190 matches
-
cu ochii mijiți/ cel mai senin dintre cenobiți/ făceam gesturi hieratice/ peste creștetele voastre sălbatice/ până când schimonosit de vedenie/ simții cum calea se preschimbă în tărășenie/ într-o teribilă încurcătură/ pedeapsă pentru inima mea trufașă și imatură// (...) hipnotizați de această momâie/ când imponderabilă când lălâie/ de această brezaie/ cu glas de heruv și de gaie" (Leastaviță). Sau, ca să mai descoperim un strat de rânduri din palimpsest, pe Eminescu și Arghezi, topiți dimpreună în paradisul domestic: "unde să te duc cu mine
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
recuperator, în versuri. O atare mostră de proză oferă episodul vagonului înghețat un-deva în munți. Povestită de unul dintre cetățenii acestei lumi bizare, secvența ia proporțiile unei glaciațiuni de buzunar. "Toți călătorii erau înghețați pe băncuțele lor, degerați adică, niște momâi de sticlă, acoperiți cu un strat gros de promoroacă. Fiecare fusese prins de îngheț după voia întâmplării. Unii mai erau aplecați asupra pachetelor de mâncare, alții încremeniseră cu țigările în gură. Într-un loc, două bătrâne stătuseră la sporovăială și
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
fi intrat în mentalul colectiv, nici al doilea n-ar fi privit cu dezinvoltura unui moft. Nu știu dacă ați observat felul în care se distribuie în România admirația. Oamenii cumpătați, corecți, onești sunt priviți cu un dispreț suveran: niște momâi, niște neisprăviți, niște incapabili. Eroul e întotdeauna cel aflat la limita legii, înconjurat de aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
nevoie, pe lângă declasați, de fanatismul disciplinat, de devotamentul orb, gata de crimă al semi-nebunilor și semi-responsabililor . [...] Din acest Lenin, reformator social, distrugător de idoli, inamic al oricărei evlavii și al oricărei idolatrii, n-a mai rămas, după moarte, decât o momâie. O momâie cenușie și pipernicită, expusă într-un sicriu de cristal, singură, la o amenințătoare înălțime, sub cerul nepăsător, la Moscova, în Piața Roșie. [...] Copleșit de moștenirea haosului revoluționar, Stalin s-a priceput să o reducă la cultul lui Lenin
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
declasați, de fanatismul disciplinat, de devotamentul orb, gata de crimă al semi-nebunilor și semi-responsabililor . [...] Din acest Lenin, reformator social, distrugător de idoli, inamic al oricărei evlavii și al oricărei idolatrii, n-a mai rămas, după moarte, decât o momâie. O momâie cenușie și pipernicită, expusă într-un sicriu de cristal, singură, la o amenințătoare înălțime, sub cerul nepăsător, la Moscova, în Piața Roșie. [...] Copleșit de moștenirea haosului revoluționar, Stalin s-a priceput să o reducă la cultul lui Lenin. Și, în
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
nu e/ la Consignații - doar cenușă/ și-aia sintetică/ nimeni nu mai știe/ cîți copii cretini are împăratul/ și la al cîtelea se va opri" (Vîrstă ratată). Sau această alegorie a unei morți atît de declasate, încît apare ca o momîie caraghioasă, avînd în colțul gurii un chiștoc: "Să-i dăm acestei morți un nume cît mai viu/ să-i tragem peste moacă un colorat chipiu// Să-i țină umbră deasă și moale cozorocul/ să tremure-ntre buze Măria-sa chiștocul
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
nu erau agreați de Paul Georgescu. Acesta refuza în genere să-i publice, îi șicana în permanență și le comenta negativ cărțile. Portretul se conturează acum ca unul răzbunător, de o duritate extremă . Paul Georgescu e un fel de tiran, "momâia imbecilă, din pricina căruia se trag toate relele", "molusca cu ochelari", "cinică și perfidă". Asemenea rânduri, conținând atâtea calificative invectivante, scrise cu o umoare neagră, ce deformează profilul criticului, care, deși ideolog marxist, nu ducea lipsă de calități și de remarcabile
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
intimism. Radu Ulmeanu este un revoltat - violența este o altă trăsătură unanim observată a versurilor sale - chiar dacă sursa nemulțumirii sale nu este prea ușor de depistat: "De dogmă pus la zid și împușcat,/ plin de tramvaie în cap și cu momâile/ alături, stau pe drumuri, ca să vină/ războaiele, cu avioane huruind./ Sus este imperiul motoarelor./ Pe jos, prin praful vacilor, mișcă/ din picioare universul/ încet,/ pierdut prin mințile noastre" (Risc, p. 27). Mutatis mutandis, se poate spune că Radu Ulmeanu scrie
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
în rețeaua unor cobai psihologici care se cuplează zi de zi la ecranul televizorului. Un minim efort de imaginație ne poate face să intuim cum arată în fiecare seară populația unei țări la orele de maximă audiență: o armată de momîi pironite în fața unor ecrane din care sorb cu ochii căscați elixirul colorat al voluptății imaginare. Pentru aceste momîi, imaginile pe care le primesc din televizor sînt mult mai bogate și mai concentrate în senzații decît întîmplările de care au parte
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
imaginație ne poate face să intuim cum arată în fiecare seară populația unei țări la orele de maximă audiență: o armată de momîi pironite în fața unor ecrane din care sorb cu ochii căscați elixirul colorat al voluptății imaginare. Pentru aceste momîi, imaginile pe care le primesc din televizor sînt mult mai bogate și mai concentrate în senzații decît întîmplările de care au parte în viața reală de peste zi, și pentru că imaginile acestea sînt vii și excitante, ele ajung să fie percepute
Căpcăunul din ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9921_a_11246]
-
în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri pentru momîi de piatră sau de bronz pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor, iar exegeți, pînă mai ieri doar scribi narcisiaci și autiști, au intrat direct în solda celor care, după ce au învestit bani mulți
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
care vede opincile noi pe spinarea porcului viu, forțând din matca lor timpuri care încă nu s-au întâmplat. „Din când în când se apleca să vadă ce Dumnezeu se-ntâmplă/ Acolo jos,/ De nu mai răsare odată cânepa, sub brazdă?" (Momâile). Filosofia ei o cuprinde bine Lupta cu gărgăunii „Toată vitejia e să-i întărâți și la urmă să știi/ Cum să te aperi, fugind în zig-zag și acoperindu-ți mai ales fața." Halal vitejie, am spune, însă pentru sat e
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
și dragostea, toate / țin steaua care ne ține", în realitate "tragem sfori, păcălim, / doar să vrem, doar să știm,/ punem patimi în duh și în gînd, / îmbarcăm amintirile,/ decolăm în triumfuri, // aerodrom la răscrucea / de viață și mit, // prea bine, momîile ne-au părăsit" (În duh și în gînd). Toate acestea presupun punerea în paranteză atît a celor petrecute, cît și a celor ce se vor mai petrece, în favoarea unui soi de carpe diem, amestec de absență bonomă ("eu iubesc favoarea
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
experiment care dă peste cap ipoteza abia acceptată. Pe scurt, insatisfacția cea mai mare vine din faptul că asistăm la un spectacol a cărui desfășurare se petrece peste capul nostru. Suntem spectatorii unei piese în cursul căreia facem figura unor momîi literalmente pasive. Și așa se face că, martori neputincioși ai unei istorii ce ne este contemporană, nu pricepem decît atît cît ne îngăduie intuiția să pricepem, la asta adăugîndu-se conștiința dureroasă că, în privința următorilor ani, nu putem prevedea mai nimic
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
ale dragostei și ale biologiei/ așa cum ochii măriți de groază ai marinarilor, sunt rudă cu valul uriaș care în/ ultima clipă le înghite corabia." Imagini voalate cu vitriol care, în loc să le dea tărie, le dizolvă, pictate într-un galben de momîie și luîndu-și cruzimea din mezalianțe cu rezervoarele de depresie curată, motivată istoric, ale civilizației chinuite, ca de icnetele mătușii bătrîne, de cocoașele biologiei, își schimbă poziția, sucite într-un manual de scriere experimentală, care vrea să afle cît poți să
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
alcătuite dintr-un mesaj și un semnal, în cazul limbii împerechează sensuri lingvistice cu sunete”2. împerecherea mesajelor și a semnelor generate de cod este consimțită, așa cum am văzut, ca fiind o activitate de codare și de decodare. PLIMBATUL CU MOMÂIA, NOUA REVOLUȚIE CULTURALĂ îN ROMÂNIA Cu alte cuvinte, oamenii pot acționa atât în calitate de codificatori de sensuri lingvistice, cât și ca decodificatori de sunete lingvistice, comunicând astfel între ei. într-o primă fază, am fi tentați să spunem că eșecurile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
așa cum este (nu știu de ce cred că unii au luat bani grei ca să-l distrugă?!), iar noi tăcem. 5 Cultura, culturalizarea (la fel, pe bani, nu glumă!), este de domeniul kitschului. Mai nou, se face prin a plimba, ici, colo, momâile contem porane, afișe pe vremuri, doar, doar, vor justifica, Dumnezeu știe cum, banii cheltuiți. Evident, bani ai poporului român, ai celor mulți! și se mai plimbă ele și pentru că, ar crede momâile, că vor rămâne în memoria colectivității, genii! Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nou, se face prin a plimba, ici, colo, momâile contem porane, afișe pe vremuri, doar, doar, vor justifica, Dumnezeu știe cum, banii cheltuiți. Evident, bani ai poporului român, ai celor mulți! și se mai plimbă ele și pentru că, ar crede momâile, că vor rămâne în memoria colectivității, genii! Din nou, ridicol! Hai, că mă apucă dracii! Nu degeaba a scris Eminescu ,,Nu se nasc genii pe stradă și la ușa cafenelei’’ ,, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
valoare! Ceilalți, care se înghesuie, de obicei pe unde apucă, sunt un fel de rest la bodegă, propagandă, plenare de partid, iar unii, ca să fiu suficient de indulgent, retorică. Privind acum în jur, am convingerea că mai nou, plimbatul cu momâia este noua formă a revoluției culturale din România! Modelul e, în parte, imitație de la Biserica română. în parte, pentru că e diferență, ca de la cer la pământ, între moaște și momâile mergătoare și este aceeași diferență din punct de vedere financiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acum în jur, am convingerea că mai nou, plimbatul cu momâia este noua formă a revoluției culturale din România! Modelul e, în parte, imitație de la Biserica română. în parte, pentru că e diferență, ca de la cer la pământ, între moaște și momâile mergătoare și este aceeași diferență din punct de vedere financiar. Dacă Biserica știe să strângă sute de mii de euro la astfel de manifestări, cei care umblă acum cu fosilele, pentru a ne culturaliza în vremuri democrate, cheltuie sume și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să și-i cumpere“... Așa e, da, i-am spus grăbit. Adevărata apocalipsă chinuitoare ar fi să te trezești supraviețuind lepădat printre vampiri molfăitori din ăștia, care se hrănesc Chomsky la sciapozi 105 din „respectul“ tău... un fel de Planeta Momâilor condusă de clone ale lui Chomsky. M-a privit cu un reproș rănit ce merita pupat. — Colegii mei de generație din presă încep să devină așa anoști cum spui, da, am completat. Se mai miră lumea că am ajuns să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
așa că am mai zăbovit un timp ca s-o cercetez bine și pe a treia; și, În sfârșit, când un nor a descoperit semiluna Încastrată ca o piatră scumpă În noapte, am izbutit să văd, În contra luminii, o a treia momâie Întunecată plasată la colțul acela. Treaba era limpede și lua o Întorsătură urâtă; dar eu n-aveam cum să străbat În fugă, fără să fiu văzut, cei vreo treizeci de pași care mă despărțeau de casa de unde tot nu ieșea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
caracterul său respinge orice rezoluțiune virilă. Om de tenebre și de politică bizantină, el va căuta să escamoteze acest vot care-l lovește cu brutalitate în față și, prin influența atotputernică, dizolvantă, fatală, de care dispune, va sili pe venerabilele momâi din palatul Academiei să revie asupra neașteptatei lor hotărâri. Aceasta nu va fi nici cea dintâi, nici cea din urmă încercare a sa. Nu dară de consecințele ce va avea acest vot, cu privire la tristul erou al zilei, ne interesăm astăzi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
funcțiune, pe câmpul dintre Universitate și impunătoarele construcții cu coloane de vizavi, prin prăpădul viscolului, Maria cea primăvăratică depăși intersecția de la Romarta Copiilor și înainta pe bulevard, pe lingă Casa Armatei. Vulturii de ipsos de pe acoperișul ei erau acum niște momâi troienite, din care doar ciocurile încovoiate mai ieșeau ca ghearele din pernițele unor pisici albe. De-aici încolo se-nșirau cinematografe cu nume amintind tuturor de democrația populară, de pace, de muncă, de înfrățire. Din toate vitrinele te priveau ochii
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
izolînd clădirea, blocînd toate parcările din jur. Spațiul verde a fost călcat în picioare, rondurile cu flori devastate, statuia de bronz din fața intrării, care reprezenta o femeie cu părul scurt și bărbia în piept, a fost mutată de la locul ei. Momîilor, începe Roja să țipe, acum să vă văd dacă mai aveți chef să faceți pe eroii, ar trebui să vă țin aici pînă se face lumină și să vă pun să reparați toate stricăciunile pe care le-ați făcut. Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]