19,965 matches
-
organisme financiare internaționale, care eventual cer reducerea deficitului structural. De asemenea, în perioade de stagflație, politica monetară se confruntă cu un conflict între stabilizarea inflației și creșterea economică. În faza anormal-recesionistă , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală a dobânzii sub nivelul natural, este nevoie de creșterea inflației, care poate fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
dobânzii sub nivelul natural, este nevoie de creșterea inflației, care poate fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. , după ce banca centrală a redus rata dobânzii de politică monetară la zero, rolul central în stabilizarea economiei revine creșterii deficitelor bugetare. Pentru a înțelege de ce, pornim de la rata naturală a dobânzii și comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
comparăm eficiența celor două politici macroeconomice în stimularea inflației. Dacă economia nu se relansează după reducerea la zero a ratei dobânzii, aceasta înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și mai mică decât rata reală a dobânzii de politică monetară. Pentru a reduce rata reală a dobânzii sub nivelul natural, este nevoie de creșterea inflației, care poate fi generată prin stimularea anticipațiilor inflaționiste. Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. Totuși, pentru a
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
Aceasta poate fi realizată, în principiu, cu relaxări cantitative sau cu extinderea deficitelor bugetare. Totuși, pentru a decide care din politici este cea mai indicată, trebuie ținut cont de eficiența acestora în creșterea anticipațiilor și de consecințele negative ale relaxărilor monetare sau fiscale. Experiența a arătat că relaxările cantitative au o eficiență scăzută și scăzătoare referitor la creșterea anticipațiilor inflaționiste, astfel că extinderea în timp și volum a cumpărărilor de active financiare private sau publice de către banca centrală erodează stabilitatea financiară
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
rolul central în stabilizarea economiei, așa cum am arătat anterior. Cu alte cuvinte, această fază nu ar putea fi generată numai de succesiunea rațiune-euforie-panică-rațiune, dar apare din cauza utilizării relaxărilor cantitative în locul creșterii deficitelor bugetare. Din această cauză, rata dobânzii de politică monetară continuă să fie virtual zero, iar randamentele la instrumente cu maturități scurte sau medii ajung la niveluri negative. Dacă inflația nu apare suficient de repede pentru a face necesară creșterea ratei dobânzii de politică monetară, poate apărea instabilitatea financiară și
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
cauză, rata dobânzii de politică monetară continuă să fie virtual zero, iar randamentele la instrumente cu maturități scurte sau medii ajung la niveluri negative. Dacă inflația nu apare suficient de repede pentru a face necesară creșterea ratei dobânzii de politică monetară, poate apărea instabilitatea financiară și revenirea la faza anormal-recesionistă. Îți recomandăm Mugur Isărescu: Statul să ia cinci milioane de euro din banii dați la buget din profitul BNR și să cumpere Cumințenia Pământului Unele implicații pentru politicile economice În lumina
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
aloca rolul cuvenit politicii fiscale în faza normal-recesionistă. Rolul central pe care ar trebui să-l joace politica fiscală în faza anormal-recesionistă nu ar trebui să ducă la acțiuni de diminuare a independenței băncii centrale. Fazele normal-expansioniste, în care politica monetară are un rol central în stabilizarea economiei apar în mod ciclic și durează mai mult decât fazele anormal-recesioniste. Propozițiile deja existente în stocul nostru de cunoaștere conform cărora politica monetară are nevoie de o autoritate monetară dedicată exclusiv stabilității prețurilor
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
diminuare a independenței băncii centrale. Fazele normal-expansioniste, în care politica monetară are un rol central în stabilizarea economiei apar în mod ciclic și durează mai mult decât fazele anormal-recesioniste. Propozițiile deja existente în stocul nostru de cunoaștere conform cărora politica monetară are nevoie de o autoritate monetară dedicată exclusiv stabilității prețurilor (Lucas, 1972), de reguli de modificare a instrumentului de politică monetară (Kydland și Prescott, 1977) și de o structură de guvernanță care să asigure independența instrumentului față de intervențiile politicului (Rogoff
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
normal-expansioniste, în care politica monetară are un rol central în stabilizarea economiei apar în mod ciclic și durează mai mult decât fazele anormal-recesioniste. Propozițiile deja existente în stocul nostru de cunoaștere conform cărora politica monetară are nevoie de o autoritate monetară dedicată exclusiv stabilității prețurilor (Lucas, 1972), de reguli de modificare a instrumentului de politică monetară (Kydland și Prescott, 1977) și de o structură de guvernanță care să asigure independența instrumentului față de intervențiile politicului (Rogoff, 1985, și Walsh, 1995) sunt în
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
ciclic și durează mai mult decât fazele anormal-recesioniste. Propozițiile deja existente în stocul nostru de cunoaștere conform cărora politica monetară are nevoie de o autoritate monetară dedicată exclusiv stabilității prețurilor (Lucas, 1972), de reguli de modificare a instrumentului de politică monetară (Kydland și Prescott, 1977) și de o structură de guvernanță care să asigure independența instrumentului față de intervențiile politicului (Rogoff, 1985, și Walsh, 1995) sunt în continuare valabile. Ele constituie fundația teoretică solidă a unei arhitecturi instituționale valide a băncilor centrale
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
mecanism bazat pe rata preferinței de timp care întreține concurența dintre partidele politice pentru creșterea aproape nelimitată a datoriilor publice. În aceste condiții, este de preferat să se ia măsuri care să reducă șansa ca economia în faza anormal-recesionistă, politica monetară să nu poate împinge rata reală negativă a dobânzii sub nivelul negativ al ratei naturale a dobânzii. Cel mai bine ar fi să se facă permanent reformele structurale necesare pentru relansarea creșterii economice, care în mod cert ar duce la
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
mod cert ar duce la creșterea bunăstării sociale, dar această măsură pare dificilă în contextul extinderii populismului. În aceste condiții, devine utilă o altă măsură cu caracter preventiv, și anume creșterea țintei de inflație, ceea ce ar mări șansa ca politica monetară să nu fie nevoită să reducă rata dobânzii la zero și ratele dobânzii să revină la niveluri normale relativ rapid. Din ecuația lui Fisher, care este implicit prezentă în ecuația consumului a lui Euler din orice model neo-keynesist rezultă că
Ceva ce ar trebui reparat în gândirea noastră by https://republica.ro/ceva-ce-ar-trebui-reparat-in-gandirea-noastra [Corola-blog/BlogPost/337784_a_339113]
-
din 1998 și de cea din Argentina din 1999-2001. Guvernele Ciorbea, Vasile și Isărescu au făcut o serie de reforme pentru a restructura sectorul minier, pentru a reduce subvențiile de la bugetul de stat și pentru a liberaliza piața valutară și monetară, astfel eliminând represiunea financiară promovată în perioada 1990-1996. Guvernul Isărescu a utilizat o parte din veniturile din privatizări pentru a rambursa în avans datoria publică, punând bazele pentru reducerea cheltuielilor cu dobânzile care a avut loc în perioada 2001-2004, coborând
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
la timp rata dobânzii? Sau există o altă explicație? În opinia mea exită o altă explicație, care are două componente majore. Prima este aceea că, cel puțin în România, Cehia, Ungaria, Polonia, băncile centrale și-au pierdut instrumentul de politică monetară. Această pierdere a fost posibilă din cauza coexistenței în timp a influxurilor fără precedent de capital privat (Fig. 3) și a anticipațiilor inflaționiste relativ înalte și crescătoare. Cu atât mai mult a fost această coexistență importantă în România cu cât se
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
crescătoare. Cu atât mai mult a fost această coexistență importantă în România cu cât se răspândea convingerea printre investitori că țara urma să intre în Uniunea Europeană, ceea ce stimula intrările de capital. Această situație a dat naștere unei dileme de politică monetară: să creștem rata dobânzii pentru a tempera anticipațiile inflaționiste, sau să o reducem pentru a tempera intrările de capitaluri, care apreciau moneda, dar alimentau anticipațiile inflaționiste? Teoria economică nu avea un răspuns la această problemă la data la care se
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
trebuie modificat, iar pe de altă parte, își pierde din eficacitate atunci când este modificat. Mai ales acest din urmă aspect a acționat ca o constrângere. Ulterior crizei, răspunsul la dilema menționată a fost introducerea de măsuri macroprudențiale, rămânând ca politica monetară să gestioneze modificările ratei dobânzii strict în legătură cu inflația, iar măsurile macroprudențiale să fie folosite pentru a tempera intrările de capitaluri. Experiența României, care a utilizat măsuri macroprudențiale încă înainte ca acestea să constituie o politică larg răspânsită arată însă că
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
și conform argumentelor din Croitoru (2016), au fost prezente și în celelalte țări. Dată fiind subestimările în timp real ale excedentului de cerere (gap-ul PIB estimat în 2009 T1 comparativ cu gap-ul PIB estimat în 2015 T3), politica monetară a reacționat corect. BNR a crescut rata reală a dobânzii peste rata naturală, pentru a tempera inflația. Din Fig. 4 se vede că gap-ul deflaționist al ratei dobânzii a oscilat în jurul nivelului de echilibru începând cu 2006 T4 și
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
intrări decapitaluri și mărind gap-ul inflaționist al producției și anticipațiile inflaționiste. În final, inflația ar fi fost chiar mai mare. Îți recomandăm O strategie pentru România Politica ratei dobânzii și creșterea economică A doua linie de critică a politicii monetare a fost aceea că BNR a redus prea lent și prea puțin rata dobânzii odată cu apariția crizei, astfel contribuind la afundarea economiei în recesiunea din 2009-2010. Față de această critică am următoarele comentarii: * Dezechilibrele nesustenabile acumulate în perioada dinainte de criză în
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
reducerea ratei dobânzii să fie mai lentă, pentru a evita o deteriorarea abruptă a bilanțurilor celor îndatorați în valută, care ar fi avut efecte nete negative asupra cresterii economice ( comparați Fig. 5, în care sunt prezentate ratele dobânzilor de politică monetară, cu Fig. 8, unde sunt prezentate primele de risc) * Așa cum se vede din Fig. 6, producția a scăzut sub potențial abia în 2010 T2, și nu în 2009 T1, cum s-a crezut la începutul crizei și cum se crede
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
am adus arată nu numai că ideile respective sunt greșite, dar se poate spune că exact opusul lor este corect. Mai precis, politicile guvernelor din perioadele de creștere economică înaltă au accentuat severitatea recesiunilor care au urmat. Cât privește politica monetară, argumentele pe care le-am prezentat în acest articol sunt în linie cu concluziile pe care le-am prezentat cu multiple argumente teoretice și cu date în Croitoru (2014): (i) o creștere mai mare a ratei dobânzii înainte de 2008 ar
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
dobânzii ar fi deteriorat bilanțurile celor îndatorați în valută, slăbind creșterea economică și mai mult pe termen mai lung. Îți recomandăm Împrumutul de la FMI din 2009: după război, mulți viteji se arată Bibliografie Croitoru, Lucian (2014), „Teoria și critica politicii monetare în România”, www.bnr.ro Croitoru, Lucian (2016), „Are We Systematically Wrond when Estimating Potential Output and the Natural Rate of Interest?”, Romanian Journal of Economic Forecast XIX (2)/2016, pp. 128-151. LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR (clic pe imagine
Două idei greșite despre creșterea economică by https://republica.ro/doua-idei-gresite-despre-cresterea-economica [Corola-blog/BlogPost/338618_a_339947]
-
considerat a fi unul dintre fondatorii macroeconomiei moderne, si poate cel mai influent economist al secolului XX, unul dintre pionii principali în stabilirea bazelor pentru nouă ordine mondială economică postbelică, a pledat asiduu pentru utilizarea și implementarea măsurilor fiscale și monetare necesare atenuării efectelor negative ale recesiunii și depresiunii economice. Chiar dacă Keynes a considerat deficitele publice că un paliativ pe termen scurt pentru combaterea depresiunii economice, până și Keynes ar fi privit cu specticism traiectoria dezolanta a economiei americane din ultimii
DILEMA ZILEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_zilei.html [Corola-blog/BlogPost/366874_a_368203]
-
cum să exploateze aceste nemulțumiri și încearcă să fisureze unitatea europeno-americană. Pe plan internațional Moscova tocmai a aprobat o contribuție majoră la fondul de o sută de miliarde de dolari al țărilor din organizația BRICS pentru a contraataca influența Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale. Ambele organizații financiare au sediul la Washington și sunt evident influențate de Satele Unite. Așa cum afirma fostul secretar de sat Henry Kissinger, Rusia nu mai poate confrunta America și Alianța Nord-Atlantică pe plan militar, dar
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
dresat“ de bătrâna Vronea, devine mai întâi „hoț de găini“, apoi „tâlhar la drumul mare“ și, în ultimă instanță, ucigașul avarei mătuși, sufocând-o cu bancnotele - «șapte sute de mii» (p. 38) - din soioasa pungă, care-și pierduseră valoarea după reforma monetară: « - Na, bani, na ! Să te saturi odată ! Și-i îndesă hârtiile în gură. Vronea horcăi slab, tot mai slab, apoi se stinse, ca și când n-ar fi fost. Ion Vasilici fugi, uitând să-i aprindă lumânarea» (p. 39). (4) În Doi
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]