329 matches
-
meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu, O nouă ediție a scrierilor lui Creangă, J. Urban Jarník, Comoara de cuvinte și moneta de limbă și Vasile Bogrea, În Cârneleagă și iarăși Cârneleagă. După o întrerupere de șase ani, în 1922 Ș. reapare, pe lângă Artur Gorovei în fruntea ei figurând, de astă dată, Mihai Lupescu și G. T. Kirileanu. Dar numărul celor ce
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
și feciorul n-aveau de ce să se teamă. Ei stau pe loc, orice s-ar întîmpla, și nici n-ar avea unde să meargă, toată averea lor fiind vârâtă în cele două moșii. Firește, nu pomenea nimic despre rezervele în monetă bună ce le avea la banca din București. Asta îl privea. De altfel, el se află foarte bine cu țăranii. Nu i-a bruftuluit niciodată, nu i-a bătut, așa că n-are nimeni de ce să-l urască. Bietul Chirilă Păun
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cuprinzând 1) cifra efectivului în cărți al acelui institut, al 2) inventariul mobilierului, precum erau acestea la finea anului 1874. Sumariul cuprinde: I) Cărți și altele Opuri: 9 872 în exemplare: 15 351, m volume: 26 512 Tablouri: 225 bucăți Monete și medalii: 796 bucăți Rarități 234 " II Mobiliarul 1) 26 dulapuri de brad, boite roș-închis cu postamentele lor de aceeași culoare. 2) 6 dulapuri boite cenușiu cu postamentele lor vechi și cam stricate 3) Un dulap boit ros cu geamuri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ordona cele ce veți crede potrivite pentru acest scop. Bibliotecar D. Petrino Domniei sale Domnului Ministru Instrucțiunei Publice și Cultelor A Tablou general Pentru Înalta Curte de Compturi despre starea Bibliotecii Centrale din Iași la finea anvlui 1875 I. Cărți [... ] II. Monete 796 bucăți până la începutul anului 1875, s-a mai adaos 3 prin donațiune. III. Tablouri 225 bucăți până la începutul anului 1875; s-a mai adaos 2 idem IV. Rarități 234 bucăți până la începutul anului 1875, și nu s-a mai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
înaltei mele stime și considerație. Bibliotecar D. Petrino Domniei sale D-lui Prezident al Înaltei Curți de Compturi 18 Biblioteca Centrală din Iași A. Tablou general pentru Înalta Curte de Compturi despre starea bibliotecei la finea anului 1875 I. Cărți [... ] II. Monete 796 bucăți până la începutul anului 1875, la cari s-a mai adaos 3 bucăți în cursul anului 1875 III. Tablouri 225 bucăți până la începutul anului 1875, la cari s-a mai adaos 2 bucăți în cursul anului 1875 IV. Rarități
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și nici o inovațiune n-a urmat. Primiți, domnule prezident, asegurarea osebitei mele stime. Bibliotecar Dimitrie Petrino cu un inventar Domniei sale D-lui Prezident al Înaltei Curți de Compturi 31 Inventarul averei Bibliotecei Centrale din Iași pe anul 1875 Cărți [... ] II. Monete [... ] III. Tablouri [... ] IV. Rarități 234 bucăți până la începutul anului 1875 și nu s-a mai adaos în cursul anului 1875. Acest tablou se află trimes la Înalta Curte de Compturi prin adresa N-o 49, din 29 septemvrie 1876. V.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
despre oră din zi vezi pagina 38. Notă asupra monedei În Florența renascentista erau folosite două sisteme de monede metalice. Florinii de aur erau utilizați de comercianți, cu precădere în comerțul internațional, în timp ce monedele de argint sau cupru, cunoscute drept monete di piccioli, traduse aici că "monede obișnuite" erau folosite pentru majoritatea tranzacțiilor locale. Tranzacțiile cu monede obișnuite erau înregistrate în unități numite lira, soldo și denaro, lira valorând 20 șoldi, si soldo valorând 12 denari. În jurul anului 1500 florinul de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cu grămezi de argint erau în colțurile acestei suterane fără vo răsuflătoare... Argint, argint... el merse mai departe... Deschise o altă ușă... Lăzi de aur grămădit licureau slab în lumina cea roșietică a făcliei de ceară. El s-apropie... Erau monete foarte vechi, din cele mai deosebite vremuri. Unele bătute de romani încă, altele de mai încoace, însă toate vechi... El merse înainte... deschise o altă ușă și acolo găsi mici sicrie, pe polițe de fier, pline de pietre scumpe. Diamante
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mare importanță. Banda de monetari falși e prinsă și locul e descoperit. Dar nu putem scoate dintr-înșii nici un fel de declarare. Din nefericire sunt convins că fabricatele lor se urcă la valoarea de sute de milioane și că toată moneta e rusă. Dacă am spune-o-n public, capii vor ști pe de o parte să se ferească, pe de alta creditul statului e ruinat. Este vorba ca sub aparența unor comunicări modeste și inocente, care să nu alarmeze publicul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ruinat. Este vorba ca sub aparența unor comunicări modeste și inocente, care să nu alarmeze publicul, să putem descoperi capii, cari s-or lasa înșelați prin natura declarărilor noastre și se vor crede îndestul de siguri ca să și manipuleze cu moneta. Aștept ideile d-tale în această privință. Șobolțof. Șobolțof! Am motive de-a crede că descoperirea mea ș-a d-tale n-ar fi bine văzută în cercuri așa zise nalte. Cine știe pe conta cui și de cine s-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
larg al cuvântului - este înlăturarea absolutismului. După o telegramă recentă a agenției Havas-Reuter, pretențiile conținute în memoriul României sunt următoarele: 1) Recunoașterea oficială a numelui "Romînia", 2) Recunoașterea rangului diplomatic al agentului său din Constantinopole, 3) Dreptul de a bate monete cu efigia Domnului, 4) Dreptul de-a acorda decorații și de-a încheia convenții comerciale etc.; în fine regularea mai multor cestiuni de hotărnicie, a poziției păscarilor români din Chilia și cesiunea unei părți a Deltei Dunărene. [16 iulie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
libertatea comerțului, pe când ar trebui să se numească tâlhărie curată, ce ar trebui oprită prin măsuri de ordine publică. Căci, oricât de mare ar fi trebuința de argint în piață, acesta nu poate dispare din comerț decât în mod artificial. Moneta de argint e legată de pământul ale cărui insignii le poartă și, chiar trecând peste graniță, ea e silită a se întoarce înapoi aproape cu aceiași necesitate cu care se-ntoarce banul de aramă. Căci, dacă ostașul schimbă un napoleon
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
insignii le poartă și, chiar trecând peste graniță, ea e silită a se întoarce înapoi aproape cu aceiași necesitate cu care se-ntoarce banul de aramă. Căci, dacă ostașul schimbă un napoleon, nu l-a schimbat desigur pentru a duce moneta română peste hotar, ci pentru a o cheltui pe loc. A abuza în acest mod de trebuințele oamenilor și a le lua 5% pentru schimbarea aurului în argint trebuia să rămâie o activitate specială a lipitorilor din țara noastră. Noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașului. Oricare ar fi susceptibilitățile atinse, credem însă că interesul publicului e mult mai însemnat pentru ca ele să-l poată înrîuri în mod constant. Așteptăm dar ca autoritățile competente să fixeze ad valorem în mod durabil și fără escepție cursul monetelor rusești și ca ele să fie primite cu acest curs și la casieriile publice. C-un cuvânt e absolut necesar ca aceste monete să aibă un curs silit, fixat se înțelege după valoarea intrinsecă a metalului lor. [8 mai 1877
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constant. Așteptăm dar ca autoritățile competente să fixeze ad valorem în mod durabil și fără escepție cursul monetelor rusești și ca ele să fie primite cu acest curs și la casieriile publice. C-un cuvânt e absolut necesar ca aceste monete să aibă un curs silit, fixat se înțelege după valoarea intrinsecă a metalului lor. [8 mai 1877] ["ÎNTÎMPLĂRILE PETRECUTE ÎN PARLAMENTUL ROMÎN... "] Întâmplările petrecute în parlamentul român în noaptea de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sunt încă așa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceasta am fost departe de a da asupra cuiva vina deteriorărilor existente. [20 mai 1877] ["COMBINÎND ȘTIRILE... "] Combinând știrile aduse de ziarele din București în privirea consultărilor ce-au avut loc spre a formula noul proiect delege pentru emisiunea hârtiei - monetă, vedem următoarele: Votarea proiectului original s-au fost amânat, după însăși cererea guvernului, pentru ca ministrul de finanțe să-l modifice astfel încît să dobândească cât mai multe asentimente. D. Brătianu s-au adresat la bărbații cei mai competenți din Cameră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult spre opiniile emise de d. V. Boerescu. Întâi se admisese ideea unui împrumut prin creditul fonciar. Scrisurile funciare eliberate aveau să se așeze în depozit la Casa de depuneri și consemnațiuni și să se emită asupra acestui depozit hârtia - monetă care să circuleze. Dar într-o întrunire particulară d. Boerescu au arătat că, ipotecîndu-se în regulă proprietăți de-ale statului, operațiunea împumutului s-ar scumpi și complica prin intervenirea creditului fonciar. Pentru a ridica însă creditul biletelor cu curs forțat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-o premeargă. A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor critice - că ne permitem a bănui cumcă cunoștințele filozofice ale d-lui Zotu sunt pe atât de contestabile pe cât e și lealitatea sa în discuțiune, că ne trebuia un text prin care să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mod neconștiu o idee a lui Trendelenburg, el au întrebuințat-o mai bine, mai limpede, mai cu temei decum s-au întrebuințat Trendelenburg pe el însuș. Dorim multe plagiate de această natură, care să traducă idei spuse în treacăt în moneta bine tipărită a gândirii clare și hotărâte, care să prefacă metalul ascuns în pietriș în metal curățit și prețios. În acest sens esplicarea d-nului Maiorescu mi se găsește în nici o carte, căci după citatul lui Trendelenburg se vede că el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
România și-au preschimbat pătura cea mai bogată a pământului pe cuvinte deșarte, pe fraze stereotipe, pe-un raționalism umanitar și cosmopolit, cari acestea formează astăzi bogăția unică a clasei de mijloc, ce trăiește din traficul lor zilnic, cheltuit în moneta mică a profesiilor de credință și articolelor de fond. Pe când se configurează tot mai multe combinații, numească-se ele "centru" sau stângă sau dreaptă sau x sau y, tot pe atuncea clasele pozitive dau întruna înapoi. Țăranul sărăcește și se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestei cetăți au fost aduse la lumină, în luna aceasta: După obiectele descoperite: două cărămizi, cu inscripțiuni romane, chei, săgeți, haste, sticlărie fragmentată, olărie etc. plus simetria zidurilor de împrejmuire în grosime de 5 metre 16 cm. și după două monete, una de argint de la Geta (a. Ch. 211), și alta de bronz de la Gordian (a. Ch. 238) această cetate arată o făptură romană, în contra tuturor aserțiunilor unora cari pretind că ar fi de origine dacă. Asupra acestui punt se va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Bagnolo) și C (Concorezzo)6. Lista, care contrazice În mai multe puncte izvoarele anterioare, trebuie să fie consultată cu multă prudență. Expunerea prea puțin sistematică a lui Iacob de Capellis (circa 1240)7 nu adaugă nimic nou acestor date. Moneta da Cremona, un dominican care a compus, Între 1241 și 1244, un amplu tratat Împotriva catharilor și a valdezilor, prezintă separat doctrinele „radicalilor” și „moderaților”. Informații de prima mînă oferă Însă Raniero Sacconi din Piacenza, În scrierea sa din 1250
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fuit locutum im persona sociorum: limba lui Burci se situează pe la jumătatea drumului Între latină și italiană). Episodul trebuie să fie o variantă locală, deoarece nu apare În alte izvoare. În rest, „concorricii” sînt riguros bogomili, fideli textului din Interrogatio. Moneta da Cremona subliniază de mai multe ori că pentru catharii monarhieni Dumnezeu este Creatorul materiei primordiale, În vreme ce Diavolul nu a făcut altceva decît s-o organizeze, el fiind Artizanul (factor) al lucrurilor care se văd, căci a lucrat pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aërem et super terram, quod istam claritatem amittent et habebunt eam salvandi qui ex semine angelico, scilicet qui ex Adam generati fueruntl 7. Pe lîngă acest mit, pe care l-am Întîlnit deja la Bonacursus, despre catharii monarhieni ai lui Moneta ni se mai spune că sînt traducianiști, adversari ai sacramentelor, alegorizanți și subordinaționiști, ceea ce arată că ei urmează cu rigoare Învățătura din Interrogatio. Cristologia lor nu ne este relatată În Întregime. Aflăm că unii dintre ei cred În trecerea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Dumnezeu și Își vor fi recăpătat trupurile și spiritele celeste, Îngerii Răului vor porni iarăși un război Împotriva lor. Acesta pare să fie unul dintre rarele exemple de dualism dialectic, circular, care ajunge din nou În punctul de plecare. Moneta da Cremona mai cunoaște și alte detalii. Diavolul, părtaș cu Dumnezeu la veșnicie, a creat toate lucrurile vizibile, inclusiv stelele. El este divinitatea din Vechiul Testament, pe care albigenzii Îl resping, cu excepția celor șaisprezece cărți ale Profeților, a Psalmilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]