KorAP: Find »[drukola/base=monastire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...11 >

268 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916

din inteligență au adunat pe țărani în sat, de acolo punîndu-se în fruntea lor i-au condus în sunetul marșului în monastire, unde au îngenuncheat de mai multe ori ș-au făcut închinăciuni înaintea arcului de triumf ș-a fațadei monastirei, pomenind numele marelui Ștefan. Apoi intrând în curtea bisericei au fost întîmpinați de venerabilul egumen, care și de astă dată le-a adresat cuvinte pline de învățătură și de sfătuiri adevărat părintești. Încât pentru ospăț pentru popor comitetul s-a

Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863

Rațiunile lui rămân, însă, ascunse, căci sunt deasupra oricărei rațiuni, încât modernilor sacrificiul le apare ca absurd și, firește, inuman. Așa se și explică inaderența modernilor și postmodernilor la miturile sacrificiale de felul celui al jertfei pentru creație din balada Monastirea Argeșului. Dar mitul rezolvă o profundă criză sacrificială prin victima ispășitoare, care este Ana, respectiv Mira din drama lui Blaga, făcând posibilă creația de cultură și civilizație. Ana frânge violența telurică, irațională, malefică, dărâmătoare de ziduri, curmă discordia dintre meșteri

[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808

Mai erau și alte dabile, ca... angarale ori beilicuri: șeice, camănă - darea în ceară (bezmen de ceară), dar și cea pe crâșme. Crâșmele plăteau chiar două camine: „camăna cea mare și cea mică". Erau și crâșme - de „Arhierei și de Monastiri"scutite de camănă, însă Mihai Racoviță, la întâia sa domnie, a desființat „scutirile de pe târguri și s-au adăugat (veniturile) la venitul Domniei". Comerțul cu ceară și miere fiind unul dintre cele mai întinse, cârciumarii care probabil la început vindeau

VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se compune din mangan-oxidul, oxigen, pământ de var, silițium și apă, formează straturi groase

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de pământ, nicicum mai slabi decât acei englizești, sînt deplin însușiți pentru vapoarele pe Dunărea; s-ar întrebuința și pentru viitoarea plutire cu vapoare pe Siret, atât de trebuincioasă pentru Moldova. De asemene, se află lângă satul mănăstirei Buhalnița, lângă monastirea Pângărați, apoi din gios de Bisericani și anume: la Scăricica, se găsesc sigure urme ale acestui cărbune de pământ. În general, formația cărbunilor de pământ întovărășește pe stratul sărei, pe partea despre apus, de la Vrancea, pe la Comănești, până în Bucovina; prin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
se deosebește prin un luciu mare și transparință, se găsește între sarea Ocnei ca cuiburi în bucăți cristalizate și în câtime mică. 19-le. Piatră acră, schiste alunifere, alaun slate, bituminöser alaunschifer, se găsesc stânci păturoase atât din gios de monastirea Bisericani, cum și în valea Tarcăului, din sus de gura părăului Bolohanioșu, în ținutul Neamțul. Această piatră de la Bisericani se potrivește pentru producerea petrei acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pentru fer este, fără îndoială, mai sâmțâtori decât acela ce astăzi țara dă Î<naltei> Porți. Poziția, în toată privirea, cea mai favorabilă pentru lucrarea unei mărețe băi de fer este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
naltei> Porți. Poziția, în toată privirea, cea mai favorabilă pentru lucrarea unei mărețe băi de fer este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
băi de fer este la Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de fer, cărbuni di pământ, locuri trebuincioase pentru zidirea fabricii, a hranei oamenilor și a vitelor întrebuințate; și chiar acest capital, temeiul întâi <al> unei asăminea întreprinderi, fiind la acele localități de puțin preț, să poati căpăta de la monastiri cu condiții folositoare, deși ele reprezentează o valoare peste 20 mii galbini. Iar pentru întemeierea băilor mărețe, capitalul fundației și acel lucrători s-ar pute îndămâna prin adunarea de acționari pământeni și străini, sub condiții cari ar asigura folosul acționarilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mănăstirii, subscrișii cutează a nădăjdui că înaltul guvern va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
trebuitoare pentru așăzarea băii de fer să află printre munți, ca unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b) pentru că așăzarea și lucrarea unei băi de fer în Moldova este supusă la atâtea greutăți și jărtfe bănești, încât o asămine întreprindere nu ar

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii foarte puțin sau nicicum folos, precum și acele de brad nu aduc monastirei mai mare folos; b) pentru că așăzarea și lucrarea unei băi de fer în Moldova este supusă la atâtea greutăți și jărtfe bănești, încât o asămine întreprindere nu ar putea exista decât cu eftinătatea lemnilor de foc; c) fiind că pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și urmașii lor vor fi datori a plăti

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
n.ns. D.V.) ș.a. 1,5 lei în două câștiuri; pășunea păsărilor domestice a<le> coloniștilor va rămâne nesupusă la nici o dare. 16. Atât colonia lucrătoare, cât și personalul întrebuințat la fabrică nu va fi în nici un chip supusă iurisdicției monastirii, ci va sta sub o dregătorie rânduită înadins de înaltul guvern. 17. Spre ferirea de orice abuzuri și dosiri, nu să va putea așăza în hotărâtă apropiere a băii de fer nici o cârșmă sau neguțitorie jidovască și pentru asămine pricină

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea împosesuirii, de vânzare și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile sus-însămnate, pe care să razimă înființarea și statornicirea acestei întăi băi de fer în Moldova. Însămnare La înființarea unei băi

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile sus-însămnate, pe care să razimă înființarea și statornicirea acestei întăi băi de fer în Moldova. Însămnare La înființarea unei băi de fer pe moșia monastirii Bistrița, aceasta va câștiga următoriul adaos la veniturile ei: 3.600 lei pentru 300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]