183 matches
-
înțeles; problemele abordării raționale a realității sociale aveau să apară ceva mai tîrziu. Abstracția generalizatoare și conexiunile legice desprinse din analiza materialului empiric nu aveau să ducă la o cunoaștere pur obiectivă, eliberată de orice contingențe individuale, la o cunoaștere monistă a întregii realități, bazată pe un sistem conceptual propriu, eventual elaborat în formă matematică și avînd o valabilitate metafizică. Economia politică nu a ajuns încă la o înțelegere clară și deplină a raportului dintre concept și realitate, nici a celui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de cauzalitate, atât eficiența criteriului sine qua non, cât și diferențierea cauzelor determinante de cele care au doar un rol înlesnitor pentru producerea rezultatului final. Alegerea se face, în dreptul comun, pornind de la premise teoretice cunoscute și încadrate fie corespunzător tezei moniste (teoria cauzei eficiente, teoria cauzei preponderente, teoria cauzei proxime sau teoria cauzei adecvate sau tipice), fie corespunzător tezei pluraliste (teoria echivalenței condițiilor sau teoria condiției sine qua non, și teoria condiției necesare). Adaptarea are loc în funcție de raționamente complexe care duc
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
2.1.3. Capitalismul firmelor mari 65 3.2.1.4. Capitalismul antreprenorial 67 3.3. Comunismul 68 3.4. Socialismul de tip social democrat 70 3.5. A treia cale 71 4. DINAMICA SISTEMELOR ECONOMICE 76 4.1. Teoriile moniste 76 4.2. Teoriile pluraliste 78 4.3. Alte interpretări ale dinamicii sistemelor economice 79 5. STATUL, SCHIMBUL, 83 GLOBALIZAREA, HAOSUL, ORDINEA, RAȚIONALITATEA 83 ȘI SISTEMELE ECONOMICE 83 5.1. Statul și sistemele economice 83 5.2. Schimbul și sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Putem împărți numeroasele teze dezvoltate pe acest subiect în două mari categorii: una care pretinde a explica evoluția economică și socială printr-un factor unic sau privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibiliste". 4.1. TEORIILE MONISTE Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
explica evoluția economică și socială printr-un factor unic sau privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibiliste". 4.1. TEORIILE MONISTE Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut, Paul Krugman și Robert Kaplan, sau istoricul belgian J. Pirenne, care crede că poate distinge, după
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o experiență concretă mai ales cînd Comisia își exercită funcția de control, cînd Curtea de Justiție condamnă un stat membru sau atunci cînd Parlamentul și Consiliul exprimă păreri divergente asupra unui proiect de directivă. Popoarele noastre, formate în interiorul unor state moniste, se vor obișnui cu dificultate cu acest sistem de subsidiaritate și de pluralism instituțional. Cetățeanul european va trebui să se obișnuiască să trăiască într-un spațiu public care nu mai este redus la confruntarea unor mari partide. Acest spațiu a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dreptului concurenței. Noțiunea "dreptul concurenței" are mai multe accepțiuni: • extinsă: ansamblul regulilor juridice care cârmuiește competiția dintre agenții economici în scopul câștigării și păstrării clientelei. Altfel spus, toate regulile juridice care au ca obiect concurența 1. • restrictivă 2: a) interpretare monistă, potrivit unei opinii: ansamblul regulilor care reprimă practicile monopoliste înțelegerile anticoncurențiale care fac impracticabilă concurența într-un domeniu determinat al producției sau distribuției și abuzul de poziție dominantă adică așa numitul drept antitrust. b) interpretare monistă, potrivit unei alte opinii
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
restrictivă 2: a) interpretare monistă, potrivit unei opinii: ansamblul regulilor care reprimă practicile monopoliste înțelegerile anticoncurențiale care fac impracticabilă concurența într-un domeniu determinat al producției sau distribuției și abuzul de poziție dominantă adică așa numitul drept antitrust. b) interpretare monistă, potrivit unei alte opinii: ansamblul regulilor destinate să reprime exercițiul abuziv al libertăților de care beneficiază agenții economici în lupta pentru câștigarea, extinderea și păstrarea clientelei altfel spus, concurența neloială. c) interpretarea dualistă: are două laturi, cele anterior amintite: reglementări
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
asupra "barbarilor" s-au iscat controversele eretice. Printre ele, aceea dintre Chiril din Alexandria (c. 378-444) și Nestorie din Constantinopol (c. 386-c. 451) referitoare la raportul dintre "divin" și "uman" în Hristos, pe care monofiziții l-au tranșat în chip monist. (20, vol.1, pp. 383-4) Cam tot din acele vremuri a început un fenomen cultural în care a fost și a rămas implicată "Dacia Felix" (cu acest nume luminos al țării strămoșești s-a botezat prima bancă privată românească, creată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tip de justificare normativă postfundaționalistă care, ea însăși, recunoaște și susține activ respectul pentru multiplicitatea codurilor și a formelor normative incomensurabile ale vieții sociale contemporane. Termenul de "societate civilă" semnifică pluralitate. Trebuie deci să încercăm să ne desprindem de obiceiul monist de justificare filosofică, prin referirea la un principiu întemeietor important, cum ar fi ideile moderne timpurii de dreptate dată de Dumnezeu, de drepturi naturale sau de principiul de utilitate sau de echivalenții lor moderni tîrzii, de argumentare rațională (Habermas), principiile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
să fie tolerate pașnic. Principiul toleranței nu se poate aplica sieși. Societatea civilă, ca să ne exprimăm fără ocolișuri, este un a priori fie real, fie anticipat al luptei pentru diversitate egalitară, iar aceia care neagă practic acest a priori sînt moniști și, foarte probabil, bigoți, agresori, tirani sau totalitari. Dispute În variatele aplicații noi ale limbajului societății civile prezentate anterior se pot vedea semne ale sfîrșitului unui lung secol de gîndire politică dominată de ideologii statiste ca bolșevismul, fascismul, social-democrația și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
insistența puternică pe faptul că însăși diviziunea dintre societatea civilă și stat vorbește despre capitalism. Wood s-a dovedit a fi visul oricărui preopinent. Împotriva atacului meu inițial, că discursul marxist asupra societății civile moderne este inspirat de o gîndire monistă, reducționistă și economică, ea a insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca o dezordine străină și corijabilă, ci constituind chiar esența ei
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
multor limbi și traiului în mai multe culturi diferite. Această relație nu justifică nici deducția tragică precum că proiectul democratic este oarecum cauza de bază a naționalismului și că, așadar, dominația naționalismului poate fi sfărîmată doar prin abandonarea democrației. Interpretările moniste ale naționalismului (ca și ale oricăror alte fenomene examinate de științele umaniste) sînt inadecvate tocmai pentru că sînt total unilaterale. De aceea, teza recentă prezentată aici are scopul nu de a înlocui explicațiile existente ale naționalismului, ci de a complica înțelegerea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Din momentul în care am conceput această ideie - a independenței absolutului - esplicarea fenomenelor devine un fel de calcul a priori pe care esperiența nu are a-l confirma, ci a-l verifica. ["MONISM ȘI PLURALISM"] 2275B Da! chiar materialismul, fiind monist, e mai idealist decât oricare pluralism. Însă materialiștii să nu uite că sunt datori a esplica din acea materie a cărei definiție consistă în impenetrabilitatea în trei dimensiuni (o definiție viciată deja prin amestecul cauzalității și a spațiului) toate fenomonele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai mult după material, iar viziunile interioare imită aparatele optice. Teleobiectivul, de exemplu, și mărirea fotografică ne-au modificat sensibilitatea la "detaliu", iar imaginile luate din satelit relația mentală între întreg și parte. Obiectul și modalitatea transmisiei merg împreună. Asia monistă a admis întotdeauna acest lucru mai ușor decât orgoliul occidental și dualist. În China clasică, idealul pictorului sau al caligrafului era să intre și să-i facă pe alții să intre în comuniune cu cosmosul. Să comunice invizibilul suflu creator
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mecanicist în L’Homme machine (1748). Descartes comparase animalele cu mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este monist. și totuși acest medic-filosof crede că secolul rațiunii se luminează și moral prin educație, și instrucție, ideile, opiniile, având rol formativ în devenirea ființei umane. Acestor opozanți ai empirismului care acordă primat experienței comune, ca izvor al cunoașterii nemijlocite, se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
religii, cu sprijin "științific". Ceea ce este o aberație colosală, ignorând procesele profunde în apariția unei veritabile religii. De fapt, gnosticii aceștia nici nu urmăresc geneza unei noi religii, o imposibilitate practică, ci doar să legitimeze "științific" o redimensionare a religiei moniste iudaice, dat fiind că foarte mulți dintre neo-gnostici sunt evrei! Nu întâmplător din ruinele gnozei s-a declanșat mișcarea fantezistă New Age. Prețul: întoarcerea într-o epocă revolută, a unui monoteism incapabil să iasă din logica aristotelică a terțiului exclus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
complementaritatea lui Niels Bohr, cu principiul excluziunii lui Pauli sau cu relațiile de incertitudine ale lui Werner Heisenberg, pentru ca din filosofie și din psihologie să reinterpreteze critic intuiționismul bergsonian, fenomenologia lui Husserl, psihanaliza etc. Până la Ștefan Lupașcu, ontologia a fost monistă, în primul rând, sau dualistă, ca în cazul lui Descartes. Revolta lui Nietzsche împotriva monismului divin a deschis calea postmodernă a filosofiilor post-identitare, ființa nemaifiind repetiția Unului, ci totdeauna repetiție cu diferență. Din păcate, filosofiile postmoderniste ale diferenței (care se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
metafizic] mult mai puțin discordant] care s] reconcilieze diversele aspecte atât ale individualit]ții umane, cât și ale lumii exterioare. Sfanțul Toma a mers pe aceeași linie, iar gândirea recent] a urmat, în general, acelasi traseu. Ins] aceast] abordare mai monist] nu a reușit s] conceap] cum este posibil că ființele umane s] se fi dezvoltat din animale neumane. Problema era c] acele animale erau considerate simboluri ale forțelor antiumane, uneori doar ca niște vicii întruchipate (lup, porc, corb). Pan] când
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.:An Introduction to Plato’s Republic (Oxford: Oxford University Press, 1981). Cross, R.C. and Woozley, A. D.: Plato3s Republic: A Philosophical Commentary (London: Macmillan; New York: St Martin’s Press,1964). Geach, P.,Ț.: „Plato’s Euthyphro. An analysis and commentary”. Monist, 51, (1966). Hardie, W. F. R.: Aristotle Ethical Theory, 2nd edn (Oxford: Oxford University Press, 1980). Stokes, M. C.: Plato’s Socratic Conversations: Dramă and Dialectic în Three Dialogues (including the Laches) (London: Athlone Press, 1986). Urmson, J., O.: Aristotle’s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deșire to Understand (Cambridge; Cambridge University Press, 1988) Waterlow, S.: Nature, Change and Agency în Aristotle’s Physics (Oxford; Oxford University Press, 1982) Articole despre Toma din Aquino și dreptul natural Bourke, V.J.: „Is Thomas Aquinas a natural law ethicist?”, Monist, 58 (1974), 52-66 Ross, F.J.: „Justice is reasonabless: Aquinas on human law and norality”, Monist, 58 (1974), 86-103 iv. Alte lucr]ri tomistice contemporane Finnis, J.: Fundamentals of Ethics, (Oxford; Oxford University Press, 1983) Finnis, J., Boyle, J. and Grisez
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aristotle’s Physics (Oxford; Oxford University Press, 1982) Articole despre Toma din Aquino și dreptul natural Bourke, V.J.: „Is Thomas Aquinas a natural law ethicist?”, Monist, 58 (1974), 52-66 Ross, F.J.: „Justice is reasonabless: Aquinas on human law and norality”, Monist, 58 (1974), 86-103 iv. Alte lucr]ri tomistice contemporane Finnis, J.: Fundamentals of Ethics, (Oxford; Oxford University Press, 1983) Finnis, J., Boyle, J. and Grisez, G.: Nuclear Deterrence, Morality and Realism (Oxford; Oxford University Press, 1987) Grisez, G.: Life and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre Kant. Utilitarismul a fost respins datorit] unor motive diferite. Ross știa c] utilitarismul era singura versiune a unei abord]ri mai generale și anume: consecințialismul. Nu era de p]rere c] toate formele acestei teorii trebuie s] fie moniste, pentru c] era de acord cu faptul c] utilitarismul lui G.E. Moore era pluralist. (Moore susținea c] acțiunea corect] este cea care maximalizeaz] binele, dar era de p]rere c] exist] diferite tipuri de lucruri bune, cum ar fi înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral]. S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte în politic] care legitimeaz] concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]