268 matches
-
călugări, ceea ce s-a și făcut în anul 1910, înzestrăndu-se cu 100 ha de pământ, de jur împrejurul dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dealului Cetățuia - care, să fie pentru lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și de gospodărie, precum făceau călugării de vremea veche; și apoi învățându-le să le răspândească cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lucru și să se împădurească, și o șosea nouă, care pleacă de la Frumoasa și se ridică la clopotnița Monastirii. Chibzuind asupra cerințelor vremii, găsitu-s-a cu cale, ca acest Locaș, să fie o Monastire model, unde călugării aduși din Monastirile Moldovei, pe lângă pravila călugărească să se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și de gospodărie, precum făceau călugării de vremea veche; și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință celorlalți călugări și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
se îndeletnicească cât mai mult și la felurite meșteșuguri de podoabe bisericești și de gospodărie, precum făceau călugării de vremea veche; și apoi învățându-le să le răspândească cu pricepere și bunăvoință celorlalți călugări și așa să se întemeieze în Monastiri vechile lucrări și gospodării monastirești, cari odinioară erau de pildă în Țara noastră. Pentru îndeplinirea acestui gând, ivitu-s-a nevoia de a se restaura acaretele cele vechi și a se zidi acest rând de chilii, a căror temelie s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor noi s-a făcut cu cheltuiala Statului, prin îngrijirea Comisiunii monumentelor istorice prezidate de d. I. Kalinderu, după planul alcătuit de N. Ghica Budești, însărcinat fiind cu privigherea Arhimandritul Theoctist Stupcanu, întâiul Stareț după deschiderea din nou a acestei Monastiri. Pentru pomenire, întocmitu-s-a actul de față în trei exemplare, din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Monastiri. Pentru pomenire, întocmitu-s-a actul de față în trei exemplare, din care: unul s-a așezat în temelia noilor chilii, al doilea s-a trimis Administrației Casei Bisericii și al treilea s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
s-a lăsat la stăreția acestei Sfinte Monastiri Cetățuia de lângă Iași, spre păstrare. Urmează semnăturile: CAROL ELISABETA; Principele FERDINAND; Principesa MARIA; Principii Carol și Elisabeta, +PIMEN Mitropolitul Moldovei și Sucevei; C. C. Arion Ministru Cultelor”<footnote Apud Theofil S. Niculescu, Sfintele Monastiri și Schituri din România, Editura Mânăstirea Vodița, Drobeta Turnu Severin, 2002, p. 102-103 footnote>. Tot atunci Aurel Vlaicu a survolat Iașul și mănăstirea Cetățuia cu avionul conceput de el. Clădirea are semisol, parter și etaj, în care se asigură spațiul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al mănăstirii Cetățuia având de această dată rangul de arhimandrit, în actul de sfințire a paraclisului cu hramul Sfântul Nicolae din palatul voievodului Gheorghe Duca : ,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Trecut-au 20 ani de la restaurarea Monastirii Cetățuia făcută de către Comisiunea monumentelor istorice, în zilele Marelui Rege Carol I, din îndemnul Înalt Prea Sfințitului Dr. Pimen Georgescu Mitropolitul Moldovei, care în lunga și rodnica sa arhipăstorie au avut grijă de refacerea acestui Sfânt Locaș reparându-se însemnatele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sa arhipăstorie au avut grijă de refacerea acestui Sfânt Locaș reparându-se însemnatele așezăminte monastirești cu sala gotică, palatul domnesc și altele, plantându-se dealul Cetățuia și reînviind viața duhovnicească și culturală, care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care de multă vreme erau părăsite în această Monastire. În timpul de viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea și al XXV-lea al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
viață simțindu-se nevoie de slujbele religioase de toate zilele s-a înființat acest Paraclis cu hramul Sfântul Nicolae, în fostul palat domnesc al ctitorului Duca Voievod, cu cheltuiala Monastirii și cu ajutorul bunilor creștini, prin stăruința Arhimandritului Theodosie Bonteanu, Starețul Monastirii terminându-se, sfințitu-s-a azi 8 Octombrie anul mântuirii 1933 în al IV-lea an de domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea și al XXV-lea al arhipăstoriei Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Pimen Georgescu. Drept care s-a încheiat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să facă o trebușoară ca asta dacă nu la o crâșmă? Uite că tocmai mi-am adus aminte de un suret (copie) din 31 august 1787, făcut după „Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Daniia hătmănesăi Safta, soție hatmanului Vasîlie Rosăt, prin care afierosești și dăruiește monastirii Sfîntului Spiridon o cîrciumă cu tot locul ei...pe Ulița Cizmăriei, precum și doaî ceti de țigani ce le zîc Comăneștii și Coroeștii, însă acești țigani cu primire monastirii s-au lăsat supt purtare de grijă, adică a dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dăruitoarei și a fiului său comis Vasîle Rosăt”. Și tu crezi că acești țigani au fost lăsați de mănăstire în seama donatorilor așa pe ochi frumoși? Nuuu! Onorații donatori tot cu inimă curată spun că: „Dăm pe tot anul la monastire Sfîntului Spiridon pentru aceste doî ceti de țigani dajdiia lor cîte 100 lei nestrămutat”. M-aș fi mirat să fie altfel, părinte, pentru că una-i să ai grija țiganilor: să-i adăpostești, să-i hrănești și apoi să-i pui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am iscălit, dat-am scrisoarea noastră la mâna dumisale fratelui nostru, badea Sandul Sturza vel logofăt, să se știe că la veleatul 7247 <1739> martie 31, ne-am tâmplat cu toții la Iași, venit-au sfinția sa părintele Nectarie arhimandritul și egumenul monastirilor Sfântului Mormânt și ne-au arătat niște zapise de la Todosca fata lui Vasile Sturza ce au fost măritată în Țara Românească după Dumitrașco Corbeanul paharnic, răspunzând într-acele zapise precum că acel Vasile Sturza ar fi fost frate cu strămoșul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea... am miluit... sfintelor monastiri, Sfintei Vineri și cei din gios din Galata, doă pivniță ca să fie în pace de camănă mare și mică și de bezmăn. Așijdere și doi oameni care vor vinde vin într-acele pivnițe ca să nu aibă supărare de dajde... pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar în plus dat mănăstirii Golia, metoh al mănăstirii Vatoped, nu strică niciodată. Așa că la 20 aprilie 1622 Ștefan Tomșa <al II-lea> voievod scrie: “Facem știre cu acest hrisov al nostru” că “am dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dat... rugătorilor noștri călugări de la sfânta monastire Golia din târgul Ieșii, ce este metoh,... marei Lavre, numite Vatoped, cu un sat, anume Tomeștii,... cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci ca să fie... sfintelor monastiri cu toate veniturile lui”. ― Uite că și Gașpar Grațiani voievod, la 12 aprilie 1620, întărește mănăstirii Golia, închinată mănăstirii Vatoped de la Sfântul Munte, stăpânirea asupra unor sate date de “Mărica giupâneasa răp(osatului) Chiriță post(elnic): satul Vasilcău, pe Nistru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și afierosit a lor biserică a Sfinților Apostoli... Pătru și Pavel, ci să află în târgu Iașilor zidită și făcută de răposați întru fericire boieriu Bărboiu biv vel vornic cu soția sa (1611-1615), care biserică au afierosit-o la... împărăteasca monastiri a Vatopedului, care se află în Sfântu Munte... pentru a fi... supusă ca un mitoh al Vatopedului cu toate veniturile ce se adună dintr-însa... Și acești... boieri au dat și afierosit sfintei monastiri loc din târgul Ieșâi, giumătate de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
biserică au afierosit-o la... împărăteasca monastiri a Vatopedului, care se află în Sfântu Munte... pentru a fi... supusă ca un mitoh al Vatopedului cu toate veniturile ce se adună dintr-însa... Și acești... boieri au dat și afierosit sfintei monastiri loc din târgul Ieșâi, giumătate de sat din Lițcani la Prut cu taliani de pești și de tot venitul ce este den giumătate de sat,... și un iaz pe valea Ciricului lângă târgul Ieșului, mai jos de iazul monastirii a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sfintei monastiri loc din târgul Ieșâi, giumătate de sat din Lițcani la Prut cu taliani de pești și de tot venitul ce este den giumătate de sat,... și un iaz pe valea Ciricului lângă târgul Ieșului, mai jos de iazul monastirii a lui Aron Vodă,... și trii pogoane de vie la Urșăle,... și două pogoane de vie la Șorogari. Și Ilie al Sturzii marele stolnic a aferosât la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la Șorogari. Și Ilie al Sturzii marele stolnic a aferosât la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie Sturza, mare stolnic, a cumpărat satul Ordășăi, în ținutul Sorocii, și cu două mori pe Răut și “cu tot venitul lor le-au aferosit la sfânta mănăstire... și pe țiganii săi și pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ta, părinte? ― La “crâcima” pe care au primit-o grecii de la Ilie Sturza. ― Nu-i pentru prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate astea n-am încetat de-a fi români, și de aceea vom ști ca să dezvoltăm această zi într-o serbare națională în memoria lui Ștefan cel Mare. De sine însuși această serbare religioasă e și națională, căci locașul dumnezeiesc, monastirea Putnei, e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în mijlocul acestor munți și-ți doresc asemenea. Multe salutări d-lor Maiorescu, Teodor Rosetti, Mandrea, Nica, și sărutări de mâna d-nelor Maiorescu și Kremnitz, precum și d-șoarei Livia. Cu tot respectul al d-tale credincios amic M. Eminescu 216 [GHEORGHE PANU] Monastirea Neamțului, ianuarie 1887 Iubite Panu, S-a răspândit prin ziare știrea că aș fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite, poate cu rea intenție, din Iași, încît d. C. Mille, într-unul din articolele sale
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]