363 matches
-
Nu-mi lustruiește sufletul c-o cîrpă Muiată-n untdelemn de fluturi groși Nici o iubită. Se încleie-n bîrfă Rozmelcii, cîndva prieteni mincinoși. Și mă lovește-n tîmplă cărămida Moale de-amurg, sleită peste-oraș. Degeaba saltă-n grajduri verzi omida Momindu-mă s-o-ncalec. Rămîn laș În praf de-odaie. Pipăi sfînt cu buza gura de-abis a ceștii de cafea. Mi-s clipele-n derîdere de-a dura Stoarse-n nămoluri fragede. De-abia Îți mai ghicesc perechea bulbucată
Sonet dezamăgit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15606_a_16931]
-
iarăși se ninge cu strașnic temei, Vârtos îndesându-mi căciula în pac, Scoț limba, ca puștii vecinilor mei, Și fulgii pi dânsa îmi dac. Sedus de candoarea acestui ningău, Cu sufletu-n sinemi festiv tinemirp, îi murmur brașoave alaiului său: Momindu-l să-mi intre-n rovdirp. Acuma, că ninge, mi-s iarăși cu mau! (Ci, toamna, de-a pururea-s grav-ciglatson!) Incaltea, sunt singur: zăpezile au Intenții să-mi poarte coron! Florile dalbe se fâțâie-n joc nuligest: Musmee, de parcă
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
Capete de lotuși Nu mai tai. Ci sorb păduri De mesteceni, pipăi scorburi, Ard pe ruguri, ca-n scripturi, Vicii proaspete, vechi morburi, Razele le altoiesc, Cu cosorul ascuțit, Pe trupu-ți dumnezeiesc; Cît de greu m-am limpezit Și de-adînc, momit de spini Mov, și calzi, și dodelini, Supt de-amiezi... ros de lumini...
Transcrierea sonetului lungit la infinit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16507_a_17832]
-
nici început și nici sfîrșit. Odată cu pămîntul căram și firele de iarbă, firele de păr și mucurile de țigări adunate de pe străzi, duceam într-o parte și alta mormintele morților noștri ca să ne binecuvînteze țărîna, duceam și apele, și vîntul, momeam norii de pe cer și păsările ce-și fîlfîiau aripile deasupra sîrmei ghimpate; dresam porumbeii călători să facă drumul acolo și îndărăt; le legam sub aripi cenușa străbunilor adunată în urne ce fumegau încă, le legam de gheare bucăți de parpuri
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
Acolo unde se recită din Trackl, unde o pianistă roșcovană pleacă de pe scena dezmățului cerută de-un student la medicină, unde Liuda își găsește un Cris care vrea doar s-o asculte vorbind, unde Sonia, ,prospătura" picată la facultate și momită cu raiul (voilŕ!) unui cîștig din care să-i ia fratelui bicicletă, trening și, dacă nu intră la buget, să aibă de taxă, la anu', încă mai crede că Pavel al ei (,samsarul" care-a adus-o) va veni s-
Munci și zile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11182_a_12507]
-
pe tavă?! Dar las Oscarurile consolându-mă că Ang Lee a luat premiul pentru regie, și mă apropii de un film care rulează acum pe marile ecrane românești. "Casanova". Ei, ca să vedeți ce face Hollywood-ul din regizorii pe care îi momește la dânsul. Lasse Hallström, un cineast îndrăgit nu glumă în cetatea filmului, se lasă sedus de conservatorismul hollywoodian și îl monogamizează pe Casanova. Dacă mai adăuga și niște copii, cățeluși sau pisici, ieșea o comedie targetată pe familiști. Din punctul
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
devălmășia unei camere de adolescent. Primele fac cinste spiritului rafinat al epocii Restaurației. Ultimul e incapabil să se concentreze și se joacă într-un mod nepermis cu atenția spectatorului: "Acum o ai, acum, nu". Posibil să creadă că o deține momindu-l cu nuditate și mult sex, dar neglijează stratul mijlociu al prăjiturii, menit să conecteze spiritul și carnea. Altminteri, lucrurile nu îmi sunt foarte clare: dacă tot se mizează pe cît de decoltat e lungmetrajul, păi, de ce să nu se
A fost odată... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10770_a_12095]
-
pe tavă?! Dar las Oscarurile consolându-mă că Ang Lee a luat premiul pentru regie, și mă apropii de un film care rulează acum pe marile ecrane românești. "Casanova". Ei, ca să vedeți ce face Hollywood-ul din regizorii pe care îi momește la dânsul. Lasse Hallström, un cineast îndrăgit nu glumă în cetatea filmului, se lasă sedus de conservatorismul hollywoodian și îl monogamizează pe Casanova. Dacă mai adăuga și niște copii, cățeluși sau pisici, ieșea o comedie targetată pe familiști. Din punctul
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10812_a_12137]
-
au auzit lătratul disperat al patrupedului care ar fi putut muri în apa rece. Aceștia au cerut ajutorul unui bărbat în vârstă de 25 de ani care a salvat viața animăluțului. Tânărul a coborât de pe baraj în apă și a momit câinele până pe un zid din beton al barajului. De acolo, l-a dus pe brațe până la mal, prin apa rece a Someșului Mic. Ajuns cu lăbuțele pe pământ, cățelușul s-a întors pentru a le mulțumi celor care l-au
Video emoționant: salvarea unui câine, la Dej by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40167_a_41492]
-
doi. Pe Yvonne, care-și pierde mințile de durere, o ucide prin sufocare și se reîntoarce în țară. Din postura de parlamentar o cunoaște, în sfârșit, pe necunoscuta cu ochii verzi, soție acum a unui producător de vinuri. Afaceristul îl momește cu propria nevastă pentru a susține o lege în domeniu, iar după ce-și atinge scopul îl înjunghie în cramă, înaintea unei petreceri. Femeia poartă însă în pântece copilul lui Nazaret. Cadrele realității ordinare sunt împănate - după cum se poate vedea
Drame bufe by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4113_a_5438]
-
infinit, pentru că nu avea să atingă niciodată destinația. Ravitch era vrăjit de poveste. În timp ce Gerda vorbea, respirația lui urma cadența vorbelor ei. Avea ceva magnific în felul de a povesti; era în elementul ei. Avea siguranța unui povestitor înnăscut, atragându-l, momindu-l. Nu mai era Gerda, era Șeherezada. - Din Genova, Issac Benveniste a plecat către Veneția și de acolo a traversat Adriatica spre Ragusa. Nu i-am spus pacientului meu toate orașele în care a poposit, ci doar pe cele mai
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
în legătură cu destinul poetului în lume, îndeosebi într-una ,bizantină", dar nici atunci tonul nu iese din cadența sa egală, iar aerul sec, intelectualizant, nu dispare: ,și cum să lupți tu împotriva/ predicatelor polifoniei acesteia/ cu iz bizantin/ cum să-i momești eteriile/ în culoarul îngust și să-i/ spulberi în mlaștinile sintaxei/ cavaleria infanteria (...) sunt cuvinte ușoare ca/ sămînța de plop/ în țările disperate cu ieșire la mare/ și cel care scrie acolo/ sortit e pe veci să aleagă/ între răfuială
Autoportret la persoana a doua by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10758_a_12083]
-
repede spre mal, sau se ascunde sub navele acostate, intrând în zona de activitate a pescarilor de chefal. Timpul se scurgea monoton și, din când în când, mai ridicam cu fixa câte un caras din apă. Ca de obicei, când momești la mal pentru a pescui cu fixa, apare câte o broască țestoasă. Așa s-a întâmplat și acum: broasca și-a făcut apariția la suprafață și stătea nepăsătoare lângă pluta mea. Parcă mă sfida. Mă făcea atent că pot să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
Te iubesc-ul pe care ni-l spunem nu e taxabil indiferent de rețeaua lumii. Avem conexiune nelimitată când știm să ne privim inimile. Dorul mă anunță că stomacul e plin de fluturi cu aripile întoarse către tine. Mulți ne momesc cu oferte tentante Noi avem dorul astă nebun la superofertă ce ne ține permanent în dialog cu (Ne)liniștea. Dar am învățat să neutralizăm interferențele lumii apelând mângâierile dragostei la orice oră. - Hai, să ne abonăm doar la zâmbete! Am
INIMILE NOASTRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383948_a_385277]
-
Ne iubeam prin frig Și in viața de apoi Începeam să strig... Strigam lumii bucuria Strânsă-n versul adunat, Să cunoască fericirea, Să iubească,nu-i păcat! Nu-i păcat să mai iubești Versurile prinse-n ceară, Dragostea să o momești Cu o lumânare-n seară, Să ardă la foc mocnit Peste straturi de zăpadă, Dorul ce m-a toropit Toată lumea să îl vadă, Să erupă-n verde viu Cu iubiri nepământene Zeu al dragostei să fiu Într-un joc de
AM STRÂNS VERSURI PESTE VERS de VALER POPEAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383427_a_384756]
-
toros ardiendo, au existat încă din Antichitate; în Spania Evului Mediu erau prezenți atât la sărbătorile regale, cât și în ocazii cu semnificație religioasă. Dar fantezia omenească nu cunoaște limite: tot în antichitate își are originea și obiceiul de a momi taurii spre o rampă amenajată în apropierea unei ape, cu scopul de a-i „convinge” într-un final să se arunce în vâltoare. Un ecou al acestor crude amuzamente populare a supraviețuit până în zilele noastre, sub forma vestitelor toros al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
Afară! Marș afară! țîn mireasma teilor În scîncetul mieilor buzele fiarei unsuroase roșii mîinile ca lemnul umflat al latrinelor ce caută cu atîta Înfrigurare În buzunar corpul delict) Rasputin, Rasputin, the russian sex-machine țcăci rostind vorbe trufașe și deșarte ei momesc Întru poftele trupului cu desfrînări pe cei ce abia au scăpat de rătăcire cîinele se Întoarce la vărsătura lui și porcul scăldat se tăvălește În mocirlă) — Extraordinare poze! Marcelică În chip de Lollobrigida. — Ești genial mon cher Machiavelli! — Vreau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și să faceți ce vreți, nu-i așa? Zilele astea vezi femei peste tot, în fabrici sau conducând autobuze în oraș. Pot să meargă unde vor, să danseze, să meargă cu trenul sau pe autostradă, fără vreo reținere. Diavolul le momește pe aceste femei, le atrage în plasa lui. Luptați cu diavolul sau îi cădeți pradă? Undeva în spate, o femeie a izbucnit în lacrimi, iar oamenii au început să se întoarcă să vadă cine e, dar apoi și-au amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
a lovit de alta. Așa voiam să-mi imaginez evenimentele care au dus la moartea ei. Voiam să cred că a fost un accident fatal. Nu de dragul lui Paul, ci pentru Lee. Nu voiam să-mi imaginez că cineva a momit-o în spatele curții, acolo unde erau rămășițele de la grătar, că s-a aplecat la pământ, găsind o cărămidă prin iarbă și apoi a așteptat momentul să o lovească în cap cu ea, tare și rapid. Nu voiam să-mi imaginez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
zise în partea cealaltă, căutându-i. Se întreba cât va dura până ce bestia își va da seama că fusese păcălită și va face cale întoarsă din drum. Moș Calistrat spunea că trebuie să treacă în fața ei ca s-o mai momească odată, însă Cristian nu-și imagina cum vor reuși să ajungă acolo. Poate vor pluti din nou pe deasupra? Negura se depărtase destul de mult și acum dispăruse după un cot al drumului. Calistrat îl îndemnă din nou să se grăbească, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
acest aspect urma să-l mai analizeze el, însă deocamdată nu avea încotro, trebuia să o ia ca pe un dat al problemei. Desigur că pentru îndeplinirea acestui scop puteau să acționeze așa cum făcuseră în noaptea precedentă, adică să o momească folosindu-se de propriul lor trup și astfel să o împiedice să iasă din pădure. Numai că aceasta nu reprezenta decât o soluție de moment, nu puteau proceda așa la infinit. Statistic vorbind, la un moment dat, ceva putea merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pulpele tale erau albe Că nuferii ce păreau a mi se oferii Acolo, între boabele dulci crăpînd voluptate @CÎND SIMT CUM TIMPUL VIETII Cînd simt cum timpul vietii m-acoperă cu noapte La fel ca prima oară, cînd m-ai momit cu șoapte, Eu mai tînjesc, femeie, să mușc lacom din mărul, Cel dulce de iubire - acesta-i adevărul ! Din raiul plin de lacuri cu lapte și cu miere, Am preferat să aflu, ca-n ține e, muiere, Acea eternitate ce
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
când îl va refuza în viitor. Va găsi ea motivele refuzului atunci. Cel mai bun motiv ar fi că s-a căsătorit, dar cine știe ce pas va face Sebastian în viitor în privința lor? Nici cel puțin nu a reușit să-l momească cu o noapte fierbinte, domeniu unde se pricepe cel mai bine. A fost bun, cât a fost nevoie de el, iar ea i-a fost generoasă în sex și plăceri. I-a oferit tot ce și-a dorit și cum
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
visuri par ca morții ieșind din catacombe pe morțile lor înseși ei nechezând călări [18] Și se deschide poarta cea Mare a Cetății și toți minunea Lumii s-o pipăie ar vrea și-ncearcă în Cetate ca hoții s-o momească și pe scările-ntinse se cațără pe ea [19] Și li se-arată lumea de pe coamele albe ale straniei schele care nechează-n soare și-n loc să-nchidă Calul Cetatea se trezește printr-o pustie-a lumii dusă de
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
și-a făcut numărul, a dispărut; am observat asta abia când trebuia să plecăm, pe înnoptate. Până la urmă, prin «mijloace specifice», directorul (ce o mai fi cu el? Era un om inimos și corect) a aflat: unul din vecini îl momise și-l invitase în pivnița sa răcoroasă, la o «degustare»! Așa încât a fost o întoarcere veselă, Bănică Sr. ținând strâns între picioare un bidon cu vin, primit cadou... Asta era mai târziu, când mă lansasem și eu în viața artistică
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]