoi (moldovenism). 108 Nu e rău (franceză). 109 Ei, bine! Domnilor, iată o nuvelă! (franceză) 110 Fecioara din Orléans (franceză). 111 A fost inclusă în volumul Poezii, Iași, 1886. 112 Filistini fără minte (germană). 113 Ce naiba (franceză). 114 Care ne rănește (franceză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
coadă. 138 Născocire, poznă, întâmplare ciudată. 139 Cavaler, tânăr necăsătorit. 140 Pătul din nuiele pentru păstrarea porumbului. 141 Au gustat. 142 Paznic de țarină. 143 Plini de praf. 144 Cum trebuie, ca lumea (adv.). 145 Gard de lemn. 146 Varză (moldovenism). 147 Ostaș, voluntar, fără soldă. 148 De culori diferite (despre ochi). 149 Să scape de cineva. 150 Farfurii. 151 Șmecher, păcălitor. 152 Cerceta, căuta. 153 Javre, potăi (despre câini). 154 A opri (franțuzism). 155 A aduce vânatul (franțuzism). 156 Țesătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vieru, care sunt reproduse ca motto: „Nu suntem săraci de avere/ Ci săraci de mângâiere”: Ax Mundi, Joia seacă, bolșevică, Bilanț de dincolo de Prut, O Basarabie prea îndepărtată (referitoare la relațiile cu U.E. și S.U.A.), Puntea aberațiilor (despre inepția numită moldovenism), Atelierul de vopsit ciori, Noua „Cortină” de pe Prut (impusă de președintele de tristă amintire Voronin) și „Cortina” cu geogrrafie variabilă (analiza politicii dusă de același președinte Voronin ), reținând în mod deosebit Diplomație în pielea goală, Ghimpele din talpă, Turbinca lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prisma sa, neștiind ce să creadă: simțea că s-a petrecut totuși ceva neobișnuit, iremediabil și că o pierdere totală și-a pus amprenta pe existența lui. Trăirea amintirii este atât de intensă, încât poetul scapă în exprimare și un moldovenism ușor de depistat, subliniat de noi ca atare: au intins-o pe-o masă și a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]