263 matches
-
smoală aruncate pe pânza unui pictor iscusit. Crăiasa toamnă ne oferă un tablou emoționant pictat în culori vii și stacojii. Cerul e încărcat de nori posomorâți, trândavi și obosiți. Soarele stă pitit după această perdea plumburie, probabil odihnindu-se, fiind moleșit de atmosfera de toamnă. Respir intens aerul încărcat de emoția toamnei. Frunzele îngălbenite s-au desprins din pomii triști, vântul hoinar îmbrățișându-le și purtându-le în pași de vals, în dansul ritmic al Naturii. Pământul jilav e acoperit de
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
și mai mulți parcă, steluța cu cinci colțuri din vîrful bradului le intrase în suflete și, cînd se plîngeau de tancurile destinului, nu le trecea prin minte ideea că schimbarea, odată începută, aducea cu ea tulburări ale ritmului de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
încă-o Carte - sub hârca-ți adormită! MISTICA IERNII (II) nămeți de flori se-agață-n ramuri și vor cădea nămeți petale... prin hoarda vieții fără hamuri prin floarea ninsă-n loji regale un sfânt fior călăuzește iernatica bulibășeală: prin nudul vieții moleșește un dor de moarte - cumințeală... dezmățul vieții - cancer liric încă din cer jura oniric: la-al morții mistic - unic schit s-a vindeca - pururi sfințit... ...prefața iernii - oarba vară mătăhăind - prin spini - spre Scară... ÎN TEMPLUL PĂDURII pe sub podìri de
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
și să transpună cu rafinament istorii de viață în conținut epic structurat în 30 de capitole, își deschide cartea EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX (Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite) prin reliefarea „orașului moleșit de căldură” - Arizona - localitate adoptată de autor timp de șapte ani ( întâmplător sau nu, cifra magică a miturilor) și locul în care „timpul parcă încremenise și rămăsese, cuminte, într-un colțișor, atârnat de tălpile bătătorite ale amintirilor...” Încă din primul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
VERII Era cald, foarte cald, în ziua de sâmbătă, 16 iulie... Trebuia să iau o hotărâre, dar mi-a fost foarte greu și încercam să alung, din minte și stare sufletească, acea expresie arhicunoscută: „căldură mare, mon cher!”, care mă moleșea și descuraja. Câteva mesaje pe un anumit spațiu virtual m-au ambiționat. M-am îmbrăcat grăbit, am aruncat într-o geantă strictul necesar pentru o călătorie de o zi sau două, am sărit într-un taxi și am ajuns la
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
copilului cuprins de spaimă trupului în cădere. Prăbușit în apă în secunda următoare, o făcu pe femeie să țâșnească împinsă de un resort invizibil. Se rostogoli pe trepte. Zgomotul apei despicată de corpul în cădere, căpătase proporții nebănuite în văzduhul moleșit de căldura placidă. Trupul femeii, rostogolindu-se pe cele câteva trepte, părea să nu mai fie tulburat cu nimic sunetul acvatic. Înnebunită, femeia se ridică pe coate și genunchi, și se târâ spre bazinul fatidic dinlăuntrul căruia continua să răzbată
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
2011 CAPITOLUL I Trei instantanee cu copii, părinți și bunici din România, la început de secol XX Arizona. Veri fierbinți, cu frunțile nopților mângâiate de adieri pale de vânt și lumina dimineților, limpede și clară, inundând fiecare colțișor al orașului moleșit de căldură... Într-una din aceste dimineți strălucitoare și calde, îmi amintesc că l-am cunoscut pe nea Mitică. Ajunsesem ceva mai devreme decât stabilisem, la unul dintre hotelurile din centrul orașului Phoenix, unde trebuia să mă întâlnesc cu un
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
ELEGIA UNUI VIS Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului în fiecare noapte m-ascund într-un altar zidit în ochiul toamnei e frig și-aprind lumânări parfumate ce mă-ncălzesc, mă moleșesc și-n vise eu alunec ... mă văd trasând un cerc de foc și-n mijloc arunc singurătatea să joace cu ielele un dans nebun și-apoi să moară sufocată-n fum. m-așez cât mai comod într-un jilț și-
ELEGIA UNUI VIS de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347134_a_348463]
-
CEAS Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Poveștile lui Și planurile Le tot aud Ca ticăitul Unui ceas De demult... Se scurg Cu regularitate Ca secundele, egale Indiferent de intervale. Mă moleșește Punându-mă Să îl ascult Cuvânt după cuvânt În ochi privindu-l Ca nu cumva Să nu mă concentrez Asupra sa. Îl știu deja De prea mult timp Pe dinafară... La fiecare cină-mi vine Tremurând Să-mi spună Cine
BOMBA CU CEAS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347225_a_348554]
-
a persoanei autorului la nivelul faptului de detaliu și de amintire se datoreaza contactului cu opera lui Byron. Byronismul, mai putin Byron, a fost unul din spiritele directoare ale veacului al 19-lea literar românesc, antrenând condeie agitate de pasiuni, moleșite de mal du siecle, cochetând neprefăcut sau din modă cu neîncrederea și amărăciunea, dedicandu-se cu încântare ironiei și zeflemelii. Marele Byron a lăsat urme prea puține, totuși, în poezia noastră și nici acestea nu aveau să supraviețuiască ultimului deceniu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
struna-ncepe să îl doară și-ntr-o clipă de mirare, uite se răstoarnă jocul și pierdută ești iubito, acu eu o să-mi vărs focul. Gură mea începe atacul, te sărut ușor pe frunte și te mângâi fin pe umeri, moleșit mă las o vreme vreau să iți stârnesc sărutul, trupul tău vreau să mă cheme, prinsă ești de-acum în cursă, te învălui și mă-nvălui te cuprind și mă cuprinzi, tu arzând simt cum m-aprinzi. Te ascunzi, te
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
în palmele fiecăruia dintre noi, atunci și soarta fiecăruia se află în mâinile noastre. - Când m-a intrebat un copil de ce curg râurile, nu am știut ce să-i răspund. - Confortul prelungit sau permanent este o falsă țintă vieții; el moleșește firea, caracterul omului, face să dispară virtutea și împiedică elanul pentru îmbunătățirea sufletească. - Când oamenii cad din menirea lor, nu-și pecetluiesc fără să știe, propria condamnare? - Conceptele, cuvintele ne dau o imagine foarte aproximativa despre realitatea la care se
EXERCITII DE MEDITATIE (8) de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358073_a_359402]
-
în niciun fel, ba chiar, din cale-afară de liniștit precum părea, se îndreptă către bar și scoțând de acolo o sticlă de scotch, își turnă cu o mână sigură în pahar. - Vrei și tu? - Nu știu ce vreau, răspunse fata derutată și moleșită de căldura din încăpere. - Atunci să-ți prepar o limonadă, nu am nici un fel de băutură fără de alcool prin casă. Sebastian deschise frigiderul, scoase două portocale le tăie în două și le stoarse în storcător. Completă cu niște cuburi de
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
Articolele Autorului 64 de ani de exil - Dumitru Sinu și periplul său din Mărginimea Sibiului până în Arizona Arizona. Veri fierbinți, cu frunțile nopților mângâiate de adieri pale de vânt și lumina dimineților, limpede și clară inundând fiecare colțișor al orașului moleșit de căldură ... Într-una din aceste dimineți strălucitoare și calde, îmi amintesc că l-am cunoscut pe nea Mitică. Ajunsesem ceva mai devreme decât stabilisem la unul dintre hotelurile din centrul orașului Phoenix, unde trebuia să mă întâlnesc cu un
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
un fior Acolo de unde doar ce, Te-ai întors dintr-un alt zbor Ai da tot ce n-ai, să știi Visele să ți le torci Doar atât: să te întorci, S-aduci niște semne vii! Bate ziua în fereastră: Moleșită de căldură, Pasărea de somn, albastră Te-ar fura dar nu se-ndură Referință Bibliografică: Pasărea de somn, albastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
PASĂREA DE SOMN, ALBASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358907_a_360236]
-
cuibul călduț al dormitorului, ci din miezul strălucitor al ninsorii. Plonjați în tundra aceea rece și pufoasă, devenim în curând două puncte colorate, într-un vârtej alb. Ninge dezlănțuit, dintru început nu e cu putință să văd nimic, bărbia se moleșește, țintind doar cerul scârțâitor de sub cizmele noastre. Regret câteva minute fularul meu albastru, care m-ar fi transformat într-un punct și mai colorat, ascunzându-mi fața de miile de săgeți cordiale. Colindăm pe ulițe, printre căsuțe pe care nu
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
care imi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvara îmi ocupase camera, se cățărase pe ziduri și mușca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați. Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
care îmi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvară îmi ocupase cameră, se cățărase pe ziduri și musca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați. Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
care îmi aștept numai prietenii și m-a sărutat în colțul irisului, în loc de salut. Știe doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvară îmi ocupase cameră, se cățărase pe ziduri și musca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați.Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
Ieri n-ai scos ioc nasul la amușin, cheptaru-ți era pe culme umplându-și foalele a aerisire, mai observă cu o nuanță de reproș Gheorghe, zis Panacoadă, ceva mai tânăr. Pe aripa de vânt bătu damfu-n poarta mea și mă moleșii ca niciodată, vere. - Nici eu nu-ți răzimai rușinea, cu care te scoase acușica-ntr-o seară muierea, afară... Frecat-ai gardu la Mălăcea doar-doar te-o chema-n așternut, cum fost-a? - Vedenii și păreri dă om cu minte
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
că, „cine n-are noroc până în prânz nu-l mai prinde până sara!” ... Între degetele femeii de la mâna dreaptă fusul se învârtea ca o sfârlează, iar cu cele de la mâna stângă smulgea șuvițe din caier, scuipa pe ele pentru ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită, aștepta în săcuiul agățat peste umăr, să fie făcut fire de trebuință pentru împletirea flanelelor și
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
face traiul călduț și îmi slăbește credința. Mai trimite-mi și ceva suferință, ca să nu Te uit. Nu există iubire mai puternică, decât atunci când aceasta se îndreaptă spre suferință. Iar confortul după care suntem îndemnați să alergăm în fiecare zi, moleșește caracterele. Cam așa văd și înțeleg eu valențele suferinței dar, ca fiecare, îmi doresc, mă rog, ca aceasta să ia sfârșit cât mai curând, când este vorba de mine. Am admirat odată de mult o fotografie pe care se vedeau
MOŞ CULAIE de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359746_a_361075]
-
masiv era de bună calitate. Nu văzuse nicăieri stilul acela, purtau amprenta personalizată a stăpânului acelui domeniu. Draperiile trase acopereau ferestrele mari, protejau casa de lumina puternică a soarelui arzător. Răcoare și plăcut. Era obosită de pe drum și căldura o moleșise. Deasupra șemineului, un tablou imens înfățișa un bărbat cu păr negru, des și ondulat. Ochii mari, căprui erau pătrunzători. Trădau o personalitate pregnantă dublată de un spirit pe măsură. Gura puternică schița un surâs abia perceput. Atitudinea și ținuta corpului
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
zonă mai eram... Gândurile mi-erau numai la poveste. S-a întâlnit cu un bărbat care stătea în linie cu mine, la celălalt geam. S-a așezat lângă el și îi spunea că „a fost într-o vizită”, că „se moleșise de tot, dar nu a vrut să doarmă acolo”. Îmi aminteam și de astă dată de rezonanța „vizitelor” din copilărie, care mă sfârșeau de energie. Unele erau plictisitoare fiindcă erau numai pentru ca adulții să discute între ei, altele erau foarte
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” () [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
la realitate. N-ar fi o problemă c-am fi păduchioși, dar atunci ar exista riscul să nu mai fim „cu geală in creativity”! În difuzoare, cânta o doină din Banatul de munte. Ce alegere stupidă! Păi asta chiar mă moleșește. Dar cui îi pasă? Psihologul cel nou așa a decis! Trecem prin filtrul de uscare, înfoliere. Primesc lentilele de protecție. Mai știi când desenam extratereștrii? Ăia erau mici copii pe lângă echipamentele noaste, cu grad sporit de adeziune la piele. „Cimișoară
DIMINEAŢA DEVREME (POVESTIRE SF) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344406_a_345735]