440 matches
-
extraordinar de plăcute. Culorile delicate ale veșmintelor dau iluzia unei atmosfere de vis și subliniază dimensiunea atemporală a scenei reprezentate: iubirea și jocurile dezinvolte sunt nemuritoare. În pictura "Indiferentul" (1717) trăsăturile de penel mărunte, delicate și precise evocă stălucirea atlasului, moliciunea dantelei și a cârlionților, scenografia grațioasă a grădinii. "Sfânta Familie" (1717-1719), una dintre puținele opere cu tematică religioasă din creația lui Watteau, reflectă influența lui Antoon van Dyck. Deși face impresia unei schițe, tabloul are o schemă compozițională foarte sugestivă
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
departe de el însuși. Acest termen ("goju") l-a preluat dintr-un text clasic chinezesc printre altele despre arte marțiale ("Bubishi"). Acolo, într-un poem numit "Hakku Kenpo" ("cele opt legi ale pumnului") apare: ""felul de respirație este duritate și moliciune, și totul în univers inhalează moale și exhalează dur"". În antrenamentul de karate, seturi pre-aranjate de mișcări și tehnici, aranjamente ritualizate de lupte, numite "kata" joacă un rol fundamental. Kata-urile pot fi înțelese ca un "manual viu" în care tehnicile
Gōjū-Ryū () [Corola-website/Science/302916_a_304245]
-
specii de arbori cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize (din limba greacă "mykes" - ciupercă și "rhiza" - rădăcină). Planta aflată în simbioză cu trufa îi conferă acesteia gustul, mirosul și culoarea specifică. Forma se datorează particularității terenului, în funcție de moliciunea acestuia. Prin intermediul micorizelor are loc schimbul de elemente nutritive dintre arbore și ciupercă. Trufele sunt considerate alimente de lux, fiind folosite numai la prepararea celor mai rafinate rețete, în cele mai extravagante restaurante. În Italia funcționează o bursă a trufelor
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
volburii și tremurul firelor de iarbă, mlădierea trestiei și farmecul florilor de lotus, privirea blândă a căprioarei și înverșunarea cu care se apără albina, bucuria zglobie a razelor de soare, plânsetul norilor și nestatornicia vântului, sfiiciunea iepurelui și înfumurarea păunului, moliciunea pufului de papagal și duritatea diamantului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și ră ceala zăpezii, vorbirea gaiței și gân guritul dulce al porumbelului, perfidia cocorului și fidelitatea raței sălbatice și, amestecând toate acestea la un loc, făcu femeia
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
soluțiile bazelor Lewis. Adesea, din cauza greutății sale, Cs adoptă numere de coordinare mai mari ca șase, acestea fiind tipice pentru cationii metalelor alcaline ușoare. Această tendință este deja evidențiată în clorura de cesiu (CsCl), unde numărul de coordinare este opt. Moliciunea și numărul de coordinare mare al ionului Cs sunt motive principale pentru separarea sa de alți cationi, putând fi folosit la separarea deșeurilor nucleare, unde Cs este separat de K ce nu este radioactiv. Clorura de cesiu (CsCl) cristalizează în
Cesiu () [Corola-website/Science/304474_a_305803]
-
din poftă, la fel de rău ca bestialitatea și sodomia și că „prin a procura poluția [adică ejacularea în afara contactului sexual] fără copulare, doar de dragul plăcerii venerice [...] tine de păcatul necurăției de duh pe care unii o numesc 'efeminare' [Latină: "mollitiem", lit. 'moliciune, lipsă de bărbăție'].” Totuși, după un studiu comandat de Catholic Theological Society of America în 1972, un număr de teologi catolici dizidenți au început să susțină că fapta masturbării nu trebuie judecată drept rău moral obiectiv, ci judecată în contextul
Opinii religioase asupra masturbării () [Corola-website/Science/327741_a_329070]
-
rău", o dată mai mult. Acesta a fost un truc disperat, nu pentu a restabili fosta sa răutate crezând că a fost sursa puterilor lui adevărate. Goku nu crede că Vegeta e o cacealma, și în mod corect; Vegeta a demonstrat moliciunea lui dominantă când la îmbrățișat pe Trunks pentru prima dată și spunându-i că e mândru să fie tatăl lui, înaintea de a efectua un sacrificiu cu explozia finală împotriva lui Majin Buu. Se poate argumenta că trăsătura care e
Vegeta () [Corola-website/Science/325445_a_326774]
-
Un exemplu în acest sens stă „"Portretul de fată"” în care transpare apropierea de decorativismul stilului Art Nouveau. Atenția și cucernicia cu care sunt tratate elementele, reprezentarea plină de simț al tactilității cum sunt: senzualitatea discretă a gurii, frăgezimea pielii, moliciunea catifelei și strălucirea părului, sunt demne de marii maeștrii. Tonurile luminoase afișate de cromatica veselă, accentuează prospețimea lucrării în ansamblu. Trăsăturile copilăroase și delicate ale fetiței, sunt realizate genial, cu duioșie și sensibilitate. Accentuarea fațetei decorative a lucrării este făcută
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
aflau lângă Theba, în vecinătatea Văii Regilor, unde faraonii, începând cu Tutmes I, și-au ridicat edificiile funerare. Se înregistrează al treilea și ultimul apogeu al civilizației egiptene antice, după care urmează declinul. În artă pătrund influențele asiatice, caracterizate prin moliciune și suplețe, înlăturând rigiditatea severă. Frumusețea înlocuiește adevărul, vigoarea și forța cedează locul farmecului și seducției plastice. În perioada dinastiilor XVIII - XX, faraonii sunt mari constructori de edificii religioase. Se continuă tradiția mormintelor hipogee și semihipogee și aceasta datorită necesității
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
femeia din </spân><spân lang="ro-RO"><i>România Revoluționară</i></spân><spân lang="ro-RO">, cu părul despletit sub marama, cu o mână strângând pumnalul și cu cealaltă protejând steagul, întoarce spre privitor un profil cu trăsături clasice, cărora le lipsește moliciunea și candoarea celor din portret. </spân></p> Organizată în profunzime, România Revoluționară</spân><spân lang="ro-RO"> aduce personajul central într-un primplan foarte strâns, abia lăsând loc ochiului să fugă în planul secund, unde se zăresc, printre perdele de fum
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
toată grozăvia acestor vremi, ele nu sânt nimic pe lângă epoca fanarioților, în care toate acele patimi urieșești cari mistuiau pe oamenii din țară, în loc de a fi conduse într-o albie comună spre folosul țării, au fost secate, nimicite prin mișelie, moliciune, venalitate; în care toate instinctele barbare însă nobile au făcut loc instinctelor ipercivilizate ale Bizanțului, acelui amestec de viclenie meschină, răutate meschină și nespusă fățărnicie. IV. VEACUL AL ȘAPTESPREZECELEA Bugeac în limba tătărească - zice Cantemir - va să zică unghi, un colț de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în timpul îmbrățișării simțisem mirosul rochiei și al părului ei, miros turburător de bumbac ars bine de fierul fierbinte care trecuse peste el și al părului spălat cu un săpun bun, ei da, mirosul gurii, miros de migdale, și acea dulce moliciune a buzelor, ca și când aș fi sărutat un trandafir cu învăluitoare catifelări... Ce catifelări? Ceea ce făcusem scriindu-i era bine, o astfel de declarație de dragoste era singura potrivită, calci peste tot ceea ce îți stă în cale și mergi drept la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
O clipă mai târziu se rupsese deja. Ce? Logica. Ca un pepene roșu ajuns jos, dintr-o izbitură. A început ca o fisură în scaunul pe care stătea, pipăitul altfel, centura de siguranță pipernicită. Înainte, mult mai înainte de ciocnire, era moliciunea scaunului pe care stătuse de atâtea ori, tapițeria în dungi albe, foarte subțiri, în care brusc se schimbase ceva. Glasul mamei către tata: "Nu depăși". Și din clipa aia fisura ivită în scaun, învăluind iarăși zgomotul asurzitor al șoselei de sub
Andrés Barba - Mâinile mici by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/7278_a_8603]
-
Adorno, care vede în el simbolul plictiselii melancolice, capabilă să perceapă doar o realitate inventată prin pură introspecție. Toposul acestei plictiseli este prin excelență interiorul. E drept că Oblomovii de astăzi nu-și mai dorm melancolicul somn de amiază în moliciunea unei sofale, ci mai degrabă într-un colț de stradă sau în parcuri, în vreme ce toți ceilalți, neoblomovienii insomniaci, bîntuie isteric bulevardele, claxonînd în intersecții sau înghesuindu-se în mulțime. Interiorul pare să fi dispărut, absorbit de străzi gălăgioase și aglomerate
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
ploaie de portofele și de chei? O ghiulea care să Închidă conținutul comprimat al apartamentului lui Wakefield? Dar Își vine În fire. De ce să grăbească lucrurile? De abia ce devin mai interesante. S-a obișnuit atîta cu fragilitatea intelectuală și moliciunea morală a bărbatului postmodern Încît nu mai poate face față unui adversar adevărat? În caz că Wakefield este un astfel de adversar. Ar putea fi doar un idiot patentat și toată această vorbărie a lui - o perdea de fum care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
undeva În China, Harry o găsea reconfortant de exotică. Oare de ce? De ce nu Îl interesase Înainte? Oare o ignorase pentru că era trecută de o anumită vârstă a pielii mirosind a lapte? Dar iat-o acum. Era toată numai eleganță și moliciune: părul, fața, hainele și mai ales mișcările și gesturile. Când se dădea cu cremă Împotriva țânțarilor arăta ca o zeiță. Câtă grație, cât rafinament. Purta un fel de sarafan negru și o eșarfă mare și colorată, cu Încrețituri, Înfășurată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
alunecă în pantalon. Uneori, combinațiile deveneau năucitoare: porțiuni întregi de piele catifelată dispăreau din raza mea vizuală, în timp ce altele, aproape inaccesibile, ieșeau la suprafață, făcându-și loc prin spațiile perverse dintre țesături. Bucăți mici și strălucitoare din corp navigau prin moliciunea stofelor, căutând să-și găsească țărmul. Carnea fremăta, mișcată de fluxul și refluxul dorinței. Spațiile libere păreau să mă atragă; de fapt, pusesem la cale o diversiune: pe celelalte, aflate la adăpost, le doream cu-adevărat. După vreo zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îi": „Prive?te, zise el, acest peisaj cu nori ?i fă?îi de cer! La prima privire ai zice c? profunzimea e acolo unde domne?te Întunericul cel mai dens, dar numaidecât I?i dai seama c? aceast? Întunecime ?i moliciune nu sunt altceva decât norii ?i c? universul cu adâncimea lui Începe abia la marginile ?i În fiordurile acestor mun?i de nori, de acolo se scufund? În infinit, acolo se afl? stelele cu str?lucirea lor solemn???i Înf
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aceeași intensitate, drama de a vedea adeverindu-se temerile tânărului eseist interbelic. Ceea ce se cere înainte de toate lămurit este sintagma "a doua schimbare la față". Spre deosebire de Cioran, a cărui obsesie era incapacitatea neamului românesc de a ieși din starea de moliciune istorică, Theodor Codreanu are tristul avantaj de a vedea consecințele comunismului asupra lumii românești, care nu a reușit să dubleze în spirit încrederea cu care Marile Puteri investiseră România, facilitând proiectul Unirii din 1918. Ei bine, semnalele tânărului Cioran privind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Îndărăt. Femeia părea extenuată. Încercă să se urce În car ținându-se de margine, dar căzu Înapoi, clătinându-se. Dante o prinse din spate, de șolduri, ca să o mențină În picioare, iar apoi o ridică pe capră. Pentru o clipă, moliciunea dulce a spatelui ei Îi apăsă pe buze, În timp ce un parfum subtil Îi năvălea pe nări. Un freamăt Îl scutură. Urcată la locul ei, Amara se lăsase pe micul spătar. Vălul se coborâse, dezvăluindu-i chipul de alabastru, care părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
zise În sinea lui. Ființa se mișcă, Îmbiindu-l, veni spre dânsul, În nuditatea sa orbitoare, și Începu din nou să Îi mângâie fața cu o mână albă și rece ca zăpada. Atracția și repulsia Își luau locul una alteia. Moliciunea gestului și dulceața privirii erau ale unei femei Îndrăgostite. Dar, În timp ce Amara se apropia, văzu cu silă că și partea masculină a acelei făpturi se stârnise. Incapabil să reacționeze, Dante se pomenea dezbinat Între două dorințe, aidoma monstrului care Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
își sorb de pe buze picături din elixirul tinereții crezându-se (ha ha ha) nemuritori îndrăgostiții sunt nătângi doamnelor și domnilor asta spunea cineva făcând gesturi elocvente se întâmpla în timpul unei conferințe sunt organizate des astfel de manifestări scaunele au o moliciune senzuală se poate ațipi între aplauze șampania este de fiecare dată rece eu nu caut definiția exactă a iubirii dar îmi face o plăcere teribilă să ieșim la plimbare pe calea lactee și să sorb elixirul tinereții de pe buzele tale
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
acesta. Crezi c-o să-mi placi mai puțin dacă obișnuiești? Ascultă, Mihai, devine el grav tu, ca scriitor, te-ai întrebat care oameni sînt mai periculoși? Cei cu unele vicii, sau cei fără? Întrebarea lui Săteanu se stinge încet în moliciunea plușului ce acoperă peretele. În liniștea rămasă, doar clipocitul whisky-ului curs în pahare trădează prezența cuiva în acest decor, pe care Mihai începe să și-l închipuie pe o scenă, la ridicarea cortinei. V-am adus cafelele spune încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ca o cobră, atacă tot ce mișcă. Dealtfel, dacă o privești atent, însăși înfățișarea ei... Mihai bea încet din paharul cu apă, indiferent la vorbele lui Muraru, pe care îl crede beat deja. Ar vrea să plece, dar căldura și moliciunea fotoliului îl rețin, făcîndu-l să se întindă alene, cu picioarele lungite pe sub masă, cu brațele lăsate slobod lîngă corp. Știe că va pierde coloana mașinilor care duc schimbul trei spre "Valea Brîndușelor", însă, amețit cum e, nu-i pasă; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rîzînd, cuprinzînd în palme genunchii femeii. Știi la fel de bine ca și mine de ce. Maria face un gest brusc și se rotește spre masă, aprinzîndu-și țigara. Spune tu de ce, eu nu știu saltă ea dintr-un umăr a indiferență, cufundîndu-se în moliciunea fotoliului, aruncîndu-și din nou, cu dezinvoltură, piciorul stîng peste dreptul, dezgolind genunchiul cît o bucată de jar, peste care trebuie doar să-ți apleci răsuflarea... "Lungesc discuția inutil gîndește Mihai încins de fierbințeala genunchiului înfipt în centrul acestei încăperi. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]